{"id":21054,"date":"2014-10-30T11:24:17","date_gmt":"2014-10-30T09:24:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21054"},"modified":"2014-10-30T11:24:17","modified_gmt":"2014-10-30T09:24:17","slug":"europa-crestina-europa-cu-doi-plamani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/europa-crestina-europa-cu-doi-plamani\/","title":{"rendered":"Europa cre\u015ftin\u0103, Europa cu doi pl\u0103m\u00e2ni"},"content":{"rendered":"

A fost odat\u0103 Europa cre\u015ftin\u0103. De la acea Europ\u0103 ne-a r\u0103mas cre\u015ftinismul european sub forma a trei tradi\u0163ii: latin\u0103, greac\u0103 \u015fi slav\u0103. Exist\u0103 numeroase elemente comune care unesc aceste tradi\u0163ii, dar ele nu au fost puse suficient \u00een lumin\u0103. Lipsa de preocupare pentru elementele unificatoare ale diferitelor tradi\u0163ii cre\u015ftine au f\u0103cut s\u0103 nu avem \u00eenc\u0103 o sintez\u0103 a cre\u015ftinismului european. P\u00e2n\u0103 \u00een prezent s-a vorbit despre dimensiunile lui ra\u0163ionale, juridice, morale, dar au fost l\u0103sate \u00een umbr\u0103 contribu\u0163iile personaliste. Dar cine ar putea s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra dimensiunii \u201epersonaliste\u201c, care e parte constitutiv\u0103 a cre\u015ftinismului european?<\/strong><\/em><\/p>\n

Soloviov a visat toat\u0103 via\u0163a s\u0103 realizeze o sintez\u0103 a celor trei tipuri de cunoa\u015ftere pl\u0103m\u0103dite de oamenii de spirit din Europa: cunoa\u015fterea empiric\u0103, cea metafizic\u0103 \u015fi cea mistic\u0103. Dar visul lui Soloviov nu s-a \u00eemplinit: ast\u0103zi oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103, filosofii \u015fi misticii nu comunic\u0103 \u00eentre ei sau comunic\u0103 foarte pu\u0163in \u015fi superficial. Civiliza\u0163ia european\u0103 este dominat\u0103 de mentalitatea tehnic\u0103 \u015fi empiric\u0103; metafizica a c\u0103zut \u00een desuetudine, iar estetica a pierdut calea simbolurilor \u015fi a imaginilor. R\u0103t\u0103cind sensul ra\u0163ional, dar \u015fi cel spiritual, cultura imaginii din zilele noastre a deschis posibilitatea unui nou iconoclasm. Ar putea, oare, teologia icoanei din Orientul cre\u015ftin s\u0103 inspire rena\u015fterea rolului de unificare al esteticii \u00een cultura european\u0103?
\nPrin cuv\u00e2ntul \u201ecultur\u0103\u201c se face trimitere at\u00e2t la \u201ecult\u201c, c\u00e2t \u015fi la istoria unui popor. \u201eFiecare dintre noi este \u015fi tat\u0103, \u015fi fiu al unei culturi\u201c, spunea Papa Ioan Paul al II-lea. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u015fi culturile au o istorie a lor. \u00centr-adev\u0103r, toate culturile se nasc, cresc \u015fi mor. Totu\u015fi exist\u0103 o excep\u0163ie: cultura vechiului popor evreu nu a murit. Ast\u0103zi se c\u00e2nt\u0103 psalmii Vechiului Testament \u00een Bisericile cre\u015ftine \u015fi se mediteaz\u0103 gesturile fondatoare ale poporului evreu ca \u015fi cum ar fi ale noastre. Cum se explic\u0103 aceast\u0103 nemurire cultural\u0103? Un mare poet rus, Viaceslav Ivanov, mort la Roma \u00een 1949, spunea c\u0103 deschiderea culturii ebraice la Evanghelia lui Cristos a salvat-o de la dispari\u0163ie. Oare acest lucru ar trebui s\u0103-l facem \u015fi noi pentru culturile noastre na\u0163ionale, pentru cultura noastr\u0103 european\u0103?
\nEpiscopii Romei din a doua jum\u0103tate a secolului XX \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit aceast\u0103 convingere. Semnele decrepitudinii culturii europene erau evidente: r\u0103sp\u00e2ndirea unui stil de via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 valori cre\u015ftine (secularizare, indiferen\u0163\u0103 religioas\u0103, ateism practic); exaltarea civiliza\u0163iei ma\u015finilor (depersonalizarea rela\u0163iilor la nivel social \u015fi economic); multiplicarea conflictelor etnice \u015fi rasiste; absen\u0163a dialogului dintre popoare \u015fi promovarea politicilor egoiste la nivel interna\u0163ional etc. \u00cen fa\u0163a acestor provoc\u0103ri, Papii i-au \u00eendemnat pe europeni s\u0103 revin\u0103 la valorile inspirate de Evanghelia lui Cristos \u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e din nou limba matern\u0103 a Europei, \u015fi anume cre\u015ftinismul, cum spunea Goethe.
\nEuropa papilor contemporani<\/strong>
\nPrimul pap\u0103 la care m\u0103 refer aici este Pius al XII-lea. El a promovat ideea unei Europe unite pentru oameni, dar \u00een jurul pilonului pe care \u00eel reprezenta Europa de Vest, c\u0103ci acolo vedea c\u0103 s-ar putea finaliza procesul institu\u0163ional \u015fi economic de unificare a \u0163\u0103rilor dezbinate dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dup\u0103 cum se \u015ftie, Europa de Est nu putea s\u0103 participe la acest proces, din cauza regimurilor totalitare de inspira\u0163ie bol\u015fevico-comunist\u0103.
\nIoan al XXIII-lea a l\u0103rgit conceptul de Europa oamenilor ad\u0103ug\u00e2nd \u015fi a popoarelor, asum\u00e2ndu-\u015fi spiritul \u00eennoitor al Conciliului Vatican al II-lea \u015fi deschiz\u00e2nd drumuri noi de c\u0103utare a binelui comun \u00een Europa. Promov\u00e2nd cu succes dialogul ecumenic, a \u00eencurajat leg\u0103turile dintre Vestul \u015fi Estul Europei, iar prin deschiderea dialogului interreligios, a favorizat deschiderea binelui comun al Europei spre binele altor popoare. \u00centr-adev\u0103r, Ioan al XXIII-lea a reu\u015fit s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een popoarele europene con\u015ftiin\u0163a patrimoniului umanist \u015fi universal ascuns \u00een propriile culturi \u015fi civiliza\u0163ii, determin\u00e2ndu-le s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 izolarea cultivat\u0103 de politica R\u0103zboiului Rece \u015fi s\u0103 caute drumuri pentru a tr\u0103i \u00een pace \u015fi fr\u0103\u0163ietate.
\nPaul al VI-lea l-a proclamat \u00een 1964 pe Sf. Benedict patron spiritual al Europei (Ioan Paul al II-lea \u00eei va ad\u0103uga pe Chiril \u015fi Metodiu \u00een 1990, iar ceva mai t\u00e2rziu pe Sf. Brigita \u2013 patroana cre\u015ftinilor din \u0163\u0103rile europene nordice \u015fi pe Sf. Edith Stein, patroana cre\u015ftinilor victime ale antisemitismului). Paul al VI-lea a fost un mare promotor al dialogului ecumenic cu Bisericile Ortodoxe din Europa de Est, oferind ajutoare materiale \u015fi spirituale. \u00cemi place s\u0103 amintesc aici bursele de studii teologice pe care le-a oferit multor c\u0103lug\u0103ri, c\u0103lug\u0103ri\u0163e, preo\u0163i \u015fi ierarhi din aceste biserici; printre ace\u015ftia au fost doi bursieri de succes, \u015fi anume teologul Dumitru St\u0103niloae \u015fi mitropolitul Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103. Dar cea mai important\u0103 lucrare a lui Paul al VI-lea \u00een favoarea Bisericilor din Europa de Est a fost a\u015fa numita Ostpolitik, al c\u0103rui arhitect excep\u0163ional a fost Agostino cardinal Casaroli.
\n\u00cencep\u00e2nd din 16 octombrie 1978, c\u00e2nd a fost ales episcop al Romei, Ioan Paul al II-lea a pus \u00een aplicare o viziune potrivit c\u0103reia Europa de Vest trebuia s\u0103 se deschid\u0103 spre Europa de Est, pentru a dinamiza Ostpolitik-ul, iar Orientul trebuia s\u0103 se deschid\u0103 spre Occident pentru a redescoperi originile comune \u015fi a-\u015fi asuma implica\u0163iile politice, sociale \u015fi religioase ale acestei deschideri. \u00cen timpul primei vizite apostolice \u00een Polonia, \u00een iunie 1979, a rostit un discurs extrem de emo\u0163ionant; printre altele, el a subliniat c\u0103 refacerea unit\u0103\u0163ii Europei comport\u0103 asumarea a dou\u0103 tradi\u0163ii cre\u015ftine, culturale \u015fi politice, cea occidental\u0103 \u015fi cea oriental\u0103, \u015fi c\u0103 glasul popula\u0163iilor din Europa Oriental\u0103 \u015fi Central\u0103 trebuie s\u0103 fie auzit \u015fi ascultat. \u00cen 1987, la Speyer (Germania), Ioan Paul al II-lea \u015fi-a exprimat convingerea c\u0103 Europa poate s\u0103-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 mai bine misiunea sa at\u00e2t \u00een interiorul c\u00e2t \u015fi \u00een exteriorul grani\u0163elor sale dac\u0103 va recupera spiritul occidental \u015fi oriental \u015fi nu va neglija func\u0163ia Europei Centrale ca element de echilibru \u00eentre Occident \u015fi Orient. Pe scurt, Ioan Paul al II-lea dorea ca Europa s\u0103 se extind\u0103 la dimensiunile pe care i le confer\u0103 geografia \u015fi istoria, iar construc\u0163ia casei europene comune s\u0103 \u0163in\u0103 cont de principiul unit\u0103\u0163ii \u00een diversitate. Dup\u0103 25 de ani de pontificat, \u00een iunie 2003, a publicat un document Ecclesia de Europa, \u00een care spune, printre altele, c\u0103 se bucur\u0103 de deschiderea continu\u0103 a popoarelor unele fa\u0163\u0103 de altele \u015fi salut\u0103 cu satisfac\u0163ie procesul \u00een continu\u0103 cre\u015ftere de unificare a Europei unite cu \u0163\u0103rile Europei de Est. Al\u0103turi de aceste motive de bucurie, el \u00ee\u015fi exprima \u00eengrijorarea fa\u0163\u0103 de anumite fenomene care sl\u0103beau rolul Europei unite, cum ar fi \u00eencerc\u0103rile de a impune o antropologie f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u015fi f\u0103r\u0103 Cristos, pierderea memoriei \u015fi a mo\u015ftenirii cre\u015ftine, agnosticismul practic \u015fi indiferen\u0163a religioas\u0103, fragmentarea existen\u0163ei prin diluarea conceptului de familie, revenirea la conflicte etnice, rena\u015fterea unor tendin\u0163e rasiste, globalizarea \u00een curs etc. Dar \u00een lumina principiului unitate \u00een diversitate, e pluribus unum (Constitu\u0163ia SUA), care r\u0103m\u00e2ne cheia lui de lectur\u0103 \u015fi de construc\u0163ie a Europei unite, analiza din Ecclesia de Europa confirma realitatea european\u0103 din anii 2000, caracterizat\u0103 de pluralism moral \u015fi religios.
\n\u00cen fine, ajung\u00e2nd la papa Benedict al XVI-lea, trebuie spus c\u0103 a vorbit de multe ori despre fundamentele cre\u015ftine ale Europei \u015fi a sus\u0163inut cu t\u0103rie c\u0103 viitorul casei comune europene depinde de soarta elementului cre\u015ftin. Pentru Benedict al XVI-lea, Europa este \u201eo sintez\u0103 de realitate politic\u0103 \u015fi idealitate moral\u0103\u201c, iar numele acestei sinteze este cre\u015ftinismul, deoarece a reu\u015fit s\u0103 uneasc\u0103 \u201ecredin\u0163a lui Israel \u015fi spiritul grec\u201c. Europa ar trebui s\u0103 fie deschis\u0103 la aceste dimensiuni: lumea religioas\u0103 a Israelului, spiritul filosofiei grece\u015fti, sintezele cre\u015ftinismului occidental \u015fi oriental \u015fi valorile modernit\u0103\u0163ii. Cu aceast\u0103 ultim\u0103 dimensiune, modernitatea, res publica christiana a adoptat un dualism rodnic \u00eentre Stat \u015fi Biseric\u0103, a promovat o societate liber\u0103 \u015fi a deschis Biserica spre lume. Oikumene christiana promovat\u0103 de Biseric\u0103 poate fi un exemplu pentru construc\u0163ia viitorului Europei, fiindc\u0103 men\u0163ine un echilibru just \u00eentre centru \u015fi periferie, asigur\u0103 schimbul liber \u00eentre institu\u0163ii \u015fi persoane, precum \u015fi unitatea \u00een diversitate a diferitelor tradi\u0163ii religioase \u015fi culturale. Pe scurt, pentru ca Europa unit\u0103 s\u0103 existe \u015fi m\u00e2ine, pentru Benedict al XVI-lea, este necesar s\u0103 fie atent\u0103 la curentele na\u0163ionaliste \u015fi anistorice, pe de o parte, iar pe de alta, s\u0103 se sprijine pe recunoa\u015fterea \u015fi tutelarea libert\u0103\u0163ii de con\u015ftiin\u0163\u0103, pe drepturile omului, pe libertatea cercet\u0103rii \u015fi a \u015ftiin\u0163ei, \u00eencuraj\u00e2nd o societate uman\u0103 liberal\u0103 bazat\u0103 pe reguli \u015fi valori.
\nPapa Francisc va \u0163ine un discurs la Consiliul Europei \u00een 25 noiembrie 2014. Anticip\u00e2nd con\u0163inutul, cred c\u0103 va urma linia papilor contemporani \u015fi va pleda pentru o Europ\u0103 cre\u015ftin\u0103, l\u0103rgit\u0103 \u015fi unit\u0103, potrivit principiului unitate \u00een diversitate.
\nEuropa cu doi pl\u0103m\u00e2ni<\/strong>
\nExpresia aceasta este o parafrazare a formul\u0103rii \u201eBiserica cu doi pl\u0103m\u00e2ni\u201c, pe care Papa Ioan Paul al II-lea folosit-o \u00een mai multe dintre discursurile sale, invit\u00e2nd Biserica din Europa s\u0103 respire cu ambii pl\u0103m\u00e2ni (tradi\u0163ia oriental\u0103 \u015fi tradi\u0163ia occidental\u0103). Spre aducere aminte, iat\u0103 un fragment din discursul de la ceremonia de r\u0103mas bun, la sf\u00e2r\u015fitul vizitei lui \u00een Rom\u00e2nia \u00eentre 7-9 mai 1999: \u201e\u0162ara voastr\u0103 are ca \u015fi \u00eenscris\u0103 \u00een r\u0103d\u0103cinile ei o singular\u0103 voca\u0163ie ecumenic\u0103. Prin pozi\u0163ia geografic\u0103 \u015fi prin lunga ei istorie, prin cultur\u0103 \u015fi tradi\u0163ie, Rom\u00e2nia este o cas\u0103 unde Orientul \u015fi Occidentul se reg\u0103sesc \u00een dialog natural. Aici \u015fi Biserica respir\u0103 deosebit de evident prin cei doi pl\u0103m\u00e2ni ai s\u0103i.\u201c (Discursuri \u015fi omilii, 77-78).
\nCare sunt elementele caracteristice, structurale, ale Europei cu doi pl\u0103m\u00e2ni la Ioan Paul al II-lea? \u00cenainte de toate, Europa cu doi pl\u0103m\u00e2ni este \u201eo unitate care, ad\u00e2ncindu-\u015fi r\u0103d\u0103cinile \u00een inspira\u0163ia comun\u0103 cre\u015ftin\u0103, \u015ftie s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 diferitele tradi\u0163ii culturale \u015fi care cere, at\u00e2t la nivel social, c\u00e2t \u015fi la nivel eclezial, un drum continuu de recunoa\u015ftere reciproc\u0103 deschis spre o mai mare \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fire a valorilor fiec\u0103ruia\u201c (Ecclesia de Europa, 4). Primul element structural este dimensiunea religioas\u0103, care trebuie promovat \u015fi sus\u0163inut. \u00centr-adev\u0103r, pornind de la fiin\u0163a Bisericii, una \u015fi universal\u0103, dar prezent\u0103 \u00een diferite Biserici particulare, se poate ajunge la \u201eunitatea esen\u0163ial\u0103 \u00een diversitatea expresiilor culturale, la con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei la o comunitate universal\u0103 care se \u00eenr\u0103d\u0103cineaz\u0103, dar nu se epuizeaz\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163ile locale, la sensul a ceea ce une\u015fte dincolo de ceea ce face diferen\u0163a\u201c (Ecclesia de Europa, 116). Al doilea element este colaborarea s\u0103n\u0103toas\u0103 dintre comunit\u0103\u0163ile ecleziale \u015fi societatea politic\u0103, prin prezen\u0163a activ\u0103 a cre\u015ftinilor maturi \u015fi competen\u0163i \u00een diferite instan\u0163e \u015fi institu\u0163ii europene. Respect\u00e2nd dinamismul democra\u0163iei corecte \u015fi exigen\u0163ele legii morale naturale, cre\u015ftinii pot contribui la modelarea unei convie\u0163uiri europene respectabile, potrivit binelui comun. Al treilea element este schimbul de daruri \u00eentre comunit\u0103\u0163i cu istorii \u015fi tradi\u0163ii diferite, de la schimbul de idei p\u00e2n\u0103 la schimbul de daruri culturale, sociale \u015fi politice. Pentru ca acest schimb de daruri s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 o liter\u0103 moart\u0103, trebuie c\u0103utate \u015fi propuse persoane care promoveaz\u0103 dialogul \u00eentre comunit\u0103\u0163i \u015fi popoare, persoane capabile s\u0103 construiasc\u0103 \u201epoduri\u201c sau \u201epun\u0163i\u201c de leg\u0103tur\u0103. \u00cen fine, al patrulea element este con\u015ftientizarea mo\u015ftenirii spirituale. Aceast\u0103 dimensiune nu poate fi \u00eennoit\u0103 dec\u00e2t de cre\u015ftinii care-\u015fi construiesc via\u0163a pe valorile Evangheliei lui Cristos. Ei pot descoperi mai u\u015for urmele culturii modelate de credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00een art\u0103, literatur\u0103, \u00een institu\u0163iile \u015fi g\u00e2ndirea na\u0163iunilor europene. \u015ei tot ei pot deschide drumuri noi care s\u0103 duc\u0103 la \u201eEuropa spiritului\u201c, care s\u0103 fac\u0103 din Europa o \u201ecas\u0103 comun\u0103\u201c plin\u0103 de via\u0163\u0103 (Ecclesia de Europa, 121).
\nAcest cadru ideal r\u0103m\u00e2ne o chemare pentru to\u0163i oamenii de bun\u0103voin\u0163\u0103 din Europa \u015fi, mai ales, pentru cre\u015ftini. Realitatea de zi cu zi conduce la o alt\u0103 concluzie pe care Ioan Paul al II-lea a formulat-o \u00een 1991, c\u00e2nd a convocat primul Sinod European, dar \u015fi \u00een anul 2000, c\u00e2nd a avut loc al doilea sinod european. Printre altele, papa spunea: \u201eEuropa este r\u0103nit\u0103, \u015fubred\u0103, dezorientat\u0103\u201c. \u00cempreun\u0103 cu reprezentan\u0163i ai tuturor episcopatelor catolice din Europa, dar \u015fi cu delega\u0163i ai Bisericilor ortodoxe, Ioan Paul al II-lea a c\u0103utat o solu\u0163ie, o terapie pentru Europa cre\u015ftin\u0103. Erau cunoscute solu\u0163iile politicienilor \u015fi ale economi\u015ftilor: \u201eEuropa patriilor\u201c, \u201eEuropa f\u0103r\u0103 frontiere\u201c, \u201eEuropa pie\u0163elor\u201c. Unii dintre ierarhii prezen\u0163i au pledat pentru revenirea la \u201eEuropa catedralelor\u201c sau la \u201ecredin\u0163a b\u0103bu\u0163elor\u201c. Dar Papa Ioan Paul al II-lea a vorbit despre revigorarea \u201er\u0103d\u0103cinilor cre\u015ftine ale Europei\u201c, care, \u00een ad\u00e2ncime \u00eei unesc pe to\u0163i cre\u015ftinii din Vest \u015fi din Est \u00een jurul izvoarelor biblice comune, patrimoniului patristic \u015fi mistic. Accentul pus pe dialogul ecumenic cu Bisericile ortodoxe i-a deranjat pe delega\u0163ii protestan\u0163i, astfel \u00eenc\u00e2t anglicanul Santer a spus: \u201eDominant a fost raportul conflictual dintre ortodoc\u015fi \u015fi catolici, cei doi pl\u0103m\u00e2ni cu care trebuie s\u0103 respire Europa cre\u015ftin\u0103. Dar noi, cei ai Reformei, ne \u00eentreb\u0103m: noi unde dracu suntem?\u201c (Del Rio, Karol cel Mare, 250).
\nA\u015fadar, Europa cu doi pl\u0103m\u00e2ni este Europa cu r\u0103d\u0103cini cre\u015ftine. Cele dou\u0103 sinoade europene convocate de Papa Ioan Paul al II-lea nu au reu\u015fit dec\u00e2t par\u0163ial s\u0103 stopeze f\u0103r\u00e2mi\u0163area continentului european, r\u0103sp\u00e2ndirea indiferen\u0163ei religioase printre europeni, fragmentarea existen\u0163ei lor individuale \u015fi colective \u015fi adoptarea unui stil de via\u0163\u0103 potrivit c\u0103ruia Dumnezeu nu exist\u0103 (sicut Deus non daretur). \u00centre timp Europa a devenit o realitate complex\u0103, din care fac parte mai multe elemente religioase: iudeo-cre\u015ftinismul, islamul, budismul \u015fi umanismul secular. Europa cu doi pl\u0103m\u00e2ni supravie\u0163uie\u015fte \u00een comunit\u0103\u0163i mici.
\nEuropa g\u00e2f\u00e2ie
\n\u00cencep\u00e2nd cu anii 1980, Biserica Romano-Catolic\u0103 \u015fi Biserica Greco-Ortodox\u0103 manifest\u0103 un gest de comuniune cre\u015ftin\u0103 de mare frumuse\u0163e: cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Bisericii Romei, la 29 iunie, Sfin\u0163ii Petru \u015fi Paul, o delega\u0163ie a Bisericii din Constantinopol asist\u0103 la sf\u00e2nta liturghie \u00een cinstea sfin\u0163ilor patroni spirituali ai Bisericii latine; la fel, cu ocazia s\u0103rb\u0103torii Bisericii din Constantinopol, la 30 noiembrie, Sf\u00e2ntul Andrei, o delega\u0163ie a Bisericii Romei asist\u0103 la sf\u00e2nta liturghie \u00een cinstea patronului spiritual al Bisericii grece\u015fti. Ini\u0163iatorul acestui schimb de vizite apostolice fr\u0103\u0163e\u015fti a fost Papa Ioan Paul al II-lea. Urm\u0103torii papi, Benedict al XVI-lea \u015fi Francisc au continuat \u015fi au dezvoltat rela\u0163iile bilaterale dintre cele dou\u0103 Biserici, dar niciunul dintre ei nu a reu\u015fit, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, s\u0103 \u00eemplineasc\u0103 visul lui Ioan Paul al II-lea \u015fi anume, de a-i vizita \u015fi \u00eent\u00e2lni pe credincio\u015fii din Biserica Ortodox\u0103 a Moscovei.
\nRela\u0163iile bilaterale cu Bisericile Ortodoxe din Europa de Est \u015fi de Sud Est au fost deschise de Papa Ioan Paul al II-lea prin vizite apostolice memorabile: Rom\u00e2nia (1999), Grecia (2001), Bulgaria (2002). A vizitat \u015fi alte \u0163\u0103ri din apropierea Rusiei, cum ar fi Georgia (1999), Armenia \u015fi Kazahstan (2001), Azerbaidjan (2002), dar nu a reu\u015fit s\u0103 ajung\u0103 la Moscova. Nici Papa Benedict al XVI-lea nu a reu\u015fit acest lucru, chiar dac\u0103 a fost \u00een Turcia (2006) \u015fi \u00een Cipru (2010).
\nEvenimentele tensionate care au loc \u00een Ucraina, dificult\u0103\u0163ile prin care trece dialogul ecumenic dintre catolici \u015fi ortodoc\u015fi \u015fi lipsa de \u00eencredere \u00een Europa m\u0103 fac s\u0103 cred c\u0103 drumul refacerii unit\u0103\u0163ii europene va fi unul lung, lent \u015fi anevoios. Privind la cum arat\u0103 ast\u0103zi, se poate spune c\u0103, da, Europa respir\u0103 cu ambii pl\u0103m\u00e2ni, dar g\u00e2f\u00e2ie. Europa are nevoie de un supliment de \u201espirit\u201c, spunea Papa Ioan Paul al II-lea. Dar de unde s\u0103-l lu\u0103m? Unde se g\u0103se\u015fte? La al\u0163ii? La noi acas\u0103?
\nBiserica are un r\u0103spuns, \u201edar c\u00e2nd va veni Fiul Omului, va g\u0103si oare credin\u0163\u0103 pe p\u0103m\u00e2nt?\u201c (Lc 18, 8).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A fost odat\u0103 Europa cre\u015ftin\u0103. De la acea Europ\u0103 ne-a r\u0103mas cre\u015ftinismul european sub forma a trei tradi\u0163ii: latin\u0103, greac\u0103 \u015fi slav\u0103. Exist\u0103 numeroase elemente comune care unesc aceste tradi\u0163ii, dar ele nu au fost puse suficient \u00een lumin\u0103. Lipsa de preocupare pentru elementele unificatoare ale diferitelor tradi\u0163ii cre\u015ftine au f\u0103cut s\u0103 nu avem \u00eenc\u0103… Cite\u0219te mai mult »Europa cre\u015ftin\u0103, Europa cu doi pl\u0103m\u00e2ni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12609,12608,12611,12610],"class_list":["post-21054","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-civilizatia-europeana","tag-crestinismului-european","tag-desuetudinea-metafizicii","tag-mentalitatea-tehnica"],"views":2678,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21054","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21054"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21054\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21054"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21054"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21054"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}