{"id":21094,"date":"2014-11-01T18:30:05","date_gmt":"2014-11-01T16:30:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21094"},"modified":"2014-11-01T18:30:05","modified_gmt":"2014-11-01T16:30:05","slug":"cand-nu-iau-premii-cineastii-romani-sunt-in-juriu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-nu-iau-premii-cineastii-romani-sunt-in-juriu\/","title":{"rendered":"C\u00e2nd nu iau premii, cinea\u015ftii rom\u00e2ni sunt \u00een juriu"},"content":{"rendered":"<p>Definit ca spa\u0163iu al spiritualit\u0103\u0163ii francofone, Festivalul Interna\u0163ional al Filmului de la Namur este cu mult mai mult. O recunosc de fiecare dat\u0103, an de an, cei ce vin la \u00eenceput de octombrie \u00een capitala Valoniei pentru a participa la un adev\u0103rat festin cinematografic. Sunt mul\u0163i cinea\u015fti, mul\u0163i jurnali\u015fti. Dar \u015fi multe filme bune \u015fi foarte bune. \u00cen competi\u0163ia pentru Bayarzii de Aur (cai n\u0103zdr\u0103vani \u00eenaripa\u0163i) nu intr\u0103 orice fel de filme. Unele au trecut mai \u00eent\u00e2i prin competi\u0163ii de mare for\u0163\u0103 \u015fi nu e de mirare c\u0103 le reg\u0103sim apoi \u00een palmaresul Namurului. Voi numi doar dou\u0103. Ambele de la Cannes. Nu \u015ftiu cu care s\u0103 \u00eencep. Poate cu Timbuktu, o coproduc\u0163ie Fran\u0163a-Mauritania, semnat\u0103 de un regizor foarte apreciat, Abderahmane Sissako, \u0163inut multe zile la r\u00e2nd ca preferat al criticilor de la Cannes (de limb\u0103 francez\u0103, dar \u015fi de anglofoni). Nu a trecut pe lista juriului patronat pe Coasta de Azur de Jane Campion. Un alt film, \u00eens\u0103, Mommy, venind din Qu\u00e9bec, poart\u0103 amprenta celui mai alintat t\u00e2n\u0103r cineast al Planetei, Xavier Dolan, care \u00eemp\u0103r\u0163ea, \u00een mai, Premiul juriului cu deja octogenarul \u015fi clasicul Jean-Luc Godard.\u00a0 Filmul montrealezului a smuls un \u015fir de premii la Namur, de\u015fi Bayardul de Aur a fost oferit produc\u0163iei franco-mauritaniene. Cu o sear\u0103 \u00eenaintea ceremoniei de acordare a premiilor, pe scena Casei de Cultur\u0103 din Namur, la Gala Francofoniei, Abderahmane Sissako r\u0103spundea moderat elogiilor pre\u015fedintelui festivalului, Jean-Louis Close, care p\u0103rea s\u0103 \u015ftie mai mult dec\u00e2t to\u0163i cei de fa\u0163\u0103. Ceea ce sublinia regizorul din Mauritania \u0163inea de universalitatea temei amenin\u0163\u0103rii absolutismului jihadic.<br \/>\nNu doar premiile conteaz\u0103 la un festival de amploarea celui de la Namur, ci chiar \u015fi simpla participare, neonorat\u0103 numaidec\u00e2t cu un loc \u00een palmares. A\u015f sublinia c\u0103 \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie s-au g\u0103sit, la edi\u0163ia a 29-a, derulat\u0103 \u00eentre 3 \u015fi 10 octombrie, mai toate filmele rom\u00e2ne\u015fti. Nici m\u0103car unul nu s-a aflat sub nivelul performativ al competi\u0163iei. Toate au purtat marca unui cinema social, de coloratur\u0103 uman\u0103, f\u0103r\u0103 abord\u0103ri conectate la fenomenele eruptive ale lumii contemporane ori la atitudinile nelini\u015ftitoare ale unei v\u00e2rste. Tonul lor le-a plasat \u00een acel spa\u0163iu al reflec\u0163iei mai pu\u0163in spectaculoase.<br \/>\nDintre toate, un loc pe o list\u0103, a formatelor scurte (fiind vorba, de fapt, de un scurtmetraj), a ob\u0163inut Arta de Adrian Sitaru. O construc\u0163ie iterativ\u0103, pe fondul unui film comand\u0103, de prevenire a pericolelor de racolare sexual\u0103 a minorelor. De fapt, momentul ales este al probei pentru un atare rol. I se explic\u0103 mamei, adus\u0103 la casting de un cunoscut, cam ce trebuie s\u0103 fac\u0103 feti\u0163a ei, apoi se repet\u0103 clipa, delicat\u0103, cu acadeaua. Gratuit, desigur, jocul are candoarea lui artificial\u0103, altminteri bine \u0163inut\u00e3 sub control. Nu lipse\u015fte neutralitartea de bun ton a scurtmetrajelor realizate de Adrian Sitaru.<br \/>\n\u00cen competi\u0163ia pentru prima oper\u0103, la filmele de fic\u0163iune, \u00een prima parte a festivalului a fost programat C\u00e2inele japonez de Cristian Tudor Jurgiu. Sincer vorbind, m\u0103 g\u00e2ndeam la un premiu de interpretare masculin\u0103, mult meritat de Victor Rebengiuc, f\u0103r\u0103 a uita, desigur, c\u0103, la Namur, \u015eerban Pavlu, \u015fi el pe afi\u015f, a fost extrem de bine apreciat pentru personajul din Toat\u0103 lumea din familia noastr\u0103 (2011) de Radu Jude. C\u00e2inele japonez, propunerea Rom\u00e2niei pentru Oscar, venea cu o faim\u0103 a lui, dar nu putem s\u0103 l\u0103s\u0103m neobservate filmele mai sus semnalate, aduse de la Cannes. Mi se p\u0103rea c\u0103 \u2013 \u00een sec\u0163iunea Bayarzilor oficiali, s\u0103 zic a\u015fa \u2013, documentarul lui Alexander Nanau, Toto \u015fi surorile lui, propun\u00e2nd un aprofundat studiu sociologic, dep\u0103\u015fit prin aria de umanitate netrucat\u0103 ce caracterizeaz\u0103 discursul cineastului, ca \u015fi jocul neprofesioni\u015ftilor adu\u015fi, unii cu propria biografie, \u00een fa\u0163a camerelor, ar fi putut spera, de asemenea, la un premiu. De fiecare dat\u0103, ruleta palmaresului are doza de imprevizibil de care trebuie s\u0103 \u0163ii seama. Ca s\u0103 nu mai spun c\u0103, \u00een fa\u0163a fic\u0163iunii, documentarul de\u0163ine, ca gen,\u00a0 dintotdeauna mai pu\u0163ine \u015fanse. Apoi, sper s\u0103 nu gre\u015fesc, parc\u0103 \u015fi tema ca atare, cam b\u0103t\u0103torit\u0103, a familiilor defavorizate, unde mai to\u0163i au trecut prin pu\u015fc\u0103rii, \u00eencepe s\u0103 nu mai ofere aceea\u015fi und\u0103 de \u015foc, mai ales c\u00e2nd din nou vine vorba de infrac\u0163ionalitatea din Rom\u00e2nia.<br \/>\nLa Privirile din prezent am avut dou\u0103 titluri: mai rulatul prin festivaluri Trece \u015fi prin zid de Radu Jude \u015fi Colec\u0163ia de arome al lui Igor Cobileanski. Despre primul s-a scris mult, remarc\u00e2ndu-se efectul cvasiparanormal al unui dialog nev\u0103zut \u00eentre lucruri \u015fi oameni, \u00eentre voci \u015fi spa\u0163ii, \u00eentre mor\u0163i \u015fi vii. Colec\u0163ia de arome aduce pe ecran o realitate infernal\u0103 din lumea copiilor obliga\u0163i s\u0103 se bat\u0103 sub ochii unor potenta\u0163i ai zilei. Pentru c\u0103 agresivitatea poate avea urm\u0103ri imprevizibile, tat\u0103l unui b\u0103ie\u0163el, foarte aproape de victorie, opre\u015fte \u00eenc\u0103ierarea. Abandonul, hot\u0103r\u00e2rea tat\u0103lui de a-\u015fi scoate fiul din competi\u0163ie, aproape de victorie, este un semn al ra\u0163iunii. Pu\u015ftiul va fi recompensat cu o banal\u0103 pies\u0103 de serie dintr-o colec\u0163ie de parfumuri, din genul obiectelor (dez)odorizante ce se aga\u0163\u0103 de plafonul unui autoturism. Ironie neagr\u0103, aproape sarcastic\u0103.<br \/>\nAm fost prezen\u0163i \u015fi \u00een mai noua sec\u0163iune, a videoclipurilor, cu Elmando de Octavian Anton. Pe ai no\u015ftri i-am \u00eent\u00e2lnit \u00een jurii, ca \u015fi \u00een spa\u0163iile destinate presei de specialitate. Este deja o regul\u0103 ca un t\u00e2n\u0103r din Rom\u00e2nia (\u00een acest an a fost studenta Oana Ghera) s\u0103 fie invitat \u00een juriul sec\u0163iunii Emil Cantillon, care acord\u0103 premiile pentru debuturi, ca \u015fi pentru descoperirea de\u00a0 noi talente.<br \/>\nDe\u015fi cu doar o remarc\u0103 legat\u0103 de scurt metrajul lui Adrian Sitaru, cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 nu se poate considera nicidecum subestimat\u0103 aici. O serie de alte \u0163\u0103ri importante pe harta cinematografic\u0103 a lumii nu s-au reg\u0103sit \u00een palmares. Am fost, \u00een schimb, reprezenta\u0163i la cel mai \u00eenalt nivel, \u00een juriul oficial, cel care acord\u0103 Bayarzii, prin Ada Solomon, produc\u0103toarea unor filme premiate aici \u00een anii preceden\u0163i. De altfel, solicit\u00e2ndu-i-se un interviu, Ada Solomon m\u0103rturisea afinitatea special\u0103 pentru competi\u0163ia \u015fi \u00eentreaga ambian\u0163\u0103 namurez\u0103, subliniind preocuparea, acaparant\u0103, pentru turnajul noului film al lui Radu Jude.<br \/>\nEste, desigur, de a\u015fteptat noua edi\u0163ie, jubiliar\u0103, a 30-a, spre a vedea, sper\u0103m, pe ecranele de la Cinematograful Eldorado \u015fi apoi la gala de premiere, filmul lui Radu Jude, acum \u00een lucru, intitulat Aferim, o dram\u0103 istoric\u0103 plasat\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, cu totul pasional\u0103. Turnajul s-a realizat \u00een Dobrogea, \u00een Mun\u0163ii M\u0103cinului, \u015fi \u00een zone din jude\u0163ul Giurgiu. Un film de epoc\u0103 nu s-a mai f\u0103cut de mult la noi, cu at\u00e2t mai pu\u0163in un western balcanic pe tema sclaviei. Ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi reputa\u0163ia autentic\u0103 a autorului, interesul fa\u0163\u0103 de noua produc\u0163ie nu poate dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce ne apropiem de premier\u0103, preconizat\u0103 pentru 2015.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Definit ca spa\u0163iu al spiritualit\u0103\u0163ii francofone, Festivalul Interna\u0163ional al Filmului de la Namur este cu mult mai mult. O recunosc de fiecare dat\u0103, an de an, cei ce vin la \u00eenceput de octombrie \u00een capitala Valoniei pentru a participa la un adev\u0103rat festin cinematografic. Sunt mul\u0163i cinea\u015fti, mul\u0163i jurnali\u015fti. Dar \u015fi multe filme bune \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-nu-iau-premii-cineastii-romani-sunt-in-juriu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">C\u00e2nd nu iau premii, cinea\u015ftii rom\u00e2ni sunt \u00een juriu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[9583,2588,12661,12662],"class_list":["post-21094","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-cainele-japonez","tag-festival-de-film","tag-festival-namur","tag-serban-pavlu"],"views":1050,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21094"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21094\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}