Din fondul manuscriselor inedite r\u0103mase de la Bartolomeu Valeriu Anania, a c\u0103ror cercetare \u015fi valorificare este \u00eendrituit s-o fac\u0103 prof. univ. dr. Aurel Sasu, conform dorin\u0163ei testamentare a \u00eenaltului prelat \u015fi scriitor, iat\u0103, prin grija-i, Editura Eikon din Cluj-Napoca tip\u0103re\u015fte (\u00een 2013) o lucrare de tinere\u0163e a acestuia, Misterele orientale \u015fi cre\u015ftinismul, reprezent\u00e2nd de fapt teza de licen\u0163\u0103, sus\u0163inut\u0103 \u00een 1948 la Academia Teologic\u0103 \u201eAndreian\u0103\u201c (Sibiu) \u2013 Catedra de teologie \u015fi Istoria religiilor, conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific: prof. Emilian Vasilescu. Este rodul a patru luni de munc\u0103 asidu\u0103, \u00een condi\u0163ii de claustrare total\u0103 \u00eentre zidurile c\u0103minului preo\u0163esc al Mitropoliei, cu aprobarea Mitropolitului de atunci, B\u0103lan, \u00eentruc\u00e2t dup\u0103 \u00eencetarea grevei anticomuniste a studen\u0163imii clujene (1946), pe care o condusese, era urm\u0103rit de organele Securit\u0103\u0163ii Statului. Pribegise prin \u0163ar\u0103, oarecum incongnito, pe la Schitul P\u0103trunsa, e pasager prin Bistri\u0163a, Baia de Arie\u015f, Valea Ierii, M\u00e3n\u0103stirea Topli\u0163a, apoi la M\u0103n\u0103stirea Govora (cu un scurt intermezzo clandestin la Cluj), \u015fi din Bucure\u015fti revine la Sibiu unde, spre surprinderea lui, \u00eel afl\u0103 pe fostul chestor al Poli\u0163iei clujene, Gheorghe Cr\u0103ciun, care \u00eel anchetase pe-atunci, devenit \u00eentre timp Inspector la Securitatea sibian\u0103 (\u00eentreg acest periplu este relatat \u00een volumul de Memorii, ap\u0103rut \u00een 2008 la Editura Polirom). Aparent, lucrarea este una strict teologic\u0103, numai c\u0103 amplele referiri la miturile \u015fi misterele orientale din Antichitatea greco-latin\u0103, egiptean\u0103, babilonian\u0103, la tradi\u0163iile frigiene \u015fi ale altor popoare din Asia Mic\u0103, ale per\u015filor \u015fi ale hindu\u015filor, dar \u015fi din Tracia \u015fi Macedonia etc. aduc multe puncte de interferen\u0163\u0103 cu universul fabulos al vechilor scripturi, impregnate de legend\u0103 \u015fi mister, av\u00e2nd \u00een centrul lor, ca personaje, zeit\u0103\u0163i \u015fi fiin\u0163e cu capacit\u0103\u0163i de comportament supranatural.
\nExcursul acesta vine \u00eentr-o demonstra\u0163ie polemic\u0103 \u015fi de contestare a unor teorii ra\u0163ionaliste, actuale \u00een epoc\u0103, actuale \u015fi azi, desigur sub un alt unghi de interpretare, cum este \u00eentreaga critic\u0103 protestant\u0103, care vorbe\u015fte despre izbitoarele analogii dintre misterele orientale \u015fi cre\u015ftinism, pe care aceasta cat\u0103 a-l prezenta ca decurg\u00e2nd din religiile p\u0103g\u00e2ne care l-au precedat. \u201e\u00centregul miez al lucr\u0103rii \u2013 precizeaz\u0103 Bartolomeu (Vartolomei, semna atunci) Anania \u2013 nu const\u0103 \u00een altceva dec\u00e2t \u00een a judeca critic \u015fi obiectiv aceste analogii, \u00een scopul relev\u0103rii adev\u0103rului pur\u201c.
\nStudiul nu este unul de originalitate \u00een interpretarea sensurilor teologice ale miturilor \u015fi misterelor orientale \u00een raport cu religia cre\u015ftin\u0103, dar este o excelent\u0103 sintez\u0103, cu pronun\u0163at caracter demonstrativ didactic. \u201eCre\u015ftinismul \u2013 spune acela\u015fi \u2013 se cerea desc\u00e2lcit din confuzia pe care filosofii p\u0103g\u00e2ni c\u0103utau s-o provoace \u00een jurul s\u0103u\u201c. Iar desc\u00e2lcirea se face printr-o analiz\u0103 atent\u0103 a sensurilor ideatice ale miturilor \u015fi misterelor de dinaintea apari\u0163iei pe p\u0103m\u00e2nt a M\u00e2ntuitorului, raportate la mesajul acestuia, totul bazat pe o ampl\u0103 bibliografie de specialitate pe care o utilizeaz\u0103 \u00eentr-o bun\u0103 st\u0103p\u00e2nire a ei, pentru a putea sus\u0163ine c\u0103: \u201eCeea ce face imposibil\u0103, chiar de la \u00eenceput, o asem\u0103nare sau identificare \u00eentre zeii care patronau religiile misterice \u015fi Iisus Hristos este istoricitatea acestuia din urm\u0103; cu alte cuvinte se ridic\u0103 o problem\u0103 de natur\u0103 existen\u0163ial\u0103. Hristos are nu numai o existen\u0163\u0103 transcendental\u0103, ca Fiu al lui Dumnezeu, n\u0103scut din El mai \u00eenainte de veci, dar a avut \u015fi o existen\u0163\u0103 p\u0103m\u00e2nteasc\u0103, personalitatea lui \u00eencadr\u00e2ndu-se \u00een istorie \u015fi fiind consemnat\u0103 de martori oculari. Na\u015fterea, moartea, \u00eenvierea Lui au constituit evenimente istorice, precis plasate \u00een timp \u015fi certificate de cronici autentice\u201c. Demersul este strict metodic, pornindu-se de la criza religioas\u0103, filosofic\u0103 \u015fi moral\u0103 a lumii greco-romane precre\u015ftine (\u201eCaracteristica general\u0103 a mitologiei p\u0103g\u00e2ne era conceperea divinit\u0103\u0163ii \u015fi crearea ei dup\u0103 modelul uman cu toate ambi\u0163iile, pasiunile \u015fi sc\u0103derile sale vinovate. Orice fenomen cosmic sau uman, care nu-\u015fi g\u0103sea justificare deplin\u0103 \u00een judecat\u0103 devenea obiectul ador\u0103rii religioase. Astfel, pe drept cuv\u00e2nt, s-a putut spune c\u0103, \u00een momentul \u00een care a ap\u0103rut cre\u015ftinismul, totul era Dumnezeu, afar\u0103 de Dumnezeu\u201c), urm\u0103rindu-se geneza miturilor, \u00een simbolistica lor misterioas\u0103, care, privite din perspectiva doctrinei cre\u015ftine, par \u201emanifest\u0103ri religioase odioase\u201c. Tocmai de aceea se consider\u0103 a fi necesar\u0103, pentru o adev\u0103rat\u0103 \u00een\u0163elegere a lor, transpunerea interpretului \u00een tocmai contextul lumii\u2026 p\u0103g\u00e2ne. Ceea ce \u015fi face Bartolomeu Valeriu Anania. El analizeaz\u0103 descriptiv-analitic misterele lui Attis \u015fi Cybele, misterele lui Dionysos (\u201eAt\u00e2t \u00een misterele dionysiace, c\u00e2t \u015fi \u00een acele ale lui Osiris, \u00een Egipt, ritul falic era foarte r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi acceptat \u00een angrenajul cultic ca simbol al for\u0163ei regeneratoare\u201c), misterele orfice, misterele eleusiace (\u201e\u00eentemeiate pe adora\u0163ia naturii, a for\u0163elor \u015fi fenomenelor sale, interpretate prin imagina\u0163ie, nu prin ra\u0163iune, traduse \u00een figuri \u015fi istorii divine printr-un fel de poezie teologic\u0103\u201c), misterele lui Isis \u015fi Osiris, mitul solar al lui Mithra \u015f.a. O asemenea prezentare interpretativ\u0103 \u00een preambulul discu\u0163iei permite cercet\u0103torului, mai apoi, analiza de facto a raportului acestor mistere orientale cu cre\u015ftinismul. Desigur, sprijinul central \u00eel va constitui aportul doctrinar al Apostolului Pavel, care \u201epune bazele religiei cre\u015ftine\u201c \u015fi pentru care se ridic\u0103 \u00eentrebarea \u00een ce m\u0103sur\u0103 a cunoscut, teologic vorbind, sensurile misterelor orientale. O cercetare a biografiei, ca \u015fi a textelor acestuia \u00eei permite lui Bartolomeu Valeriu Anania c\u0103 demonstreze c\u0103 \u201edispre\u0163ul s\u0103u pentru religiile p\u0103g\u00e2ne mergeau p\u00e2n\u0103 la ignorare (\u2026) el propov\u0103duind o religie nou\u0103, cum ar fi putut s-o \u00eempestri\u0163eze cu credin\u0163e vechi?\u201c \u015ei totu\u015fi nu pu\u0163ine sunt posibilele analogii ce trebuie (\u015fi se face de facto) decelate r\u00e2nd pe r\u00e2nd. Sunt urm\u0103rite raporturile doctrinare (teologia, soteriologia), terminologia \u015fi liturgica, \u00een toate particularit\u0103\u0163ile lor specifice, pun\u00e2ndu-se \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 \u201ereligia cre\u015ftin\u0103 nu datore\u015fte misterelor orientale nici un element de fond din doctrina sa asupra lui Dumnezeu, a m\u00e2ntuirii sau a universalismului religios\u201c. Cu toate acestea, sesiz\u00e2nd \u015fi semnal\u00e2nd diferen\u0163ele fundamentale dintre cre\u015ftinism \u015fi cultele misterice, nu trebuie s\u0103 t\u0103g\u0103duim, totu\u015fi, valoarea real\u0103 pe care acestea au avut-o \u00een spiritualitatea p\u0103g\u00e2n\u0103 \u015fi \u201erolul lor pozitiv de preg\u0103tire a omenirii pentru primirea lui Iisus Hristos\u201c.
\nStudiul privind raporturile miturilor \u015fi misterelor orientale cu cre\u015ftinismul datorat lui Bartolomeu Valeriu Anania este, la drept vorbind, un pasionant eseu comparatist asupra sensurilor teologice ale raport\u0103rii omului la Dumnezeu, \u00een forme variate, din str\u0103vechimea sa p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Din fondul manuscriselor inedite r\u0103mase de la Bartolomeu Valeriu Anania, a c\u0103ror cercetare \u015fi valorificare este \u00eendrituit s-o fac\u0103 prof. univ. dr. Aurel Sasu, conform dorin\u0163ei testamentare a \u00eenaltului prelat \u015fi scriitor, iat\u0103, prin grija-i, Editura Eikon din Cluj-Napoca tip\u0103re\u015fte (\u00een 2013) o lucrare de tinere\u0163e a acestuia, Misterele orientale \u015fi cre\u015ftinismul, reprezent\u00e2nd de fapt… Cite\u0219te mai mult »Un manuscris inedit al lui Bartolomeu Valeriu Anania<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[1],"tags":[12607],"class_list":["post-21052","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-bartolomeu-valeriu-anania"],"views":1264,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21052","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21052"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21052\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}