{"id":21071,"date":"2014-10-30T11:53:02","date_gmt":"2014-10-30T09:53:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21071"},"modified":"2014-10-30T11:53:02","modified_gmt":"2014-10-30T09:53:02","slug":"b-fondane-70-de-ani-de-la-moarte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/b-fondane-70-de-ani-de-la-moarte\/","title":{"rendered":"B. Fondane – 70 de ani de la moarte"},"content":{"rendered":"

\u00cen 3 octombrie anul acesta s-au \u00eemplinit \u015fapte decenii de la uciderea lui B. Fundoianu-Fondane la Auschwitz (Birkenau). Institutul Francez din Ia\u015fi a comemorat acest tragic eveniment chiar \u00een 3 octombrie, \u00een ajunul celei mai mari s\u0103rb\u0103tori evreie\u015fti Yom-Kippur.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Participarea la acest moment evocator (al\u0103turi de mine \u015fi de Remus Z\u0103stroiu) a lui Norman Manea a fost emo\u0163ionant\u0103 \u00een sine prin caracterul ei puternic aluziv, prin conota\u0163iile tragice ale biografiei sale: \u00een acela\u015fi interval de timp \u015fi \u00een aceea\u015fi geografie est-european\u0103 a lag\u0103relor, un copil evreu anonim \u2013 care mai t\u00e2rziu se va numi Norman Manea \u2013 ar fi putuit s\u0103 piar\u0103 \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i copii anonimi \u015fi cu p\u0103rin\u0163ii lor. Dinl\u0103untrul aceluia\u015fi spa\u0163iu \u015fi aceluia\u015fi destin tragic a reu\u015fit s\u0103 scape \u015fi t\u00e2n\u0103rul de 24 de ani Pessach Antschel (Paul Antschel), devenit Paul Celan \u2013 despre al c\u0103rui traseu biografic \u015fi spiritual \u015fi-a propus s\u0103 vorbeasc\u0103 (\u015fi) \u00een acea zi Norman Manea, pun\u00e2ndu-l \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acela al lui Beniamin Wechsler \u2013 B. Fundoianu\u2013Benjamin Fondane.<\/strong><\/em>
\nParalelismul poate fi \u00eens\u0103 extins \u015fi asupra biografiei \u015fi operei lui Norman Manea: acesta se refer\u0103 la precedesorii s\u0103i cu o reflexivitate implicit\u0103, ca \u015fi cum s-ar\u00a0 sim\u0163i chemat s\u0103 le preia mesajul. Fundoianu \u2013 Celan \u2013 Manea: semnifica\u0163ia acestei triade \u00een istoria literaturii rom\u00e2ne \u015fi europene este dat\u0103 de calitatea de martori ai unei istorii nenorocite, ai unei teribile ofense aduse umanit\u0103\u0163ii.
\nAm scris demult \u015fi de multe ori despre opera lui B. Fundoianu \u015fi am insistat asupra locului important pe care-l ocup\u0103 \u00een poezia noastr\u0103, \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 \u015fi, mai cu seam\u0103, \u00een cultura poetic\u0103 autohton\u0103. Unicitatea lui mi se pare c\u0103 ni se revel\u0103 cu tot mai mare intensitate pe m\u0103sur\u0103 ce trec anii \u015fi deceniile.
\nFundoianu este primul poet rom\u00e2n \u00een care g\u0103se\u015fte ecou \u2013 \u015fi, mai mult, o str\u0103lucit\u0103, memorabil\u0103 ilustrare \u2013 acel amplu fenomen spiritual numit de filosofi \u201edezvr\u0103jirea lumii\u201c. \u00cen cazul lui Fundoianu nu e vorba de vreo influen\u0163\u0103 filosofic\u0103, ci de propria-i sensibilitate fa\u0163\u0103 de natur\u0103, radical diferit\u0103 de aceea exprimat\u0103 \u00een tradi\u0163ia liric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen poemele sale, natura nu mai e plin\u0103 de farmec \u015fi de fream\u0103t, nu depoziteaz\u0103 mirabile taine, nici nu ni se arat\u0103 \u00eentr-o \u201es\u0103lbatec\u0103 splendoare\u201c. De\u015fi nu lipsesc \u015fi \u00eenc\u00e2nt\u0103toare versuri de laud\u0103 adus\u0103 unei naturi calme \u015fi armonioase, cele mai multe dintre \u201epriveli\u015ftile\u201c fundoiene sunt (am mai spus-o) antipasteluri. \u00cen vreme ce \u0163\u0103ranul din poezia lui Arghezi (Arghezi \u2013 maestrul recunoscut al t\u00e2n\u0103rului Fundoianu) \u00ee\u015fi duce brazda \u201ec\u0103tre cer\u201c, boii, des pomeni\u0163i \u00een poezia discipolului, \u201educ ar\u0103tura-n vid\u201c. Dup\u0103 ce, \u00eentr-un alt poem, se creeaz\u0103 o atmosfer\u0103 premerg\u0103toare unui extaz \u2013 cel pu\u0163in naturist, dac\u0103 nu chiar mistic \u2013 \u00eencheierea este una anticlimactic\u0103: … \u201e\u015fi nu-i nimic, p\u0103m\u00e2ntul e nesf\u00e2r\u015fit \u015fi-i ocru\/ \u015fi omul trece iar\u0103\u015fi prin ziu\u0103 mediocru\u201c.
\nNumeroase alte exemple ar putea confirma caracterul demoralizator al poeziei lui Fundoianu, vizibil \u2013 chiar asumat \u2013 \u015fi \u00een publicistica sa. Nu mai invoc prefa\u0163a la volumul s\u0103u, ap\u0103rut \u00een 1922, Imagini \u015fi c\u0103r\u0163i din Fran\u0163a, \u00een care se sus\u0163ine \u201estatutul colonial\u201c al literaturii rom\u00e2ne \u00een raport cu literatura francez\u0103. M\u0103 gr\u0103besc s\u0103 adaug \u00eens\u0103 c\u0103 tot Fundoianu a scris despre Creang\u0103, Arghezi, Bacovia, Macedonski, Minulescu, \u015et. O. Iosif, D. Anghel etc. f\u0103r\u0103 a le contesta originalitatea, dimpotriv\u0103, pun\u00e2nd-o \u00een valoare cu simpatie \u015fi \u00een\u0163elegere penetrant\u0103. De altfel, \u00eense\u015fi comentariile sale refertitoare la autorii francezi ai momentului erau departe de a proba vreun servilism ori mimetism colonial.
\nDoar par\u0163ial cunoscut\u0103 este ast\u0103zi la noi bogata activitate de \u201et\u0103lm\u0103citor\u201c a lui B. Fundoianu. El nu a tradus numai din Baudelaire, dar \u015fi din Victor Hugo, Lamartine, Musset, Verlaine, Verhaeren, ca \u015fi din Goethe, Uhland \u015fi, mai ales, Heinrich Heine. A tradus \u015fi din poezia de limb\u0103 idi\u015f, ajutat de Iacob Gropper, cel care \u00eel va ini\u0163ia \u2013 dincolo de aportul important al familiei \u2013 \u00een tradi\u0163ia cultural\u0103 iudaic\u0103. Sub numele s\u0103u original,
\nB. Wechsler, Fundoianu va semna numeroase articole \u00een revistele evreie\u015fti ale vremii: Hatikvah, M\u00e2ntuirea, Lumea evree. Aceste texte, ca traducerile din poezia european\u0103, vor compune volume distincte \u00een cadrul seriei de Opere Fundoianu-Fondane, \u00eenceput\u0103 la editura Art.
\nNu m\u0103 voi opri acum asupra \u00eemprejur\u0103rilor \u00een care Fundoianu s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 plece din Rom\u00e2nia \u015fi nici asupra prodigioasei sale activit\u0103\u0163i, filosofice \u015fi literare, pariziene. \u00cen acest moment comemorativ mi s-a p\u0103rut mai util\u0103 o recapitulare \u2013 fie \u015fi fugitiv\u0103 \u2013 a contribu\u0163iei sale rom\u00e2ne\u015fti.
\nLa 70 de ani de la moartea sa, cred c\u0103 se cade s\u0103 medit\u0103m \u2013 \u00eenc\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 \u2013 asupra modului \u00een care s-a fr\u00e2nt destinul acestui mare g\u00e2nditor \u015fi poet. Cum se \u015ftie, a fost arestat \u00eempreun\u0103 cu sora sa Lina, \u00een martie 1944, \u00een Parisul ocupat de trupele germane, \u00een urma unui denun\u0163, pentru delictul de a fi evreu, de\u015fi ob\u0163inuse \u00een 1939 cet\u0103\u0163enia francez\u0103. Genevi\u010dve, so\u0163ia lui, \u00eempreun\u0103 cu prietenii s\u0103i \u015etefan Lupa\u015fcu \u015fi Emil Cioran, reu\u015fesc s\u0103 ob\u0163in\u0103 (cu ajutorul lui Jean Paulhan) eliberarea poetului \u2013 argumentul forte \u00eempotriva legii rasiale fiind c\u0103s\u0103toria cu o arian\u0103 \u2013 dar, din p\u0103cate, nu \u015fi a surorii sale. Fondane refuz\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Prefectura Poli\u0163iei pariziene f\u0103r\u0103 sora sa; peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 este internat \u00een lag\u0103rul de la Drancy, l\u00e2ng\u0103 Paris de unde, \u00een 30 mai, cu penultimul convoi, este deportat la Auschwitz.
\nE semnificativ faptul c\u0103 decizia sa a fost comunicat\u0103 prietenilor pe loc, f\u0103r\u0103 nici o ezitare, f\u0103r\u0103 un timp de reflec\u0163ie, de calcul \u015fi de bilan\u0163 existen\u0163ial. S-ar fi putut, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, g\u00e2ndi la scrierile sale nepublicate sau ne\u00eencheiate, la proiectele sale intelectuale \u015fi artistice, la importan\u0163a \u00een cre\u015ftere a numelui s\u0103u \u00een cultura francez\u0103. \u00cen astfel de clipe de r\u0103scruce se declan\u015feaz\u0103 instinctul de conservare, autoafec\u0163iunea, abilitatea de a supravie\u0163ui. Ie\u015firea lui din captivitate ar fi putut s\u0103 aib\u0103 loc cu speran\u0163a \u015fi promisiunea unor \u00eencerc\u0103ri de a o salva \u015fi pe sora sa. Nu, Fundoianu nu s-a g\u00e2ndit la c\u00e2te mai avea de spus \u015fi de scris, nu \u015fi-a acordat sie\u015fi regimul de excep\u0163ie al creatorului; de fapt, a refuzat excep\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi, nu a vrut s\u0103 profite de o \u015fans\u0103 de care Lina, sora lui, nu se putea bucura. A \u0163inut s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al\u0103turi de ea.
\nAl\u0103turi? Ce putea s\u0103 \u00eensemne \u201eal\u0103turi\u201c \u00een condi\u0163iile separ\u0103rii pe sexe a de\u0163inu\u0163ilor \u015fi desfacerii brutale a familiilor acestora? Cei doi, sor\u0103 \u015fi frate, au fost interna\u0163i la Drancy la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 distan\u0163\u0103 unul de altul \u015fi, dup\u0103 deportarea la Auschwitz, moartea Linei a avut loc, se pare, deja \u00een iunie 1944. Fondane nu putea s\u0103 prevad\u0103 acest curs al evenimentelor, dar cred c\u0103 nu al\u0103turarea fizic\u0103 o avea el \u00een vedere, nu speran\u0163a c\u0103-\u015fi va putea proteja sora \u00een mizeria vie\u0163ii de lag\u0103r, c\u0103 o va putea consola \u015fi \u00eencuraja \u2013 cum a procedat cu o feti\u0163\u0103 necunoscut\u0103 care pl\u00e2ngea \u00een hohote \u015fi al c\u0103rei pl\u00e2ns \u2013 ne spune un martor \u2013 Fondane l-a potolit cu delicate\u0163e \u015fi tandre\u0163e. Nu-\u015fi f\u0103cea iluzii \u00een privin\u0163a posibilit\u0103\u0163ii de a r\u0103m\u00e2ne aproape de Lina, nu apropierea a fost mobilul \u015fi motivul deciziei sale, ci voin\u0163a de a-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi soarta, refuzul de a primi o \u015fans\u0103 care ei \u00eei era refuzat\u0103.
\nRela\u0163ia \u00eentre cei doi fra\u0163i n-a fost, de altfel, una obi\u015fnuit\u0103. Scrisorile schimbate \u00eentre ei \u00een Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Fran\u0163a sunt simptomatice, m\u0103rturisitoare. O iubire aproape matern\u0103 din partea Linei pentru Beno, fratele mai mic care \u00eei trimitea \u015fi-i dedica primele sale poezii, \u015fi, mai t\u00e2rziu, pentru Mielu\u015fon, cel din primii ani, grei, indigen\u0163i, ai aventurii pariziene, c\u00e2nd Lina Pascal, actri\u0163a neangajat\u0103 de niciun teatru, cosea rochii \u015fi le vindea ca s\u0103 poat\u0103 supravie\u0163ui am\u00e2ndoi. Dinspre fratele mai mic, iubirea era una de o complexitate crescut\u0103: la fascina\u0163ia din copil\u0103rie se ad\u0103uga recuno\u015ftin\u0163a \u015fi un fel de intimitate ce purta o aur\u0103 biblic\u0103: \u00een C\u00e2ntarea C\u00e2nt\u0103rilor, \u201esor\u0103\u201c \u00eensemna \u015fi \u201efemeie iubit\u0103\u201c.
\nDeciz\u00e2nd s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchis, Fondane n-a ales \u2013 cum am putea fi \u00eenclina\u0163i s\u0103 credem \u2013 \u00eentre sora sa \u015fi so\u0163ia sa, Genevi\u010dve, iubitoare la r\u00e2ndul ei \u015fi devotat\u0103, duc\u00e2nd devotamentul p\u00e2n\u0103 la devo\u0163iune dup\u0103 moartea so\u0163ului ei. Nu putem ignora \u015fi nici subaprecia ponderea unui alt element \u00een ecua\u0163ia hot\u0103r\u00e2rii lui Fondane: identificarea cu sora sa a \u00eensemnat pentru el (\u015fi) identificarea cu neamul s\u0103u, cu rasa sa, cu iudeitatea \u00eense\u015fi, \u00een jurul c\u0103reia se str\u00e2ngea cercul mor\u0163ii. Fondane a prev\u0103zut Catastrofa \u015fi a \u00eencercat s\u0103 o previn\u0103 prin avertismentul \u015fi \u201estrig\u0103tul\u201c s\u0103u (\u201eIl faut crier jusqu a la fin du monde…\u201c), dar a fost con\u015ftient de faptul c\u0103 \u201eexist\u0103 \u00een figura destinului nostru lucruri ce nu pot fi schimbate\u201c. N-a vrut s\u0103 scape, s\u0103 se sustrag\u0103, s\u0103 ias\u0103 din condi\u0163ia de victim\u0103 inocent\u0103. I s-ar fi p\u0103rut nedemn s\u0103 n-o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 cu sora sa \u015fi cu poporul s\u0103u.
\nIar pentru el aceast\u0103 decizie nu cred c\u0103 a \u00eensemnat renun\u0163are \u015fi resemnare, nici \u00eenfr\u00e2ngere. Acceptarea lui n-a fost necondi\u0163ionat\u0103. Fondane a fost con\u015ftient de valoarea sa, de semnifica\u0163ia operei sale \u015fi de poten\u0163ialul moral al sacrificiului s\u0103u. Luciditatea lui mergea mai departe dec\u00e2t succesiunea de fapte: internare, deportare, moarte. Decizia sa sinuciga\u015f\u0103 a fost \u2013 \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u2013 un mod de a \u00eentoarce \u00eempotriva criminalilor imensa nedreptate c\u0103reia \u00eei era subiect.
\n\u00centr-o scrisoare adresat\u0103 lui Claude Sernet, prietenul s\u0103u tot de origine rom\u00e2n\u0103 (Mihail Cosma), Genevi\u010dve Fondane spune urm\u0103toarele: \u201eDa, nazi\u015ftii nu mi-au omor\u00e2t numai so\u0163ul, dragostea mea, l-au omor\u00e2t \u015fi pe \u00abBenjamin Fondane\u00bb\u201c. \u015ei adaug\u0103: \u201eIar ace\u015fti asasini nu vor putea \u00eempiedica moartea sa s\u0103 fac\u0103 parte din mesajul s\u0103u, s\u0103 fie chiar \u00eemplinirea mesajului s\u0103u\u201c.
\n…Suntem \u00een ajun de Yom-Kippur, ziua re\u00eennoirii leg\u0103m\u00e2ntului cu Dumnezeu pentru evrei. S\u0103 facem \u015fi noi ast\u0103zi \u2013 evrei \u015fi neevrei \u2013 un leg\u0103m\u00e2nt lumesc, istoric \u015fi moral, leg\u0103m\u00e2ntul memoriei, leg\u0103m\u00e2ntul neuit\u0103rii.<\/p>\n

\n

(Cuv\u00e2nt rostit \u00een Sala \u201eBenjamin Fondane\u201c a Centrului Cultural Francez din Ia\u015fi, \u00een 3 octombrie 2014)<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 3 octombrie anul acesta s-au \u00eemplinit \u015fapte decenii de la uciderea lui B. Fundoianu-Fondane la Auschwitz (Birkenau). Institutul Francez din Ia\u015fi a comemorat acest tragic eveniment chiar \u00een 3 octombrie, \u00een ajunul celei mai mari s\u0103rb\u0103tori evreie\u015fti Yom-Kippur. Participarea la acest moment evocator (al\u0103turi de mine \u015fi de Remus Z\u0103stroiu) a lui Norman Manea… Cite\u0219te mai mult »B. Fondane – 70 de ani de la moarte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12642,3519,12643],"class_list":["post-21071","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-b-fundoianu-fondane","tag-norman-manea","tag-yom-kippur"],"views":2453,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21071","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21071"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21071\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}