Sistemul na\u0163ional de educa\u0163ie a fost pus la punct sub domnul celor dou\u0103 Principate-Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) prin Reforma Educa\u0163iei (1864). Tot \u00een aceea\u015fi vreme s-au \u00eenfiin\u0163at \u015fi primele dou\u0103 universit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, la Ia\u015fi (1860) \u015fi Bucure\u015fti (1864). Fondurile pentru sus\u0163inerea educa\u0163iei au provenit din impozitarea general\u0103 a tuturor cet\u0103\u0163enilor, stabilit\u0103 prin Conven\u0163ia de la Paris (1858), care elimina privilegiile specifice organiz\u0103rii medievale. Rezultatele au venit, dar nu imediat. Prin\u0163ul mo\u015ftenitor al tronului Austro-Ungariei, Rudof de Habsburg (1858-1889), unicul fiu al \u00eemp\u0103ratului Franz Joseph (1848-1916), remarca modificarea situa\u0163iei rom\u00e2nilor: la 1849 erau \u201eimaturi politic \u015fi necultiva\u0163i\u201c, dar \u00een a doua jum\u0103tate a sec.XIX \u201eau \u00eenregistrat mari progrese \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, cultur\u0103 (…) s-au dezvoltat \u00een multe privin\u0163e, sunt \u00een contact permanent cu aceste \u0163\u0103ri; aceasta este pentru Ungaria de azi o mare dificultate\u201c(1). Aceste progrese au f\u0103cut posibil\u0103 maturizarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi realizarea Rom\u00e2niei \u00een 1918.
\nDup\u0103 aproape un secol, educa\u0163ia din Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00eentr-un evident declin, similar cu cel al armatei. Num\u0103rul unit\u0103\u0163ilor \u015fcolare a sc\u0103zut de trei ori \u00een \u015faisprezece ani. \u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar erau conform Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 16.672 de \u015fcoli \u00een 1996, 14.275 \u00een 2000, 8592 \u00een 2004, 6397 \u00een 2008, 5740 \u00een 2012 (2). Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentre 1996 \u015fi 2012 au fost desfiin\u0163ate cca. 66% dintre unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar.
\n\u00cen acela\u015fi timp popula\u0163ia \u015fcolar\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar nu s-a redus dec\u00e2t cu cca. 26%. A\u015fadar, \u00een ultimii 16 ani, statul rom\u00e2n \u015fi-a restr\u00e2ns educa\u0163ia desfiin\u0163\u00e2nd dou\u0103 treimi dintre \u015fcoli. Evident c\u0103 \u015fi num\u0103rul cadrelor didactice a fost redus drastic \u00eentr-un ritm accelerat. Rezultatele nu se las\u0103 a\u015fteptate. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene, 40% dintre adolescen\u0163ii de 15 ani din Rom\u00e2nia sunt semianalfabeti. Declinul educa\u0163iei trebuie coroborat cu cel al armatei, s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, cu lupta \u00eempotriva religiei cre\u015ftin-ortodoxe.
\nDeclinul nu este doar cantitativ. \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u00ee\u015fi pierde an de an profesioni\u015ftii. Locul acestora este realmente v\u00e2ndut de c\u0103tre unii dintre inspectori sau directori. Nu doar c\u0103 scade num\u0103rul cadrelor didactice, dar locul acestora este luat de oameni de calitate din ce \u00een ce mai slab\u0103. Meritorcra\u0163ia este \u00eenlocuit\u0103 de corup\u0163ie mai ceva ca pe vremea fanario\u0163ilor.
\nO imagine dintr-un inspectorat bucure\u015ftean din 1996 \u00een care se d\u0103deau posturi pentru suplinitori: \u201eO coad\u0103 la u\u015fa inspectorului de personal sector x. U\u015fa deschis\u0103 larg. (O transparen\u0163\u0103 institu\u0163ional\u0103 \u00eenduio\u015f\u0103toare). Fiecare om de la coad\u0103 are o saco\u015f\u0103 plin\u0103. \u00cen\u0103untru inspectorul care d\u0103 posturile (numirile). O secretar\u0103 evalueaz\u0103 saco\u015fa. Rezultatul evalu\u0103rii este strict mimic. Expresia fe\u0163ei indic\u0103 ceva de genul \u201eOK\u201c, \u201estrong\u201c sau \u201eslab\u201c. Inspectorul face o prima ofert\u0103 de post pe un an. Dac\u0103 cel \u00eendrept\u0103\u0163it refuz\u0103, iar evaluarea saco\u015fei a avut rezultatul \u201eslab\u201c raspunsul este \u201ep\u0103i, ce vre\u0163i doamn\u0103…\u201c, aluzie la inconsisten\u0163a saco\u015fei. Oamenii ies cu numirea pe post, dar f\u0103r\u0103 saco\u015f\u0103 sau cu saco\u015fa goal\u0103. Este o metamorfoz\u0103 invers\u0103 dec\u00e2t la pia\u0163\u0103. De la pia\u0163\u0103 pleci cu saco\u015fa plin\u0103, de la Inspectorat cu ea goal\u0103\u201c(3).
\nOcuparea posturilor didactice pentru titulari \u00een sistemul preuniversitar ocole\u015fte prin normele dispuse de Legea Educa\u0163iei (2011) concursul na\u0163ional numit de \u201etitularizare\u201c. De\u015fi concursul se nume\u015fte \u201ede titularizare\u201c, \u00een realitate rareori sunt scoase la concurs posturi de titular, cel pu\u0163in cele considerate bune. Posturile titularilor care se pensioneaz\u00e3 se ocup\u00e3 cel mai adesea prin transfer al altor titulari pe baza de dosar. Dosarul a devenit astfel replica ce substituie concursul. Este un paradox c\u0103 uneori cei mai buni profesori care intr\u0103 \u00een sistemul educa\u0163ional ajung s\u0103 predea celor mai slabi elevi, iar cei mai slabi profesori ajung s\u0103 predea celor mai buni elevi.
\n\u00cen perioada interbelic\u0103, spre exemplu la Liceul \u201eGheorghe \u015eincai\u201c din Capital\u0103, predau somit\u0103\u0163i precum George C\u0103linescu, Eugen Lovinescu sau Alexandru Graur. Liceul \u201eSf\u00e2ntul Sava\u201c au predat Tudor Arghezi, Gala Galaction, Alexandru Graur, Spiru Haret, Eugen Ionescu, Barbu \u015etef\u0103nescu Delavrancea, Nicolae Iorga, Vasile P\u00e2rvan, Henri Coand\u0103, George Top\u00eerceanu, Camil Petrescu.
\nCondi\u0163ia de profesor dup\u0103 Legea Funeriu (2011) a devenit mai umil\u0103 ca niciodat\u0103. C\u00e2nd le spui oamenilor c\u0103 e\u015fti profesor reac\u0163ia este aceea de compasiune. Atitudinea oamenilor este una cuprins\u0103 \u00eentre mil\u0103 \u015fi admira\u0163ie. Am colegi care ascund c\u0103 sunt profesori. S-a dorit ca profesorii, titulari sau suplinitori, s\u0103 fie \u00eengenunchea\u0163i efectiv. Astfel \u015fi genera\u0163iile viitoare vor fi educate s\u0103 stea \u00een genunchi.
\nS-a reu\u015fit totu\u015fi informatizarea sistemului na\u0163ional de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, multe \u015fcoli ofer\u0103 condi\u0163ii optime de preg\u0103tire, dar c\u00e2t beneficiaz\u0103 Rom\u00e2nia de toate acestea at\u00e2ta timp c\u00e2t mul\u0163i dintre cei mai buni elevi sunt atra\u015fi cu burse \u00een str\u0103in\u0103tate? De ce nu \u00eei putem stimula chiar noi s\u0103 lucreze pentru noi?
\nFondurile destinate educa\u0163iei scad dramatic, sc\u0103derile fiind completate cu rectific\u0103rile bugetare care deposedeaz\u0103 educa\u0163ia chiar \u015fi \u00een cursul anului \u015fcolar. Banii lua\u0163i sunt direc\u0163iona\u0163i c\u0103tre institu\u0163ii supradimensionate aberant \u015fi care au fost adesea acuzate \u015fi dovedite c\u0103 fac poli\u0163ie politic\u0103: S.R.I., S.T.S(4).
\nNe pre\u0163uim valorile abia dup\u0103 ce se sting. Nu am f\u0103cut cu marii clasici la fel? Mihai Eminescu, Ion Creang\u0103, Ion Luca Caragiale \u015fi Ioan Slavici au fost primi\u0163i \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 \u201epostmortem\u201c abia \u00een 1948, ironic, tocmai \u00een perioada considerat\u0103 a \u201ecelui mai antina\u0163ional regim comunist din Europa\u201c (Lucian Boia). \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een timpul vie\u0163ii, \u201emarii clasici\u201c au fost umili\u0163i \u015fi def\u0103ima\u0163i exemplar: Eminescu a murit \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie des\u00e3v\u00e2r\u015fit\u0103 la Bucure\u015fti, pe str. Plantelor; Creang\u0103 a murit \u00een bojdeuca pe care o descrie \u00een Amintiri…, s\u0103rac \u015fi bolnav de epilepsie; Caragiale s-a autoexilat \u00een Germania, murind de inim\u0103 la Berlin, dup\u0103 ce evitase s\u0103 mai revin\u0103 \u00een \u0163ar\u00e3 sub diferite pretexte; Slavici a avut o soart\u0103 mai bun\u0103 fiind b\u0103gat la pu\u015fc\u0103rie de \u201ejustitia independent\u0103\u201c a statului rom\u00e2n, nefiind de acord cu Unirea Transilvaniei din 1918.
\n\u00cen mod clar, \u201erom\u00e2nii\u201c, ca \u015fi alte popoare, se refugiaz\u0103 \u00een trecut, un fel de viitor anterior, probabil ca o solu\u0163ie pentru \u201en\u0103pasta\u201c prezentului, un trecut plin de speran\u0163\u0103 \u015fi op\u0163iuni care vindec\u0103 \u015fi care poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, \u00eenfrumuse\u0163at, adaptat, redecorat, un remediu pentru suferin\u0163ele din via\u0163a real\u0103. O fals\u0103 solu\u0163ie care ne arat\u0103 c\u00e2t de pu\u0163in \u00eenv\u0103\u0163\u0103m din trecut.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n
<\/p>\n
Note:<\/strong>
\n1) Cf. Paul Lendvai, Ungurii, timp de un mileniu \u00eenving\u0103tori \u00een \u00eenfr\u00e2ngeri, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, Edi\u0163ia a III-a, 2013, pp.313-314
\n2) sursa: www.statistici.insse.ro
\n3) Vezi Lec\u0163ia de grev\u0103 a profesorului de istorie Riegler \u00een Academia Ca\u0163avencu 24.06.2010.
\n4) vezi: www.mediafax.ro: RECTIFICAREA BUGETAR\u0102: T\u0103ieri de cheltuieli totale la Educa\u0163ie, Munc\u0103, Agricultur\u0103. Bani \u00een plus la SRI, SIE, DNA, CSM. Bucure\u015fti, 30 iul 2013, de asemenea: cpt.(r.) S.R.I. Constantin BUCUR, Poli\u0163ia politic\u0103 \u00een ac\u0163iune: un scandal public din Rom\u00e2nia postecembrist\u0103 intercept\u0103rile telefonice ilegale, Editura Evenimentul Rom\u00e2nesc, Bucure\u015fti, 2000<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Sistemul na\u0163ional de educa\u0163ie a fost pus la punct sub domnul celor dou\u0103 Principate-Unite, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) prin Reforma Educa\u0163iei (1864). Tot \u00een aceea\u015fi vreme s-au \u00eenfiin\u0163at \u015fi primele dou\u0103 universit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti, la Ia\u015fi (1860) \u015fi Bucure\u015fti (1864). Fondurile pentru sus\u0163inerea educa\u0163iei au provenit din impozitarea general\u0103 a tuturor cet\u0103\u0163enilor, stabilit\u0103 prin Conven\u0163ia de… Cite\u0219te mai mult »Cre\u015fterea \u015fi descre\u015fterea \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[12605,12606],"class_list":["post-21050","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-educatia-in-romania","tag-scoala-romaneasca"],"views":1442,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21050","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21050"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21050\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21050"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21050"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21050"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}