{"id":21083,"date":"2014-11-01T18:57:38","date_gmt":"2014-11-01T16:57:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21083"},"modified":"2014-11-06T23:13:15","modified_gmt":"2014-11-06T21:13:15","slug":"fitpt-editia-a-saptea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fitpt-editia-a-saptea\/","title":{"rendered":"FITPT \u2013 edi\u0163ia a \u015faptea"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Festivalul Interna\u0163ional de Teatru pentru Publicul T\u00e2n\u0103r, organizat de Teatrul Luceaf\u0103rul din Ia\u015fi a ajuns la a \u015faptea edi\u0163ie. Un drum lung \u015fi consistent \u00een care publicul ie\u015fean a fost treptat preg\u0103tit pentru Noi Realit\u0103\u0163i Teatrale, tema de anul acesta. Selec\u0163ia directoarei artistice, Olti\u0163a C\u00eentec a cuprins, dup\u0103 propria m\u0103rturisire, \u201eformule estetice care, de c\u00e2teva decade, au diversificat peisajul: teatru documentar, teatru vizual, de obiecte, ambiental, educa\u0163ional, participativ, coregrafic, teatru-dans. Nu numai prin spectacole propriu-zise, ci \u015fi printr-o sec\u0163iune de film mai bogat\u0103 ca niciodat\u0103 \u00een aceast\u0103 edi\u0163ie\u201c.<\/strong> <\/em><br \/>\n\u00cen selec\u0163ia totdeauna serioas\u0103 a criticului de teatru Olti\u0163a C\u00eentec \u015fi-au g\u0103sit locul spectacole experimentale ca Pescarul \u015fi sufletul s\u0103u, Teatrul Odeon, regia Carmen Lidia Vidu sau Vie\u0163ile sfin\u0163ilor din cartier, crea\u0163ia polonezei Agata Kucinska, cele cu tematic\u0103 actual\u0103, ca spectacolul ceh Putin schiaz\u0103, dup\u0103 Jurnalul rusesc al Annei Politkovskaya, un avertisment asupra noului totalitarism, Panica, regia Theodor-Cristian Popescu, American Dream de Nicoleta Esinencu sau Contra iubirii, regia Bobi Pricop, Teatrul Tineretului din Piatra Neam\u0163. Au fost prezente \u015fi spectacole semnate de arti\u015fti \u00eendr\u0103gi\u0163i, ca Iluzii, regia Cristi Juncu, de la ACT sau Mozart Steps, coregrafia Gigi C\u0103ciuleanu, Teatrul Na\u0163ional \u201eRadu Stanca\u201c, Sibiu. \u00cent\u00e2lnirea cu produc\u0163iile lor a \u00eensemnat, ca de fiecare dat\u0103, o \u00eenc\u00e2ntare pentru public.<br \/>\n\u201eNu a lipsit platforma teoretic\u0103 asigurat\u0103 de conferin\u0163e, ne asigur\u0103 Olti\u0163a C\u00eentec, care s\u0103 ghideze spectatorii \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de o dinamic\u0103 estetic\u0103 cum nu a mai existat \u00een istoria teatrului. Am c\u0103utat s\u0103 ilustrez aceste formule, dar s\u0103 fie \u015fi spectacole inedite, exclusivit\u0103\u0163i na\u0163ionale, un principiu pe care l-am stabilit \u00eenc\u0103 de la prima edi\u0163ie. Am avut teatru acustic, o coproduc\u0163ie olandezo-norvegian\u0103, Domnul Molsk, \u00een care personajele erau substituite de sunete de referin\u0163\u0103. Era o formul\u0103 de teatru onomatopeic, de teatru sonor, \u00een care, cu sprijinul tehnicii, sunetul se auzea din diferite locuri ale scenei. M\u0103iestria realizatorilor \u00eei f\u0103cea pe spectatori s\u0103-\u015fi \u00eentoarc\u0103 privirile spre spatele scenei, de unde r\u0103suna dintr-un difuzor pl\u00e2nsetul unui bebelu\u015f, crez\u00e2nd c\u0103 el era acolo. Am avut teatru \u00eentr-un cort militar, o formul\u0103 de teatru documentar din Cehia, Putin schiaz\u0103. Noi l-am amplasat \u00een holul de la Palatul Culturii din Ia\u015fi care este, de ani de zile \u015fi probabil c\u0103 va mai fi mul\u0163i ani, \u00een restaurare. Spectacolul vorbe\u015fte despre ascensiunea politic\u0103 a lui Putin, despre lipsa de democra\u0163ie, pornind de la Jurnalul rusesc al Annei Politkovskaya, jurnalista care a fost ucis\u0103. Din p\u0103cate, sunt foarte mu\u0163i ziari\u015fti care, practic\u00e2ndu-\u015fi profesiunea a\u015fa cum trebuie, au avut de suferit. Sunt lucruri importante la care toat\u0103 lumea ar trebui s\u0103 mediteze. \u015ei Occidentul, \u00een contextul politic \u015fi economic actual, nu ar fi r\u0103u s\u0103 vad\u0103 c\u00e2t mai multe spectacole de acest gen.\u201c<br \/>\nIar surprizele de la FITPT au continuat, dup\u0103 cum ne precizeaz\u0103 Olti\u0163a C\u00eentec:<br \/>\n\u201eA fost teatru pe ap\u0103, Iona de la Teatrul Sala Mic\u0103, Cluj, un proiect realizat de Mihaela Panainte cu Florin Vidamski pe lacul din Salina Ocna. Neav\u00e2nd aici salin\u0103 \u015fi lac subteran, regizoarea a adaptat spectacolul pentru lacul Ciric. A fost o sear\u0103 incredibil\u0103. Se vedeau stelele, luna. Am avut \u015fi teatrul de obiecte al Companiei \u201ePhilippe Genty\u201c din Fran\u0163a, f\u0103cut de acest mare creator. Spectacolul demonstra cum Odiseea lui Homer, o oper\u0103 clasic\u0103, de referin\u0163\u0103, poate fi transformat\u0103 cu foarte mult\u0103 imagina\u0163ie scenic\u0103 \u00eentr-o reprezenta\u0163ie de teatru cu obiecte din recuzita unei buc\u0103t\u0103rii. Ulise era un tirbu\u015fon, Telemah, unul mai mic, Penelopa era o sculptur\u0103 din ghea\u0163\u0103 de dimensiuni mai mici care se topea la propriu \u00een timpul reprezenta\u0163iei de dorul lui Ulise. Pretenden\u0163ii la m\u00e2na Penelopei erau dou\u0103 lum\u00e2n\u0103ri aprinse de pasiune. Camarazii lui Ulise erau bomboane de ciocolat\u0103 cu diferite arome, corabia lor era un f\u0103ra\u015f, p\u00e2nza corabiei era un evantai care se deschidea \u015fi se \u00eenchidea. Iar actorii erau extraordinari. Toate pove\u015ftile din Odiseea erau spuse \u00eentr-o formul\u0103 sintetizat\u0103 de trei actori care jucau la vedere, folosindu-\u015fi corporalitatea, mimica \u015fi f\u0103c\u00e2nd mai multe voci. A fost realmente o desf\u0103\u015furare extraordinar\u0103 de imagina\u0163ie\u201c.<br \/>\n<strong>Un basm pentru zilele noastre<\/strong><br \/>\nDup\u0103 Prin\u0163ul fericit, premiera de anul trecut, Teatrul Luceaf\u0103rul din Ia\u015fi \u015fi-a regalat publicul din festival cu un nou spectacol, Basmul Prin\u0163esei Repede-Repede, \u00een regia lui Ion Ciubotaru, perfect adaptat la tema festivalului, Noi realit\u0103\u0163i teatrale. Textul, dramatizat de Olti\u0163a C\u00eentec dup\u0103 Emil Brumaru \u015fi Veronica D. Niculescu, vede pentru prima dat\u0103 luminile rampei. Ideea basmului s-a n\u0103scut pe blogul celor doi autori, combin\u00e2nd versurile \u015fi proza. Numele lor este din capul locului garan\u0163ia pentru o larg\u0103 desf\u0103\u015furare de inventivitate lingvistic\u0103 \u015fi pentru nenum\u0103rate \u015fi amuzante jocuri de cuvinte (dac\u0103 nu ar fi dec\u00e2t s\u0103 cit\u0103m leimotivul Smeagoli\u0163ei, \u201eAici e titirezul cu miezul\u201c).<br \/>\n\u00cen spate, o piramid\u0103 mare, castel-fort\u0103rea\u0163\u0103, cu pere\u0163i transparen\u0163i. \u00cen mijlocul s\u0103u, str\u0103juit\u0103 de dou\u0103 personaje, st\u0103 Prin\u0163esa Repede-Repede. Deasupra ei, o gur\u0103 mare, pictat\u0103 \u00een contururi daliniene. Cu timpul, acest modern palat de cle\u015ftar \u00ee\u015fi va ridica sau cobor\u00ee, dup\u0103 caz, pere\u0163ii laterali. Prin\u0163esa Repede-Repede (Elena Zmuncil\u0103), inadaptat\u0103 la o \u0163ar\u0103 plin\u0103 de lentoare, dup\u0103 cum o arat\u0103 \u015fi numele, Lentmania, \u00eei trimite alesului o \u201escrisoare\/ scrisorete\/ scrisoram\u0103\u201c, cer\u00e2ndu-i s\u0103 vin\u0103 s\u0103 o pe\u0163easc\u0103 \u015fi s\u0103 o duc\u0103 \u00eentr-o lume mai potrivit\u0103 cu temperamentul ei plin de via\u0163\u0103. A\u015fa c\u0103 spectacolul devine un fel de \u201eroad-theatre\u201c, cu drumuri \u2013 simbolice, desigur -, de-a lungul \u015fi de-a latul scenei. Pe de o parte, exist\u0103 un drum al r\u0103va\u015felor care cutreier\u0103 lumea, redactate de scribii Povestuci \u015fi purtate de mesagerul Ciupercu\u0163a Verde. Pe de alt\u0103 parte, alesul, Pitic bun (George Coco\u015f), porne\u015fte \u00een c\u0103utarea miresei \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u2013 inevitabil, ini\u0163iatic\u0103 \u2013, pretext pentru a-\u015fi face tovar\u0103\u015fi de drum din diferite regnuri, o Elev\u0103, un balaur sau un C\u0103\u0163eloi (Emanuel Florentin) \u00eendr\u0103gostit lulea de Ciupercu\u0163\u0103. Schema o respect\u0103 pe cea a basmelor, dar \u00eentruparea sa e cum nu se poate mai modern\u0103, cu un laitmotiv muzical (Vlad Rotaru), care face spectatorul s\u0103 nu poat\u0103 sta locului, s\u0103 se b\u00e2\u0163\u00e2ie \u015fi el, literalmente, pe scaun, \u00een ritmurile muzicii.<br \/>\nDar ceea ce c\u00e2\u015ftig\u0103 publicul, indiferent de v\u00e2rst\u0103, este universul vizual halucinant, creat de scenografa Alina Herescu care parc\u0103 se \u00eentrece de fiecare dat\u0103 pe sine. Valuri de inventivitate se topesc \u00een costumele ei de o frumuse\u0163e tulbur\u0103toare. Designul fiec\u0103rui personaj e o poezie ludic\u0103, a\u015fa c\u0103 fiecare ar fi tocmai bun de pus pe coperta unei reviste. Costumele iau ochii prin croial\u0103, culoare, elegan\u0163\u0103, fine\u0163ea accentelor juc\u0103u\u015fe \u015fi zecile de detalii. Pur \u015fi simplu, taie r\u0103suflarea. Nu se satur\u0103 ochiul s\u0103 mai descopere c\u00e2te un accesoriu, ba flutura\u015fii-scrisori de pe um\u0103rul Ciupercu\u0163ei, ba frumosul joben al Piticului bun, ba degetele lungi, gra\u0163ioase \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103toare ale Smeagoli\u0163ei (\u00een interpretarea amuzant-terifiant\u0103 a Lilianei Mavri\u015f V\u0103rlan). Penele mov \u015fi verzi, f\u00e2\u015fiile libere imprimate cu texte din fustele Povestucilor, p\u0103l\u0103riile lor cu mo\u0163 care se \u00eenal\u0163\u0103 c\u0103tre cer ca un semn de \u00eentrebare, rochi\u0163a gra\u0163ioas\u0103 \u015fi p\u0103l\u0103riile suprapuse ale Ciupercu\u0163ei, fracul dandy al balaurului \u015eapte Capete, toate ar putea figura la prezent\u0103rile de mod\u0103 ale celor mai renumite case de haute-couture. Chiar \u015fi pentru o singur\u0103 apari\u0163ie, cea a Slujitoarelor, scenografa creeaz\u0103 ni\u015fte rochii dup\u0103 care doamnele ar da n\u0103val\u0103 \u00een magazine. Iar costumele se \u00eentregesc cu machiajele savante sau cu mici \u201ediversiuni\u201c cromatice, ca marginile ro\u015fii din coafura care iese de sub jobenul \u00eenalt al balaurului. Re\u00eent\u00e2lnirea cu universul vizual at\u00e2t de colorat al Alinei Herescu, redescoperirea acestei artiste care nu contene\u015fte s\u0103 surprind\u0103 prin inventivitate \u00eenseamn\u0103, de fiecare dat\u0103, o bucurie nesf\u00e2r\u015fit\u0103 pentru privitor.<br \/>\n\u00cembr\u0103cate \u015fi colorate a\u015fa frumos, personajele captiveaz\u0103 publicul de la prima p\u00e2n\u0103 la ultima secund\u0103, mai ales \u00een ritmul antrenant impus de regizorul Ion Ciubotaru. Personajele danseaz\u0103, c\u00e2nt\u0103, se mi\u015fc\u0103 modern \u00eentr-un discurs scenic perfect adaptat secolului XXI, \u00een care \u00ee\u015fi g\u0103sesc locul replici amuzante ca \u201eS\u0103 te fere\u015fti de ciupercile otr\u0103vitoare care aduc ve\u015fti halucinogene\u201c. Literele din scrisori, proiectate pe jos, peste tot, inund\u0103 spa\u0163iul, lalele fosforescente r\u0103sar de te miri unde, iar proiec\u0163iile video (Andrei Cozlac) dau seama de \u00eent\u00e2lnirea culturilor. Fiecare personaj dezvolt\u0103 un tip recognoscibil, construit cu acurate\u0163e de c\u0103tre actori . Ap\u0103sa\u0163i de cunoa\u015fterea lumii, scribii Povestuci (Beatrice Volbea \u015fi Alex Iura\u015fcu, str\u0103lucind de expresivitate), nu contenesc s\u0103-\u015fi duc\u0103 la \u00eendeplinire menirea, s\u0103 consemneze Istoria \u00een f\u00e2\u015fii redactate. Pitic bun (George Coco\u015f, plin de stil \u015fi de curtoazie) str\u0103bate lumea \u00een c\u0103utarea iubitei, al\u0103turi de Balaur (Dumitru Georgescu, un actor ale c\u0103rui registre vocale diferite, energie \u015fi gra\u0163ie cuceresc de fiecare dat\u0103 publicul) \u015fi de Elev\u0103 (Ioana Corban, \u00eentr-un personaj modern, \u015fcol\u0103ri\u0163\u0103 plin\u0103 de personalitate), iar C\u0103\u0163eloiul se tope\u015fte de dragoste pentru Ciupercu\u0163\u0103 (Ioana Iordache, tonic\u0103, expresiv\u0103 \u015fi fermec\u0103toare deopotriv\u0103).<br \/>\nCu alte cuvinte, frumuse\u0163e vizual\u0103, dragoste, c\u0103l\u0103torie ini\u0163iatic\u0103 \u015fi mult\u0103 voie bun\u0103. Cum s\u0103 nu-\u0163i plac\u0103 un asemenea spectacol?<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-21084\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt-448x262.jpg\" alt=\"fitpt\" width=\"448\" height=\"262\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt-448x262.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt-300x176.jpg 300w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt-200x117.jpg 200w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2014\/10\/fitpt.jpg 755w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Festivalul Interna\u0163ional de Teatru pentru Publicul T\u00e2n\u0103r, organizat de Teatrul Luceaf\u0103rul din Ia\u015fi a ajuns la a \u015faptea edi\u0163ie. Un drum lung \u015fi consistent \u00een care publicul ie\u015fean a fost treptat preg\u0103tit pentru Noi Realit\u0103\u0163i Teatrale, tema de anul acesta. Selec\u0163ia directoarei artistice, Olti\u0163a C\u00eentec a cuprins, dup\u0103 propria m\u0103rturisire, \u201eformule estetice care, de c\u00e2teva&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fitpt-editia-a-saptea\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">FITPT \u2013 edi\u0163ia a \u015faptea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[10326,9634,12649,12653,12657,12651,12655,12652,12656,12650,12654],"class_list":["post-21083","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-cluj","tag-festivalul-international-de-teatru-pentru-publicul-tanar","tag-fitpt","tag-iona","tag-odiseea-cu-recuzita-unei-bucatarii","tag-spectacole-experimentale","tag-spectacolul-pe-lacul-ciric","tag-teatru-pe-apa","tag-teatrul-de-obiecte","tag-teatrul-luceafarul-din-iasi","tag-teatrul-sala-mica"],"views":2949,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21083","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21083"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21083\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21083"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21083"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21083"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}