{"id":21086,"date":"2014-11-01T18:23:26","date_gmt":"2014-11-01T16:23:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21086"},"modified":"2014-11-01T18:23:26","modified_gmt":"2014-11-01T16:23:26","slug":"turda-in-festival-de-teatru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/turda-in-festival-de-teatru\/","title":{"rendered":"Turda \u00een festival de teatru"},"content":{"rendered":"

Toamna cultural\u0103 turdean\u0103 din acest an a fost marcat\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103 evenimente importante la Teatrul de Stat din Turda. Institu\u0163ia a primit numele marelui regizor Aureliu Manea, care a lucrat ani \u00eendelunga\u0163i pe aceast\u0103 scen\u0103, personalitate considerat\u0103 pe bun\u0103 dreptate un spiritus loci\u00a0 \u00een lumea artistic\u0103. Sub noua sigl\u0103 \u2013 Teatrul \u201eAureliu Manea\u201c Turda (TAMT) \u2013 a avut loc, \u00eentre 16 \u015fi19 octombrie 2014, Festivalul de Teatru \u015fi Arte Performative Teatru pe Drumul S\u0103rii, aflat la a treia edi\u0163ie. Manifestarea e un proiect ambi\u0163ios \u015fi atractiv, dus la bun sf\u00e2r\u015fit de doamna Narcisa Pintea, actri\u0163\u0103 \u015fi manager al teatrului. Tema actualei edi\u0163ii a fost multiculturalitatea, subiect de acut\u0103 amplitudine \u00een arealul cultural transilvan, \u00een\u0163eles ca necesitate, respect \u015fi pre\u0163uire \u00een cadrul coabit\u0103rii interetnice prin art\u0103. Aflat pe \u201edrumul s\u0103rii\u201c, pavat cu succesele anterioarelor edi\u0163ii, Teatrul \u201eAureliu Manea\u201c tinde s\u0103 devin\u0103 \u201eo scen\u0103 important\u0103 \u00een peisajul teatral rom\u00e2nesc\u201c, dup\u0103 cum remarca regizorul Mihai M\u0103niu\u0163iu, implicat \u00een sus\u0163inerea acestui demers cu mont\u0103ri remarcabile.<\/p>\n

Anul acesta, Mihai M\u0103niu\u0163iu a adus pe scena teatrului turdean un spectacol-surpriz\u0103: FUN (Distrac\u0163ie), musical de James Bosley, muzica de \u015eerban Ursachi, scenografia Adrian Damian, coregrafia Eniko Gy\u00f6rgyjakab. Dar distrac\u0163ia nu s-a rev\u0103rsat \u00een cascade de r\u00e2s ca la o comedie clasic\u0103, ci a \u00eembr\u0103cat forme nuan\u0163ate, moderne \u015fi postmoderne de entertainment \u00een stil american, agrementat cu dans \u015fi interludii c\u00e2ntate, asamblate ca piesele colorate dintr-un joc de copii. Alinierea la curentul \u00een vog\u0103 \u201eteatru-dans\u201c e evident\u0103 \u015fi benefic\u0103 pentru un teatru \u201ede provincie\u201c, ie\u015fit onorabil de sub atributul descalificant, alipit artificial \u015fi ne\u00eentemeiat teatrelor mici. Structura spectacolului aminte\u015fte \u00eentruc\u00e2tva de stilul lansat deja ca jalon narativ-confesiv \u00een celebrul musical Chicago, transformat \u00een film de mare succes hollywoodian de Rob Marshall \u00een 2002. Aceea\u015fi atmosfer\u0103 \u015fi problematic\u0103 suburbane, puse explicit \u00een lumina reflectoarelor. De la Brecht p\u00e2n\u0103 azi, spelunca b\u00e2ntuit\u0103 de \u201emon\u015ftri mi\u015fto\u201c s-a umplut de eroi negativi ar\u0103ta\u0163i acuzator cu degetul.
\n\u00cen spectacolul lui Mihai M\u0103niu\u0163iu sunt acuza\u0163i indirect p\u0103rin\u0163ii care \u00ee\u015fi abandoneaz\u0103 copiii, ace\u015ftia devenind, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, victime sigure ale str\u0103zii \u015fi ale alien\u0103rii mintale. James Bosley spune povestea a dou\u0103 fete, haimanale ajunse dup\u0103 gratii \u00een urma unei crime. Cadrul carceral este supradimensionat printr-o re\u0163ea metalic\u0103 de paliere \u015fi sc\u0103ri, gard de s\u00e2rm\u0103, u\u015fi metalice transparente, rotative, z\u0103brele \u015fi platforme asimetrice ridicate pe diferite niveluri deasupra scenei. Constructivismul vizionar al regizorului raportat la decor \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte pe deplin motiva\u0163ia. Victimele prinse \u00een aceast\u0103 plas\u0103-capcan\u0103 n-au sc\u0103pare. Cele dou\u0103 fete sporov\u0103iesc \u00eentruna. C\u00e2nt\u0103 \u00eentruna. Danseaz\u0103 \u00eentruna. Spectatorul afl\u0103 tot felul de groz\u0103vii din gurile lor slobode, prea slobode. Vulgaritatea e, totu\u015fi, mai mult sugerat\u0103 dec\u00e2t efectiv\u0103. Marasmul eviden\u0163iat cu brutalitate e normal din moment ce ele se scald\u0103 \u00een mocirla moral\u0103 a unei vie\u0163i de\u015fucheate. Confes\u00e2ndu-se una alteia \u015fi r\u0103spunz\u00e2nd obraznic, \u00een doi peri, la \u00eentreb\u0103ri \u00een timpul anchetei, ele \u00ee\u015fi pun pe tav\u0103 via\u0163a dezordonat\u0103, lipsit\u0103 de un \u0163el \u015fi de valori morale. Un spectacol solicitant mai ales pentru cele dou\u0103 interprete principale, Romina Merei \u015fi Anca Hanu. Lor li se al\u0103tur\u0103 Flavia Giurgiu, Renata Fabian \u015fi Maria Salc\u0103 \u00eentr-un fel de joc \u00een oglind\u0103 care multiplic\u0103 \u201etot ce nu e fun \u00een via\u0163a tinerilor de pretutindeni\u201c. Acest gen de privire \u00een oglind\u0103 devine o tu\u015f\u0103 marcant\u0103 \u00een maniera regizorului de a amprenta vizual dimensiunea dramaticului. Tangente cu destinele celor dou\u0103 f\u0103pturi degenerate sunt apari\u0163iile Narcisei Pintea \u015fi ale lui Marian R\u00e2lea (reprezent\u00e2nd implicarea factorului jurnalistic \u015fi justi\u0163iar). Narcisa Pintea imprim\u0103 severitate \u015fi intransigen\u0163\u0103 t\u0103ioas\u0103 personajului. Marian R\u00e2lea, prea pu\u0163in solicitat de rol, curteaz\u0103 \u00een volute largi cumsec\u0103denia personajului, secondat\u0103 de curiozitatea lui de a afla natura rela\u0163iei dintre cele dou\u0103 condamnate. Dar marea fierbere are loc \u00een \u00eempletirea dialogului dintre cele dou\u0103 interprete: Romina Merei \u015fi Anca Hanu. Nu numai a dialogului, ci \u015fi a partiturilor muzical-dansante. Un tandem bine armonizat, dinamic, distractiv, \u00een stare s\u0103 creeze atmosfer\u0103 \u015fi antren. Spectacolul FUN este rezultatul unei colabor\u0103ri fructuoase \u00eentre actorii Teatrului \u201eAureliu Manea\u201c \u015fi reprezentantele Teatrului Na\u0163ional din Cluj. Participarea \u00eendr\u0103gitului actor Marian R\u00e2lea \u015fi a actri\u0163ei Eniko Gy\u00f6rgyjakab de la Teatrul Maghiar din Cluj \u00eentrege\u015fte reu\u015fita acestei colabor\u0103ri. O pies\u0103 cu o problematic\u0103 dur\u0103, pe c\u00e2t de \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103, pe at\u00e2t de bulversant\u0103 pentru publicul \u00eenc\u0103 inocent \u015fi u\u015for rigid.
\nPe direc\u0163ia implement\u0103rii temei multiculturalit\u0103\u0163ii, la festival au participat ca invita\u0163i Compania \u201eTompa Mikl\u00f3s\u201c a Teatrului Na\u0163ional T\u00e2rgu Mure\u015f, cu monodrama \u00een limba maghiar\u0103 Rekviem egy hazert\/ Recviem pentru o cas\u0103 de Medgyessy \u00c9va, sentimental\u0103 evocare a unui imobil din \u201eora\u015ful-gr\u0103din\u0103\u201c \u00eempreun\u0103 cu locatarii lui, rememorare \u00eenc\u0103rcat\u0103 de tensiune din anii dictaturii ceau\u015fiste, \u015fi Teatrul \u201eRegina Maria\u201c din Oradea cu Scripcarul pe acoperi\u015f, celebrul musical de Joseph Stein, de la a c\u0103rui premier\u0103 absolut\u0103 de pe Broadway se \u00eemplinesc cincizeci de ani. Realizare de excep\u0163ie a teatrului or\u0103dean, spectacolul vorbe\u015fte despre via\u0163a unei comunit\u0103\u0163i evreie\u015fti dintr-un sat rusesc peste care se abate pogromul, oblig\u00e2ndu-i pe membrii comunit\u0103\u0163ii s\u0103 plece \u00een pribegie. Citez din caietul-program al festivalului, ca o pledoarie pentru tema edi\u0163iei \u2013 promovarea\u00a0 multiculturalit\u0103\u0163ii: \u201eAceast\u0103 dislocare, care a fost o realitate a Rusiei occidentale din anii 1880, menit\u0103 s\u0103 fragmenteze \u015fi s\u0103 distrug\u0103 cultura evreiasc\u0103, a avut, ca prin miracol, un efect diametral opus, gener\u00e2nd o re\u00eentoarcere la realele valori evreie\u015fti\u201c.
\nTeatrul Excelsior din Bucure\u015fti a prezentat spectacolul Magia copil\u0103riei de Stelian Milu, apreciat de tinerii spectatori. Teatrologul Claudiu Groza a moderat dezbaterea \u00cent\u00e2lnirea teatrelor municipale din Rom\u00e2nia, iar \u00een Amfiteatrul Salinei Turda, actri\u0163a Eniko Gy\u00f6rgyjakab de la Teatrul Maghiar din Cluj a sus\u0163inut atelierul de teatru-dans Expresivitatea corporal\u0103. Regalul festivalului l-a marcat, \u00een \u00eencheiere, spectacolul Teatrului Metropolis din Bucure\u015fti cu B\u0103d\u0103ranii lui Goldoni \u00een regia lui Dan Tudor, cu marii actori Mircea Albulescu, Costel Constantin, Gheorghe Visu. Publicul a gustat \u201eo comedie pur\u0103\u201c, extrem de antrenant\u0103 \u015fi \u00eendelung aplaudat\u0103. La fel trebuie aplaudat Teatrul \u201eAureliu Manea\u201c pentru aceast\u0103 reu\u015fit\u0103 \u00een ansamblu. \u00cenaintarea teatrului turdean \u201epe Drumul S\u0103rii\u201c are toate motivele s\u0103 continue.<\/p>\n

\"turda-teatru\"<\/a><\/p>\n

Managerii teatrelor municipale s-au \u00eent\u00e2lnit la Turda<\/strong><\/p>\n

O prim\u0103 \u00cent\u00e2lnire a teatrelor municipale din Rom\u00e2nia a avut loc recent la Turda, \u00een cadrul celei de-a treia edi\u0163ii a Festivalului de Teatru \u015fi Arte Performative \u201eTeatru pe Drumul S\u0103rii\u201c (16-19 octombrie), organizat de Teatrul \u201eAureliu Manea\u201c.
\nLa invita\u0163ia lansat\u0103 de managerul teatrului turdean, Narcisa Pintea, \u015fi de teatrologul Claudiu Groza au r\u0103spuns Doina Migleczi, managerul Teatrului \u201eAriel\u201c Rm. V\u00e2lcea, Gina Chivulescu, managerul Teatrului
\n\u201eG. Ciprian\u201c Buz\u0103u, Adriana Vaida-Boca, director artistic la Teatrul de Nord Satu Mare, Lucian V\u0103r\u015f\u0103ndan, managerul Teatrului German de Stat din Timi\u015foara, Daniel Vulcu, managerul Teatrului \u201eRegina Maria\u201c Oradea, Claudiu Pintican, managerul Teatrului Municipal Baia Mare. Al\u0163i numero\u015fi manageri de teatre municipale s-au ar\u0103tat \u00eens\u0103 interesa\u0163i de concluziile acestei prime dezbateri profesionale, ca punct de plecare pentru o strategie comun\u0103.
\nPrintre subiectele discutate o pondere semnificativ\u0103 a avut aspectul economic. Bugetele teatrelor municipale, subordonate Consiliilor Locale \u015fi prim\u0103riilor, sunt nu doar insuficiente, ci \u015fi cu execu\u0163ie mai mic\u0103 dec\u00e2t cea aprobat\u0103 scriptic. Asta provoac\u0103 automat subdimensionarea schemelor de personal, astfel c\u0103 multe teatre apeleaz\u0103 la colaboratori chiar \u015fi pentru lucr\u0103ri uzuale.
\nPresiunile politico-administrative au fost de asemenea aduse \u00een discu\u0163ie, ca \u015fi rigiditatea auditorilor, care au imputat unor teatre recuzita consumabil\u0103 din spectacole, de exemplu. O bun\u0103 cunoa\u015ftere a legii \u00een vigoare ap\u0103r\u0103 teatrele de multe abuzuri administrative, dar adesea managerii sunt inhiba\u0163i de eventuale \u015ficane ulterioare unei ac\u0163iuni \u00een contencios administrativ, de pild\u0103.
\nDiscriminarea salarial\u0103 a angaja\u0163ilor din teatrele municipale fa\u0163\u0103 de cei din teatrele na\u0163ionale a fost ridicat\u0103 de asemenea, \u00een condi\u0163iile \u00een care tipul de activitate este similar.
\n\u00cen ciuda dificult\u0103\u0163ilor financiare \u015fi de resurse umane, toate teatrele municipale rom\u00e2ne\u015fti \u00eencearc\u0103 s\u0103 aib\u0103 un repertoriu divers \u015fi dinamic, care s\u0103 \u0163in\u0103 cont de public \u015fi de standardele artistice, \u00een acela\u015fi timp, a fost unul dintre punctele de consens ale discu\u0163iei.
\nDezbaterea de la Turda a fost prilejul unui util schimb de experien\u0163\u0103, ca \u015fi al contur\u0103rii unui tablou general al situa\u0163iei teatrelor municipale rom\u00e2ne\u015fti, cu peisaje diverse, dar relativ unitare.<\/p>\n

Participan\u0163ii au conchis c\u0103 o parte a strategiei de viitor ar fi men\u0163inerea organigramelor cel pu\u0163in la nivelul actual, t\u0103ierea lor put\u00e2nd bloca activitatea unor teatre, precum \u015fi nevoia elabor\u0103rii unei noi Legi a Teatrelor, care s\u0103 consacre \u015fi administrativ specificul aparte al activit\u0103\u0163ii acestor institu\u0163ii. S-a exprimat de asemenea dorin\u0163a continu\u0103rii acestei serii de \u00eent\u00e2lniri \u015fi \u00een alte ora\u015fe, cu un num\u0103r sporit de manageri participan\u0163i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toamna cultural\u0103 turdean\u0103 din acest an a fost marcat\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103 evenimente importante la Teatrul de Stat din Turda. Institu\u0163ia a primit numele marelui regizor Aureliu Manea, care a lucrat ani \u00eendelunga\u0163i pe aceast\u0103 scen\u0103, personalitate considerat\u0103 pe bun\u0103 dreptate un spiritus loci\u00a0 \u00een lumea artistic\u0103. Sub noua sigl\u0103 \u2013 Teatrul \u201eAureliu Manea\u201c… Cite\u0219te mai mult »Turda \u00een festival de teatru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11318],"tags":[],"class_list":["post-21086","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului"],"views":1298,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21086","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21086"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21086\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21086"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21086"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21086"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}