{"id":21073,"date":"2014-10-30T11:54:20","date_gmt":"2014-10-30T09:54:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21073"},"modified":"2014-10-30T11:54:20","modified_gmt":"2014-10-30T09:54:20","slug":"pe-urmele-stramosilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pe-urmele-stramosilor\/","title":{"rendered":"Pe urmele str\u0103mo\u015filor"},"content":{"rendered":"

\nValentin Hossu-Longin, Mantaua Iancului,<\/em> Editura Betta, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Sub acest titlu, prelungit cu precizarea \u201e\u015fi alte istorisiri\/evoc\u0103ri transilvane\u201c, avem o carte mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103. Lectura ei atent\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103-mi spun c\u0103 autorul ei \u2013 urm\u0103rit \u00een lecturi r\u0103zle\u0163e, de-a lungul anilor \u2013 de data asta se dovede\u015fte un prozator pasionat de istoria mai veche \u015fi mai nou\u0103 a neamului nostru, un gazetar experimentat \u00een sondajele prezentului \u015fi un poet inspirat, \u00een toate aceste ipostaze. Dar, chiar dac\u0103 a\u015f \u00eencerca, n-a\u015f putea s\u0103-i creionez un portret at\u00e2t de original \u015fi de conving\u0103tor, cum o face, pe coperta a IV-a a volumului, eminentul prozator, dramaturg \u015fi eseist D. R. Popescu, cel care-l cunoscuse pe Valentin Hossu-Longin \u00eenc\u0103 din studen\u0163ia de la Cluj. Reproduc doar aceste c\u00e2teva tu\u015fe de penel inspirat:
\n\u201eFostul student ce juca \u00een echipa de rugby \u00abUniversitatea\u00bb din Cluj ne spune \u015fi azi cum \u00een Apuseni \u00abiarba taie ca secera\u00bb, \u00ab\u00een p\u0103m\u00e2nt ard focuri vii\u00bb, \u00abpe sub nori trec turme albe\u00bb, \u00abpe\u015fterile sunt catedrale cu potire de z\u0103pad\u0103\u00bb, iar peste tot \u015fi toate se mai v\u0103d trec\u00e2nd pa\u015fii lui Iancu \u2013 \u015fi se mai aude Cel fr\u00e2nt pe roat\u0103, Horea, horind\u201c.
\nA\u015f \u00eendr\u0103zni, totu\u015fi, s\u0103 adaug \u015fi eu c\u00e2teva considera\u0163ii \u015fi descifr\u0103ri personale \u00een leg\u0103tur\u0103 cu paginile at\u00e2t de acaparatoare la lectur\u0103 ale colegului nostru. O fac, oarecum, \u015fi prin experien\u0163ele paralele de lecturi \u015fi de scris, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103, privind istoria veche, daco-roman\u0103 \u2013 la care apeleaz\u0103 autorul \u2013 am beneficiat de textele \u015fi cercet\u0103rile arheologice ale str\u0103luci\u0163ilor istorici Constantin \u015fi Hadrian Daicoviciu, iar \u00eempreun\u0103 cu neuitatul artist fotograf Ioan Miclea, am realizat albumul monumental Romania Antiqua, \u00een 1969, tradus \u00een trei limbi. Album pe care i l-am dus personal, \u00een iarna lui 1970, lui Mircea Eliade \u00een SUA, drept care ne-a l\u0103udat munca \u015fi harurile cinstite cu care am alc\u0103tuit \u015fi publicat albumul. Deci, textele pe care le re\u00eenvie acum, \u00een cartea sa, Valentin Hossu-Longin, \u00een capitole precum Tezaur de istorie, Acest Prometeu al Dacilor, Traian la Tibiscum, Longinus, Ap\u0103r\u0103torii celor dou\u0103 Sarmizegetuse, m-au f\u0103cut s\u0103 retr\u0103iesc, cu o intensitate nou\u0103, mai proasp\u0103t\u0103, impresiile \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele vechilor lecturi, valorificate uneori \u00een scrierile mele.
\nDe asemenea, capitolele acestea m-au \u00eentors la curiozitatea cu care fiecare rom\u00e2n, dar mai cu seam\u0103 noi, ardelenii, am studiat \u015fi cercetat la fa\u0163a locului urmele str\u0103mo\u015filor \u00eendep\u0103rta\u0163i, str\u0103vechimea \u015fi continuitatea lor, aici acas\u0103 ori \u00een \u0163inuturi mai \u00eendep\u0103rtate, unde cet\u0103\u0163ile \u015fi construc\u0163iile civiliza\u0163iei lor admirabile mai stau \u00eenc\u0103 \u00een picioare, ne farmec\u0103 \u015fi ne uimesc.
\nParcurg\u00e2nd, a\u015fadar, aceste pagini, m-am \u00eentors cu g\u00e2ndul \u015fi la un alt mare istoric \u015fi arheolog rom\u00e2n din aceea\u015fi spi\u0163\u0103 a Daicovicilor, adic\u0103 la Emil Condurachi. El a fost continuatorul lui Vasile P\u00e2rvan, \u00een descoperirea Histriei, dar \u015fi un evocator f\u0103r\u0103 pereche al antichit\u0103\u0163ii care ne leag\u0103 de alte zone fraterne. Despre ele a scris, despre ele l-am auzit uneori vorbind \u00een reuniuni na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, de c\u00e2teva ori \u00een Elada, \u0163ara \u00een care era socotit nu doar un mare specialist \u00een istorie \u015fi arheologie, dar \u015fi un diplomat f\u0103r\u0103 pereche, c\u0103ut\u0103torul adev\u0103rului \u015fi al p\u0103cii \u00een Balcani, \u00een special \u00eentre greci \u015fi turci.
\nPrintre Portretele \u00een marmur\u0103, Valentin Hossu-Longin se opre\u015fte, cum era firesc, la chipul lui Decebal. Acesta mi-a evocat ziua \u00een care, \u00een 1954, m\u0103 aflam \u00een preajma lui Lucian Blaga, cel at\u00e2t de pasionat, \u00een via\u0163\u0103 ca \u015fi \u00een opera sa \u2013 mai ales \u00een cea de dramaturg \u2013, de istoriile \u015fi miturile noastre \u00eentemeietoare, \u00eenc\u00e2t se bucura atunci, ca un copil, de descoperirea lui Constantin Daicoviciu a unei pecete de argil\u0103 ars\u0103 cu inscrip\u0163ia \u201eDecebalus per Scorilo\u2026\u201c.
\nDar miezul fierbinte al c\u0103r\u0163ii colegului nostru este alc\u0103tuit de reconstituirea am\u0103nun\u0163it\u0103 a paginilor dramatice, care cuprind \u00een ele furtuna Revolu\u0163iei de la 1848, \u00een toiul \u015fi \u00een amurgul c\u0103reia a str\u0103lucit \u015fi s-a \u00eentunecat \u2013 numai aparent, cum ne spun anumite izvoare \u2013 Avram Iancu. Portretul ce i-l reconstituie, din hrisoave vechi \u015fi m\u0103rturii noi, de la contemporanii \u015fi de la urma\u015fii Iancului, poate sta al\u0103turi, ca text literar, de piesa lui Lucian Blaga, publicat\u0103 exact acum 80 de ani, ca \u015fi de cea omonim\u0103 a regretatului coleg Mircea Micu, ambele jucate mai \u00eent\u00e2i pe scena Teatrului Na\u0163ional din Cluj. \u015ei Paul Everac a scris o remarcabil\u0103 pies\u0103 pe aceea\u015fi tem\u0103.
\nDe figura lui Avram Iancu am \u00eencercat s\u0103 m\u0103 apropii \u015fi eu, \u00een piesa Nu pot s\u0103 dorm \u2013 despre preg\u0103tirile de la Blaj pentru Adunarea de pe C\u00e2mpia Libert\u0103\u0163ii \u2013 prezentat\u0103 cu succes la Teatrul Mic, \u00een 1987. Iar \u00een volumul Transilvane cet\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 somn, din 1977, exist\u0103 un \u00eentreg ciclu de versuri, adunate sub titlul Gorun la \u0162ebea.
\nDe aceea, m\u0103rturisesc din nou, paginile din Mantaua Iancului m-au \u00eentors la acei ani \u015fi la acele fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri, cu emo\u0163ii cople\u015fitoare. Ele au culminat cu parcurgerea unui episod necunoscut p\u00e2n\u0103 acum din toate lecturile mele, \u00een care asist\u0103m la \u00eent\u00e2lnirea dintre Iancu \u2013 cel ce se socotea mai degrab\u0103 \u201eUmbra sa\u201c \u2013 \u015fi o femeie s\u0103rman\u0103 din Mun\u0163ii Apuseni, cople\u015fit\u0103 de frig \u015fi z\u0103pezi, \u00een timp ce ea \u00ee\u015fi ocrotea cu greu la s\u00e2n copilul. Transcriu aceste r\u00e2nduri de mare \u015fi revelatoare poezie:
\n\u201e\u0162ipa copilul. Femeia se repezi la sanie. Sub sarcina de paie z\u0103cea trupul pl\u0103p\u00e2nd. Ardea \u015fi tremura. Era o m\u00e2n\u0103 de om, un lic\u0103r de via\u0163\u0103 cuprins \u00een v\u0103paia bolii, desf\u0103cut din broboada \u015fi zdren\u0163ele cu care era \u00eenf\u0103\u015fat. Ochii b\u0103rbatului c\u0103utau la m\u00e2inile \u00eenro\u015fite ale femeii, cum \u00eencercau s\u0103-\u015fi ocroteasc\u0103 pruncul luat la s\u00e2n. Gerul mu\u015fc\u0103 mai r\u0103u dec\u00e2t gura lui, \u00ee\u015fi zise Iancu apropiindu-se de cei doi. Femeia \u00eel sim\u0163i, \u00eentoarse capul tocmai c\u00e2nd el scotea dintr-un afund de buzunar un cu\u0163it cu care cioplea fluierele. Dintr-o mi\u015fcare, prinde cu st\u00e2nga pulpana hainei lungi \u015fi \u00eenfige lama, t\u0103ind roat\u0103 p\u00e2n\u0103 unde-l ducea m\u00e2na. De pe chipu-i r\u0103v\u0103\u015fit disp\u0103ru cea\u0163a, l\u0103s\u00e2nd loc unei bl\u00e2nde\u0163i neomene\u015fti. D\u0103du jos mantaua ciuntit\u0103, sf\u00e2\u015fiind jum\u0103tatea net\u0103iat\u0103. Petrecu bucata de stof\u0103 groas\u0103 peste trupul copilului, \u00een vreme ce femeia rostea doar at\u00e2t, ating\u00e2ndu-i m\u00e2inile reci: \u00abNu, nu Iancule, Cr\u0103i\u015forule\u00bb\u201c.
\nScen\u0103 cu adev\u0103rat cutremur\u0103toare, cum am citit alt\u0103dat\u0103 \u00een scrierile lui Emil Isac \u015fi Geo Bogza. M\u0103 simt dator s\u0103-i mul\u0163umesc lui Valentin Hossu-Longin \u015fi pentru capitolul S\u0103 ne amintim de Blaj, Domnule Eminescu, prin care aduce din nou \u00een actualitate vatra de j\u0103ratec istoric \u015fi cultural a \u201eMicii Rome\u201c eminesciene, t\u0103r\u00e2mul \u00eenceputurilor mele spirituale \u015fi literare.
\n\u00cen \u00eencheiere, ca un omagiu adus suflului viu al c\u0103r\u0163ii lui Valentin Hossu-Longin, \u00eemi permit s\u0103 reproduc aici poezia mea Iancu nu \u00eencape \u00een statui:<\/p>\n

El n-a \u00eenc\u0103put, nu-ncape \u00een statui!
\nS\u0103-l c\u0103ut\u0103m la r\u0103d\u0103cini de fag,
\nAd\u00e2nc, \u00een p\u0103durile lui
\nCe-l ocrotesc ca pe un prieten drag
\nDe joac\u0103,
\nDe revolt\u0103,
\nDe lupt\u0103 \u015fi de moarte,
\nLa r\u0103d\u0103cinile str\u0103mo\u015filor goruni
\nTrimise p\u00e2n\u0103-n trunchiurile noastre
\n\u015ei-n r\u0103muri\u015ful pruncilor, departe,
\nCu frun\u0163i m\u00e2ntuitoare de tribuni!<\/p>\n

De-l \u00eent\u00e2lnim prin cronici, ca prin
\np\u0103duri p\u0103trunse
\nDe soarele ciudat, subp\u0103m\u00e2ntean,
\nPrivirea ni se umple de c\u00e2ntece de frunze,
\nDe-o fluier\u0103 ce singur\u0103 se-ng\u00e2n\u0103
\nPrin mun\u0163ii stor\u015fi de aur \u015fi alean.
\nNu v\u0103 mira\u0163i c\u0103 totul ne pare o poveste
\nTr\u0103it\u0103-n alt\u0103 via\u0163\u0103,
\nA c\u0103rei poart\u0103 numai cu visul o descui,
\nC\u0103ci Iancu pentru noi a fost \u015fi este
\nCel care nu \u00eencape \u00een statui\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Valentin Hossu-Longin, Mantaua Iancului, Editura Betta, Bucure\u015fti, 2014   Sub acest titlu, prelungit cu precizarea \u201e\u015fi alte istorisiri\/evoc\u0103ri transilvane\u201c, avem o carte mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103. Lectura ei atent\u0103 m-a f\u0103cut s\u0103-mi spun c\u0103 autorul ei \u2013 urm\u0103rit \u00een lecturi r\u0103zle\u0163e, de-a lungul anilor \u2013 de data asta se dovede\u015fte un prozator pasionat de istoria mai… Cite\u0219te mai mult »Pe urmele str\u0103mo\u015filor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12645,12644],"class_list":["post-21073","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mantaua-iancului","tag-valentin-hossu-longin"],"views":1325,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21073"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21073\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}