{"id":21060,"date":"2014-10-30T11:34:28","date_gmt":"2014-10-30T09:34:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21060"},"modified":"2014-10-30T11:34:28","modified_gmt":"2014-10-30T09:34:28","slug":"preocupari-actuale-in-psihanaliza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/preocupari-actuale-in-psihanaliza\/","title":{"rendered":"Preocup\u0103ri actuale \u00een psihanaliz\u0103"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>DANIELA LUCA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<br \/>\n<em><strong>Cea de a VI-a Conferin\u0163\u0103 Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103 organizat\u0103 de Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 (SRP) se va desf\u0103\u015fura \u00eentre 31 octombrie \u015fi 2 noiembrie la Bucure\u015fti. Este un eveniment important \u015fi vizibil al psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti \u0163in\u00e2nd, de acum, de tradi\u0163ie.<\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>Nu doar un eveniment al psihanalizei este, dar \u015fi al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne, \u00een m\u0103sura \u00een care psihanaliza clinic\u0103, dar \u015fi psihanaliza cultural\u0103 prezint\u0103 interes pentru rom\u00e2ni. I-am adresat psihanalistului Daniela Luca, organizator principal al Conferin\u0163ei, c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri-cadru despre temele \u015fi proiectul edi\u0163iei din acest an. Daniela Luca este vicepre\u015fedinte al SRP \u015fi pre\u015fedinte al Comitetului \u015etiin\u0163ific al SRP, redactor-\u015fef adjunct al publica\u0163iei de specialitate Revista Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103, psihanalist formator \u015fi doctor \u00een psihanaliz\u0103.<\/strong><\/em><\/p>\n<p><strong>DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI: <em>\u201eImpas, criz\u0103 \u015fi elaborare\u201c\u2026 Care este semnifica\u0163ia temei din acest an a Conferin\u0163ei Interna\u0163ionale a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103?<\/em><\/strong><br \/>\n<strong>DANIELA LUCA:<\/strong> \u00cen acest an alegerea matricei de reflectare teoretico-clinic\u0103 din cadrul celei de a 6-a Conferin\u0163e Interna\u0163ionale de Psihanaliz\u0103 a Societ\u0103\u0163ii noastre, conferin\u0163\u0103 \u00een care sunt reuni\u0163i psihanali\u015fti din diferite \u015fcoli \u015fi paradigme, din Rom\u00e2nia \u015fi din Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Italia, se afl\u0103 la confluen\u0163a preocup\u0103rilor din mi\u015fcarea psihanalitic\u0103 din lumea \u00eentreag\u0103. M\u0103 refer la o suit\u0103 de tematici deja alese la diverse simpozioane, conferin\u0163e \u015fi congrese de psihanaliz\u0103, precum \u201eRupturi\u201c \u2013 la Conferin\u0163a Federa\u0163iei Europene de Psihanaliz\u0103 din acest an, sau \u201ePrea mult \u2013 insuficient\u201c \u2013 pentru anul viitor. Sau \u201e\u00cenfrunt\u00e2nd durerea\u201c \u2013 tema Congresului Asocia\u0163iei Psihanalitice Interna\u0163ionale (IPA) de anul trecut. Sau cea de anul viitor, \u201eO lume \u00een schimbare: urma \u015fi utilizarea instrumentelor psihanalitice, ast\u0103zi\u201c. Tema Congresului Psihanali\u015ftilor de Limb\u0103 Francez\u0103 din acest an a fost \u201eActualul \u00een psihanaliz\u0103\u201c. Am considerat, \u00eempreun\u0103 cu colegii mei din Comitetul \u015etiin\u0163ific al Societ\u0103\u0163ii, c\u0103, dat\u0103 fiind apartenen\u0163a societ\u0103\u0163ii noastre la mi\u015fcarea \u015fi g\u00e2ndirea psihanalitic\u0103 interna\u0163ional\u0103, o asemenea tem\u0103, \u201eImpas, Criz\u0103 \u015fi Elaborare\u201c este de larg interes at\u00e2t pentru noi, psihanali\u015ftii rom\u00e2ni, pentru publicul participant, c\u00e2t \u015fi pentru psihanali\u015ftii lectori onorifici invita\u0163i, deoarece are cel pu\u0163in trei dimensiuni \u00een abordare: clinica \u015fi practica psihanalitic\u0103 de cabinet, psihanaliza \u00een grupul profesional de apartenen\u0163\u0103 \u015fi rolul institu\u0163iei, precum \u015fi socialul, societatea \u00een sens larg, \u015fi actuala sa dinamic\u0103, influen\u0163ele \u015fi impactul asupra psihanalizei, \u00een genere.<\/p>\n<p><strong>D.L.B: <em>Ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 pentru psihanaliza rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi pentru evolu\u0163ia Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103?<\/em><\/strong><br \/>\n<strong>D.L.:<\/strong> Comparativ cu societ\u0103\u0163ile din multe alte \u0163\u0103ri, Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 este foarte t\u00e2n\u0103r\u0103. Sunt aproape 25 de ani (se vor \u00eemplini \u00een februarie 2015) de c\u00e2nd a fost fondat\u0103 prima ei form\u0103 institu\u0163ional\u0103 post-revolu\u0163ionar\u0103, na\u0163ional\u0103, numit\u0103 atunci Societatea Psihanalitic\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Ca Grup de Studiu al IPA s-a format \u00een 2000, dar Societate membr\u0103 a IPA (\u00een acest moment societate provizorie fiind, pe cale de a deveni independent\u0103) este doar de trei ani, respectiv din august 2011. Aceste configura\u0163ii ale Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103 necesit\u0103 o activitate de formare \u00een psihanaliz\u0103 la standard interna\u0163ional, o activitate \u015ftiin\u0163ific\u0103 temeinic\u0103 \u015fi \u00een conjunc\u0163ie cu psihanaliza european\u0103, mondial\u0103, precum \u015fi o gestionare institu\u0163ional\u0103, administrativ\u0103, nu foarte simplu de realizat, \u00een colaborare cu institu\u0163iile na\u0163ionale existente. De aceea tema din acest an a Conferin\u0163ei este \u015fi un prilej pentru psihanali\u015ftii rom\u00e2ni de a reg\u00e2ndi r\u0103d\u0103cina istoric\u0103 a psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti, de a reparcurge \u015fi elabora \u00eempreun\u0103, din genera\u0163ii diferite, momentele de impas \u00een practica clinic\u0103, \u00een formare \u015fi supervizare, \u00een schimb\u0103rile paradigmatice, de a dep\u0103\u015fi cu adev\u0103rat starea de urgen\u0163\u0103 sau de criz\u0103 institu\u0163ional\u0103 \u00een care suntem prin\u015fi implicit, c\u00e2t\u0103 vreme oricum exist\u0103 deja, de c\u00e2\u0163iva ani, o stare generalizat\u0103 de criz\u0103 politic\u0103, economic\u0103, social\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n<p><strong>D.L.B: <em>Ce teme propun \u00een acest an participa\u0163ii la Conferin\u0163a Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103 de la Bucure\u015fti? <\/em><\/strong><br \/>\n<strong>D.L.:<\/strong> Voi \u00eencerca o prezentare a tuturor lucr\u0103rilor, un fel de synopsis, pe firul ro\u015fu care \u0163ese toate lucr\u0103rile, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t am putea spune c\u0103 este o singur\u0103 monografie cu diverse capitole. \u00cel vom \u00eenso\u0163i pe Jacques Andr\u00e9 \u00een \u00eentreb\u0103rile sale despre eu \u2013 acest eu pe care Freud l-a \u00eemprumutat din psihologia popular\u0103 \u015fi l-a ridicat la rang de instan\u0163\u0103 psihic\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 1920: este sau nu analizabil? Conform c\u0103rei metode? Sau, mai modest spus, este el modificabil, corigibil? La o parte dintre \u00eentreb\u0103ri, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u015ftiut \u00een prealabil, Andr\u00e9 Beetschen \u00eei r\u0103spunde prin referire la c\u00e2teva straturi profunde \u00een ceea ce prive\u015fte rezisten\u0163ele opuse prin fixa\u0163ii pulsionale \u015fi imposibila transformare a eului, \u015fi la explorarea particularit\u0103\u0163ilor raportului dintre transfer \u015fi contratransfer, atunci c\u00e2nd o \u201efamiliarizare cu situa\u0163ia analitic\u0103\u201c duce la expulzarea din \u201esite\u201c a str\u0103inului sau a ter\u0163ului analitic, \u0163in\u00e2nd astfel la distan\u0163\u0103 riscul de delir sau de pr\u0103bu\u015fire. Vom urm\u0103ri mai departe, \u00eempreun\u0103 cu Fran\u00e7oise Coblence, c\u00e2t de dificil de realizat poate fi procesul analitic \u00eentr-o institu\u0163ie \u00een condi\u0163ii de gratuitate a terapiei \u015fi cum schimbul interanalitic, prin intermediul interpret\u0103rii viselor, poate fi de ajutor \u00een elaborarea impasurilor, astfel ca analiza s\u0103 nu se transforme \u00eentr-una interminabil\u0103. Vom vedea cum li se al\u0103tur\u0103 lucrarea clinico-teoretic\u0103 a Simonettei Diena despre dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate \u00een lucrul cu pacien\u0163ii suferind de tulbur\u0103ri alimentare grave, compulsive, ce par s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-o realitate psihic\u0103 lipsit\u0103 de reprezent\u0103ri mentale ale emo\u0163iilor cu care se confrunt\u0103, despre impasul din rela\u0163ia analitic\u0103, eternul \u015fah-mat, senza\u0163ia continu\u0103 de eternitate f\u0103r\u0103 mi\u015fcare, acoperind un gol periculos \u015fi \u00eenfrico\u015f\u0103tor. Preocupat de actualitatea metodei fundamentale de asociere liber\u0103 \u015fi de ascultare egal flotant\u0103, Fran\u00e7ois Richard consider\u0103 c\u0103 aceasta ar fi de fapt \u00een acela\u015fi timp asociativ\u0103 \u015fi disociativ\u0103, capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 s\u0103 cedeze micro-clivajele proprii patologiilor mixte nevroz\u0103\/ func\u0163ion\u0103ri-limit\u0103, at\u00e2t de frecvente ast\u0103zi. El subliniaz\u0103 fluctua\u0163ia dintre distan\u0163a \u015fi proximitatea interlocutorilor, rela\u0163iile dintre procesele lor asociative \u015fi progresia \u00een clivaje \u015fi reful\u0103ri. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een spectrul pacien\u0163ilor narcisici sau narcisici-limit\u0103, lucrarea mea, Daniela Luca, vine ca un adaggio, cu o matc\u0103 de lucru asupra impasurilor, asupra \u00eentreruperilor \u00een cur\u0103 \u015fi asupra erorilor analitice, asupra naturii reac\u0163iilor terapeutice negative, care necesit\u0103 o reamenajare a principiilor \u015fi a regulilor de lucru, o reg\u00e2ndire a tehnicii \u015fi a eticii psihanalitice, o reelaborare a contratransferului \u015fi a ce presupune actualmente func\u0163ia de supervizor intern, astfel \u00eenc\u00e2t diversele chipuri ale lui Narcis de azi s\u0103 poat\u0103 fi analizate cu c\u00e2t mai pu\u0163ine sau rare deziluzii, fie ale pacientului, fie ale analistului. Bogdan Sebastian Cuc reflecteaz\u0103 despre invadarea cadrului analitic de prezen\u0163a actualului, ce aduce dup\u0103 sine impasul elabor\u0103rii \u015fi al evolu\u0163iei procesului analitic, \u015fi ne prezint\u0103 modul \u00een care sunt dep\u0103\u015fite aceste momente \u015fi mai ales ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015fim aceste momente \u015fi s\u0103 continu\u0103m procesul analitic. Problematica setting-ului, a cadrului \u015fi a regulilor este abordat\u0103 pe linia eticii psihanalitice de Br\u00eendu\u015fa Or\u0103\u015fanu, schi\u0163\u00e2nd o anumit\u0103 diferen\u0163iere \u00eentre posibile direc\u0163ii pe care s-ar putea developa momentele de impas din cura psihanalitic\u0103 \u015fi explor\u00e2nd implica\u0163iile etice. Ne apropiem astfel de cadrul \u015fi grupul profesional, de rolul institu\u0163iei ca ter\u0163, \u00een lucrarea Gianinei Micu, care interogheaz\u0103 \u015fi se interogheaz\u0103, cu speran\u0163\u0103, \u00een ce m\u0103sur\u0103 institu\u0163ia psihanalitic\u0103 poate deveni ter\u0163ul necesar \u015fi viabil care s\u0103 sublimeze anxiet\u0103\u0163ile personale, excesele narcisice, invidiile sau ura sau doar inabilit\u0103\u0163ile adaptative, plas\u00e2ndu-le con\u0163in\u0103tor \u00eentr-o atmosfera institu\u0163ional\u0103 plin\u0103 de respect, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 evolu\u0163ia \u015fi independen\u0163a de g\u00e2ndire ale fiec\u0103rui practician al psihanalizei. \u015ei firul psihanalitic al lucr\u0103rilor e \u0163esut mai departe de Rodica Matei, c\u0103tre trauma social\u0103, c\u0103tre suferin\u0163ele psihice din Rom\u00e2nia vremurilor actuale ce \u00ee\u015fi au originea \u00een traumele nespuse \u015fi neg\u00e2ndite (\u00een sensul elabor\u0103rii) ale antecesorilor no\u015ftri, propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 arate cum \u00een cura analitic\u0103 ne vedem pu\u015fi \u00een fa\u0163a nevoii imperioase de reg\u0103sire a identit\u0103\u0163ii \u015fi de reg\u0103sire a tradi\u0163iei familiale, \u00een scopul vindec\u0103rii unor suferin\u0163e transgenera\u0163ionale.<\/p>\n<p><strong>D.L.B: <em>Cum ai aprecia participarea la Conferin\u0163a de la Bucure\u015fti a pre\u015fedintelui Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihanaliz\u0103, domnul Stefano Bolognini?<\/em><\/strong><br \/>\n<strong>D.L.:<\/strong> Iat\u0103, Dorin, cum ai sur-prins firul tematic, \u00eenc\u0103 nespus de mine, inten\u0163ionat l\u0103sat spre a fi desf\u0103\u015furat acum. Prezen\u0163a extraordinar\u0103 a dr. Stefano Bolognini, pre\u015fedintele Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Psihanaliza, este pentru noi o real\u0103 onoare, o bucurie vie \u015fi un garant al valorii \u015ftiin\u0163ifice a Conferin\u0163ei noastre \u015fi a celorlalte activit\u0103\u0163i desf\u0103\u015furate sub egida Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103. E un moment de recunoa\u015ftere al progresului institu\u0163ional, precum \u015fi un liant, un bun factor de leg\u0103tur\u0103 institu\u0163ional\u0103 \u015fi uman\u0103. A\u015f dori s\u0103 schi\u0163ez \u00een doar c\u00e2teva tu\u015fe portretul psihanalistului \u015fi omului Stefano Bolognini: este doctor \u00een medicin\u0103, psihiatru, analist formator, membru al Societ\u0103\u0163ii Psihanalitice Italiene (SPI), profesor la Institutul de Formare Bologna, unde a predat despre \u201eTransfer \u015fi contratransfer de la \u015fi dup\u0103 Freud\u201c, \u201eIstoria psihanalizei italiene\u201c, \u201eIstoria IPA\u201c. Este co-fondator \u015fi membru al \u201eComitetului pentru patologii severe\u201c al SPI. Reprezentant SPI la European Psychoanalytical Federation (EPF), membru al Comitetului European de conducere al International Journal of Psychoanalysis. A fost, de asemenea pre\u015fedinte al Institutului Psihanalitic din Bologna, membru al primului Comitet de conducere IPA, membru \u201eComit\u00e9 International de Lecture\u201c al Revue Fran\u00e7aise de Psychanalyse, membru ales \u00een cel de-al doilea Comitet de conducere IPA; co-pre\u015fedinte numit pentru Europa al CAPSA (Comitet pentru Practic\u0103 Analitic\u0103 \u015fi Activitate \u015etiin\u0163ific\u0103) al IPA \u2013 \u015fi membru \u00een numeroase alte organiza\u0163ii, comisii de evenimente \u015fi grupuri de lucru. \u00cen 2013 a fost ales Pre\u015fedinte al IPA. Desigur, sunt doar o parte dintre multiplele sale activit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice, de cercetare, de conducere, de colaborare interinstitu\u0163ional\u0103 \u00een SPI, EPF \u015fi IPA. Nu trec peste faptul c\u0103 este autor de articole, cercet\u0103ri, recenzii \u015fi c\u0103r\u0163i de psihanaliz\u0103, dintre care a\u015f men\u0163iona Secret passages: the theory and technic of interpsychic relations \u015fi Psychoanalytic empathy. Lucrarea de la Conferin\u0163a de la Bucure\u015fti a domnului Stefano Bolognini, care se acordeaz\u0103 at\u00e2t temei generale a Conferin\u0163ei noastre, c\u00e2t \u015fi liniilor de g\u00e2ndire prezentate de ceilal\u0163i lectori, abordeaz\u0103 comparativ strategiile de criz\u0103 versus strategiile de liz\u0103 \u00een dep\u0103\u015firea impasurilor analitice. Stefano Bolognini consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 diferite opinii referitoare la posibile op\u0163iuni tehnice atunci c\u00e2nd ne confrunt\u0103m cu situa\u0163ii de impas: unii autori par s\u0103 fie \u00een favoarea strategiilor-liz\u0103 pe termen lung, baz\u00e2ndu-se pe solu\u0163ionarea spontan\u0103 a situa\u0163iei de impas dup\u0103 ajutor adecvat \u015fi holding; \u00een timp ce al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 o tehnic\u0103 de interpretare mai activ\u0103 este mai eficient\u0103.\u00a0 Stefano Bolognini ne propune c\u00e2teva reflec\u0163ii cu privire la ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt \u00een multe tratamente, \u015fi anume: o criz\u0103, \u00een ciuda oric\u0103rei strategii sau tactici posibile, op\u0163iune tehnic\u0103 inten\u0163ionat\u0103 sau perspectiv\u0103 teoretic\u0103. Criza este exact situa\u0163ia prin care trec at\u00e2t analistul, c\u00e2t \u015fi pacientul, ca urmare a repeti\u0163iei inevitabile \u015fi a experien\u0163ei vitale \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite, dincolo de orice atitudine voluntar\u0103, pre-determinat\u0103. Incon\u015ftientul ocole\u015fte barierele eului defensiv al pacientului \u015fi al analistului, iar sarcina analitic\u0103 cere analistului s\u0103 fie tolerant, deschis \u015fi resemnat cu privire la imposibilitatea de a controla, anticipa sau planifica cele mai dificile canale ale procesului.<\/p>\n<p><strong>D.L.B: <em>\u00cen\u0163eleg c\u0103 va exista \u00een cadrul Conferin\u0163ei \u015fi un atelier de film \u015fi psihanaliz\u0103. E o propunere inedit\u0103 pentru o manifestare profesional\u0103 de psihanaliz\u0103?<\/em><\/strong><br \/>\n<strong>D.L.:<\/strong> \u00cen acest an ne \u00eemplinim un vis dat\u00e2nd deja de mai bine de un deceniu, realizat \u00een sfera IPA de foarte mul\u0163i ani, pentru care primim permanent \u00eencuraj\u0103ri, \u015fi anume discutarea \u00een registrul psihanalizei culturale. Prezen\u0163a, pentru prima oar\u0103 \u00een programul \u015ftiin\u0163ific al Conferin\u0163ei Interna\u0163ionale a SRP, a unui panel de \u201ePsihanaliz\u0103 \u015fi Film\u201c, este o continuare fireasc\u0103 a evolu\u0163iei grupului nostru profesional, o bun\u0103 parte dintre noi fiind deja pasiona\u0163i de aceast\u0103 necesar\u0103 punte de lucru, scriind articole, coordon\u00e2nd grupuri de lucru sau ateliere de \u201epsihanaliz\u0103 \u015fi film\u201c, \u201epsihanaliz\u0103 \u015fi literatur\u0103\u201c, \u201edans \u015fi psihanaliz\u0103\u201c, \u201epsihanaliz\u0103 \u015fi arta teatral\u0103\u201c, \u201epsihanaliz\u0103 \u015fi pictur\u0103\u201c etc. Important este, \u00eens\u0103, c\u0103 din acest an, a\u015fa cum \u00eent\u00e2lnim de foarte mul\u0163i ani la Congresul IPA de exemplu, sau la Conferin\u0163ele EPF, am deschis un cadru profesional de lucru \u00een panelul nostru, configurat conceptual a\u015fa cum este \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri. Ne bucur\u0103m c\u0103 titularul acestuia este psihanalistul Andrea Sabbadini, analist formator, membru al Societ\u0103\u0163ii Britanice de Psihanaliz\u0103, director al Festivalului European de Psihanaliz\u0103 \u015fi Film organizat la fiecare doi ani la Londra sub egida Societ\u0103\u0163ii Britanice de Psihanaliz\u0103. Andrea Sabbadini este autor \u015fi co-autor la o serie de c\u0103r\u0163i, dintre care cele mai recente sunt Boundaries and Bridges: Perspectives on Time and Space in Psychoanalysis \u015fi Moving Images: Psychoanalytic Reflections on Film. Al\u0103turi de Andrea Sabbadini \u00eel vom avea pe regizorul filmului pe care \u00eel vom lucra \u00eempreun\u0103, anume pe Radu Jude, iar din echipa acestui panel, din partea SRP, va face parte, ca discutant al filmului, Bogdan Sebastian Cuc. Desigur, sper\u0103m ca acest prim panel de \u201ePsihanaliz\u0103 \u015fi Film\u201c s\u0103 aib\u0103 o continuare \u015fi o constan\u0163\u0103, an dup\u0103 an, la urm\u0103toarele edi\u0163ii.<\/p>\n<p><strong>D.L.B: <em>C\u00e2teva cuvinte despre Revista Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103.<\/em><\/strong><br \/>\n<strong>D.L.:<\/strong> Revista Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 a fost fondat\u0103 \u00een 2007, cu ocazia Colocviului Interna\u0163ional de Psihanaliz\u0103 \u201eA G\u00e2ndi Ura \u015fi Violen\u0163a\u201c (desf\u0103\u015furat la Bucure\u015fti \u00een 2008), la ini\u0163iativa psihanalistei de origine rom\u00e2n\u0103 Nadia Bujor, emigrat\u0103 de peste dou\u0103 decenii la Paris, membr\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Psihanalitice din Paris. Br\u00eendu\u015fa Or\u0103\u015fanu, Vera \u015eandor \u015fi Vasile Dem Zamfirescu au fost fondatorii din partea Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Psihanaliz\u0103, ei fiind de altfel \u015fi membri ai Comitetului \u015etiin\u0163ific al revistei.<br \/>\nObiectivul revistei este de \u00eencuraja \u015fi de a stimula cercetarea psihanalitic\u0103 \u015fi comunicarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din acest domeniu, at\u00e2t \u00eentre psihanali\u015ftii rom\u00e2ni, c\u00e2t \u015fi \u00eentre ace\u015ftia \u015fi psihanali\u015ftii din alte \u0163\u0103ri. Este \u015fi motivul pentru care articolele sunt publicate exclusiv \u00een englez\u0103 \u015fi francez\u0103. Primul num\u0103r al revistei a ap\u0103rut \u00een 2008, publicarea a fost continu\u0103. Comitetul Editorial \u015fi Comitetul \u015etiin\u0163ific al revistei cuprinde psihanali\u015fti rom\u00e2ni, precum \u015fi din diverse \u0163\u0103ri europene, cu tradi\u0163ie \u00een publicarea articolelor \u015ftiin\u0163ifice \u015fi de cercetare psihanalitic\u0103. Revista constituie un spa\u0163iu de dialog \u00eentre psihanali\u015fti de orient\u0103ri teoretice diferite, cu experien\u0163\u0103 clinic\u0103 specific\u0103 contextului istoric aparte \u00een care practic\u0103 psihanaliza, precum \u015fi un spa\u0163iu de dialog interdisciplinar, ce ofer\u0103 noi perspective \u015fi deschideri c\u0103tre domenii de cunoa\u015ftere apropiate, precum psihoterapia de orientare psihanalitic\u0103, \u015ftiin\u0163e complementare, filosofie, antropologie. Al\u0103turi de psihanali\u015fti rom\u00e2ni, renumi\u0163i psihanali\u015fti de peste hotare au publicat \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 publice \u00een Revista Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103, printre ace\u015ftia: Jacques Andr\u00e9, Cl\u00e9op\u00e2tre Athanassiou-Popesco, Catherine Chabert, Anna\u010fk F\u010dve, Horst K\u00e4chele, Giampaolo Kluzer, Fran\u00e7ois Ladame, Didier Lauru, Fran\u00e7ois Marty, Vladimir Marinov, Denis Mellier, Fausto Petrella, Salomon Resnik, Maria Rhode, Michel Vincent, Luis Rodriguez de la Sierra \u015f. a.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>DANIELA LUCA \u00een dialog cu DORIN-LIVIU B\u00ceTFOI &nbsp; Cea de a VI-a Conferin\u0163\u0103 Interna\u0163ional\u0103 de Psihanaliz\u0103 organizat\u0103 de Societatea Rom\u00e2n\u0103 de Psihanaliz\u0103 (SRP) se va desf\u0103\u015fura \u00eentre 31 octombrie \u015fi 2 noiembrie la Bucure\u015fti. Este un eveniment important \u015fi vizibil al psihanalizei rom\u00e2ne\u015fti \u0163in\u00e2nd, de acum, de tradi\u0163ie. Nu doar un eveniment al psihanalizei este,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/preocupari-actuale-in-psihanaliza\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Preocup\u0103ri actuale \u00een psihanaliz\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12619,12620],"class_list":["post-21060","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-daniela-luca","tag-psihanaliza-clinica"],"views":1843,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21060","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21060"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21060\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21060"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21060"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21060"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}