{"id":21048,"date":"2014-10-30T11:15:51","date_gmt":"2014-10-30T09:15:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21048"},"modified":"2015-01-15T14:37:33","modified_gmt":"2015-01-15T12:37:33","slug":"teme-de-campanie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/teme-de-campanie\/","title":{"rendered":"Teme de campanie"},"content":{"rendered":"

C\u00e2nd apar aceste r\u00e2nduri, mul\u0163i dintre cei care vor merge la vot \u015fi-au f\u0103cut deja o impresie despre pretenden\u0163ii la mult r\u00e2vnita func\u0163ie de pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. \u015ei de data aceasta avem \u00eenc\u0103 destui veleitari care \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 norocul sau sunt \u00eempin\u015fi s\u0103 \u00eencurce lumea. Dac\u0103 voteaz\u0103 \u00een deplin\u0103 libertate de cuget \u015fi de preferin\u0163e, aleg\u0103torii nu ar putea fi pu\u015fi \u00een dificultate. Dintre candida\u0163i, doi, cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 trei, au o idee corect\u0103 despre func\u0163ia suprem\u0103 \u00een stat. Unul vrea s\u0103 schimbe din temelii rostul institu\u0163iei preziden\u0163iale \u015fi s\u0103 se bucure de \u00eenf\u0103ptuirea unirii tuturor rom\u00e2nilor p\u00e2n\u0103 la marea s\u0103rb\u0103toare din 2018. Al doilea dore\u015fte s\u0103 mijloceasc\u0103 o reform\u0103 constitu\u0163ional\u0103 pentru asigurarea func\u0163ion\u0103rii armonioase a institu\u0163iilor statului \u015fi s\u0103 readuc\u0103 \u0163ara \u00een r\u00e2ndul lumii. Al treilea se vrea moderator al restabilirii echilibrului puterilor \u00een stat. Cred c\u0103, aduna\u0163i, to\u0163i trei ar da pre\u015fedintele pe care \u015fi-l viseaz\u0103 rom\u00e2nii. Astfel sintetizate, proiectele principalilor protagoni\u015fti sunt corecte. Ele ar fi de completat cu (m\u0103car) \u00eenc\u0103 unul: modernizarea statului. \u015ei cu lansarea c\u00e2torva teme de campanie nu neap\u0103rat electoral\u0103.<\/strong><\/em>
\nUn trecut ap\u0103s\u0103tor<\/strong>
\nDe ani buni, democra\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia este viciat\u0103 de o formul\u0103 hibrid\u0103 de guvernare, cu participarea unui pre\u015fedinte dominat de natura sa conflictual\u0103, un parlament burdu\u015fit de afaceri\u015fti \u015fi guverne strivite de povara improviza\u0163iilor. C\u00e2ndva, \u00eentr-o \u00eemprejurare, un politician str\u0103in care cuno\u015ftea bine nu numai n\u0103ravurile, ci \u015fi istoria \u015fi cultura rom\u00e2nilor, mi-a spus: nu ve\u0163i avea democra\u0163ie \u00eenainte de a schimba, prin trei-patru alegeri, clasa politic\u0103. S-a \u00een\u015felat. Am avut de atunci mult mai multe alegeri, iar aceast\u0103 clas\u0103 se arat\u0103, \u00een continuare, rezistent\u0103 la tratamentele de educa\u0163ie civic\u0103, cu o \u015fubred\u0103 disponibilitate de primenire. T\u00e2r\u0103\u015fte \u00een prezent nu numai viciile democra\u0163iei populare din vremea comunismului, cum ar fi subordonarea institu\u0163iilor statului, ci \u015fi pe cele din multadulata democra\u0163ie interbelic\u0103: cump\u0103rarea fotoliului de parlamentar, coruperea guvernan\u0163ilor, \u015fantajul. Locul \u00een Parlament cost\u0103, iar cei care \u00ee\u015fi permit s\u0103-l pl\u0103teasc\u0103 au transformat forumul legislativ \u00een\u00a0 furnizor de clientel\u0103 pentru pu\u015fc\u0103riile \u0163\u0103rii. \u00cen mul\u0163i dintre cei zece ani de domnie la Cotroceni, pre\u015fedintele-juc\u0103tor \u015fi-a calibrat obsesiv func\u0163ia pe un singur obiectiv: subordonarea institu\u0163iilor statului care-i servesc la anihilarea opozi\u0163iei. Guvernele au avut grij\u0103 s\u0103-\u015fi asigure masa de sus\u0163inere, s\u0103 desfac\u0103 \u015fi s\u0103 refac\u0103 majorit\u0103\u0163ile \u00een Parlament prin compromisuri cu adversarii \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de perspectiva de a fi \u00eendep\u0103rta\u0163i de putere. Sun\u0103 a apocalips\u0103? De acord, dar ce putem \u00een\u0163elege altceva c\u00e2nd zilnic vedem parlamentari, mini\u015ftri, magistra\u0163i, func\u0163ionari publici adu\u015fi \u00een fa\u0163a judec\u0103torilor?
\nEuroatlantism cu rabat<\/strong>
\nCei \u015fapte ani de c\u00e2nd am fost integra\u0163i \u00een Uniunea European\u0103 ne-au adus pu\u0163ine progrese pe drumul europeniz\u0103rii. A intrat \u00een cultura rom\u00e2nului s\u0103 spere c\u0103 se va salva, individual sau ca na\u0163iune, prin fondurile alocate de Bruxelles. Rom\u00e2nii nu mai au fabrici, uzine, mine, nu mai fac agricultur\u0103. Totul sau aproape totul a fost \u00eendep\u0103rtat de dreptul \u015fi demnitatea lor de a avea, de a administra, de a beneficia, de a decide. Apoi, \u00een ciuda declara\u0163iilor oficiale, cei zece ani de la aderarea la NATO\u00a0 ne-au adus o direc\u0163ionare unic\u0103 a armatei: angajarea \u00een teatre de opera\u0163iuni departe de \u0163ar\u0103. A r\u0103mas armata institu\u0163ia care s\u0103 ne inspire \u00eencrederea \u00een asigurarea securit\u0103\u0163ii statului nostru? Nu este o \u00eentrebare inutil\u0103. Cump\u0103r\u0103m avioane \u015fi fregate la m\u00e2na a treia, a patra, de\u015fi, p\u00e2n\u0103 nu de mult, fabricam avioane, nave, armament. \u015ei, dac\u0103 ar fi s\u0103 pornim chiar de la declara\u0163iile guvernan\u0163ilor no\u015ftri \u2013 paradoxale, chiar \u00een condi\u0163ii de campanie electoral\u0103 \u2013 referitoare la pericolele care ne pasc ca urmare a crizei din Ucraina, atunci rom\u00e2nii sunt \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 se \u00eentrebe: dac\u0103 nu ap\u0103rea criza, garan\u0163iile nu ar fi func\u0163ionat? Eram, totu\u015fi, stat membru al NATO. Cum adic\u0103, numai apari\u0163ia pericolului real determin\u0103 luarea m\u0103surilor de garantare a securit\u0103\u0163ii noastre? Nu suntem alia\u0163i egali \u00eentre alia\u0163i?
\nUn tribut nemeritat<\/strong>
\nModernizarea Rom\u00e2niei dup\u0103 aderarea la Uniunea European\u0103 a fost fr\u00e2nat\u0103, \u00eentre altele, de diabolizarea rolului statului \u015fi agitarea pericolului na\u0163ionalismului. \u00cen \u0163\u0103rile dezvoltate economic, unele dintre func\u0163iile statului sunt preluate de puterea de competitivitate pe pia\u0163a economiei libere. Cu o economie pr\u0103bu\u015fit\u0103, Rom\u00e2nia nu avea nicio \u015fans\u0103 de competitivitate. Iar pr\u0103bu\u015firea economiei nu a venit din cer. Pentru integrarea european\u0103, statele est-europene, inclusiv Rom\u00e2nia, au fost obligate s\u0103 adopte politici economice care s-au dovedit incompatibile cu stadiul lor de dezvoltare. \u00cen baza\u00a0 acestor politici s-au f\u0103cut privatiz\u0103rile \u00een spatele c\u0103rora, constat\u0103m de multi\u015for, a \u00eenflorit corup\u0163ia \u015fi a fost devalizat\u0103 averea statului. Am intrat \u00een competi\u0163ie adopt\u00e2nd, imprudent \u015fi f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, m\u0103suri care nu ne-au asigurat o minim\u0103 protec\u0163ie. De am fi luat \u00een serios m\u0103car avertismentul (dac\u0103 guvernan\u0163ii l-ar fi cunoscut!) filozofului \u015fi eseistului britanic John Gray (altfel, ultraliberal, ap\u0103r\u0103tor al \u201enoii drepte thatcheriste\u201d) care spunea c\u0103 \u201eliberalismul este prost echipat \u00een fa\u0163a dilemelor perioadei postmoderne\u201d. Cam pe c\u00e2nd for\u0163am noi privatiz\u0103rile, cu ani buni \u00een urm\u0103, Le Monde diplomatique publica o analiz\u0103 din care s-ar fi putut \u00een\u0163elege \u2013 \u00eenc\u0103 nu era prea t\u00e2rziu \u2013 pericolul sesizat de Gray: \u201eStatisticile privatiz\u0103rilor \u00een Rusia, ca \u015fi \u00een R. Ceh\u0103, Rom\u00e2nia, Polonia sau \u00een alte p\u0103r\u0163i, se aranjeaz\u0103 \u00een func\u0163ie de ceea ce a\u015fteapt\u0103 creditorii str\u0103ini, Fondul Monetar Interna\u0163ional \u015fi Comisia European\u0103. Ace\u015ftia caut\u0103 s\u0103 se asigure c\u0103 sunt angaja\u0163i pe drumul cel drept. Se privatizeaz\u0103 chiar \u015fi ce a mers bine \u00een cadrul vechi \u015fi adesea se trece la privatizare f\u0103r\u0103 aport real de capital\u201d.
\nNu am ocolit capcanele<\/strong>
\n\u00cen privin\u0163a na\u0163iunii, integrarea \u00een structurile euro-atlantice a impus teza c\u0103 ideea na\u0163ional\u0103 \u015fi-a pierdut din actualitate iar statul este cel mai prost administrator. Or, modernizarea Rom\u00e2niei cerea, dimpotriv\u0103, un stat puternic care s\u0103 asigure calitatea procesului decizional, siguran\u0163\u0103 economic\u0103 \u015fi social\u0103. \u015ei mai cerea respect pentru identitatea na\u0163ional\u0103 at\u00e2t de vulnerabil\u0103 \u2013 nu numai pentru na\u0163iunile mici \u2013 \u00een condi\u0163iile globaliz\u0103rii. F\u0103r\u0103 a intra \u00een detalii, s\u0103 mai spun doar c\u0103 at\u00e2t statul, c\u00e2t \u015fi identitatea na\u0163ional\u0103 sunt subminate constant de c\u0103tre adep\u0163ii regionaliz\u0103rii, proiect puternic sus\u0163inut de Bruxelles, bun pentru unii, niciodat\u0103 recomandat statelor dezvoltate. \u015ei preluat \u00een campania electoral\u0103 de veleitari care nu \u0163in cont de pre\u0163ul pe care l-am putea pl\u0103ti printr-o nou\u0103 divizare a statului pe criterii care nu \u0163in cont de obiectivele noastre istorice.
\nImportan\u0163a europeniz\u0103rii reale<\/strong>
\nS\u0103 \u00een\u0163elegem de aici c\u0103 nu trebuia s\u0103 ne integr\u0103m \u00een Uniunea European\u0103 sau s\u0103 ader\u0103m la NATO? \u00cen nici un caz. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 at\u00e2t integrarea \u00een Uniunea European\u0103, c\u00e2t\u00a0 aderarea la NATO trebuia s\u0103 ofere Rom\u00e2niei o \u015fans\u0103 de a se moderniza, de a prospera, de a facilita sincronizarea\u00a0 mai rapid\u0103 a rom\u00e2nilor cu marea familie european\u0103 \u00een care au reintrat. Dac\u0103 multora le repugn\u0103 filozofia mioritic\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 restrictiv \u015fi eronat doar ca resemnare, este momentul s\u0103 d\u0103m dovezi c\u0103 europenismul nostru nu este un dat\u00a0 geografic, ci un drept consacrat prin \u00eemplinirea aspira\u0163iilor noastre ca popor: crearea statului na\u0163ional \u015fi a\u015fezarea lui \u00een concernul statelor europene. Suntem mai mult dec\u00e2t ce credea istoricul Gheorghe I. Br\u0103tianu, adic\u0103 \u201eo enigm\u0103 \u015fi un miracol istoric\u201c. Suntem o parte de Europ\u0103, una consistent\u0103 geografic, demografic, istoric \u015fi cultural. Mai trebuie s\u0103 fim \u015fi una politic\u0103. Acesta trebuia s\u0103 fie obiectivul istoric dup\u0103 1990. Poate \u00eel \u00eenf\u0103ptuim dup\u0103 alegerile din noiembrie printr-o campanie sus\u0163inut\u0103 \u015fi serioas\u0103, alta dec\u00e2t una electoral\u0103.
\nSalvare, dar cum?<\/strong>
\nUnii au \u00eenceput s\u0103 a\u015ftepte izb\u0103virea prin biseric\u0103. Al\u0163ii sper\u0103 \u00een mesianism, \u00een generozitatea unei puteri str\u0103ine, \u00een Statele Unite sau Uniunea European\u0103. Au ap\u0103rut \u015fi captivi ai modelelor str\u0103ine care cred c\u0103 federalizarea Rom\u00e2niei este o solu\u0163ie. Ace\u015ftia nu cunosc for\u0163a \u015fi particularit\u0103\u0163ile tradi\u0163iei istorice. Ca latini, rom\u00e2nii au ales drumul convie\u0163uirii \u00eentr-o familie mare, nu al existen\u0163ei paralele \u00een unitate. Sensul este corect sesizat de candidatul care a adus \u00een actualitate soarta Basarabiei. Rom\u00e2nii s-au unit ca s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103. Au \u00een\u0163eles c\u0103, fiind un popor relativ mic, atomizarea energiilor sl\u0103be\u015fte for\u0163a de rezisten\u0163\u0103 \u00een istorie. Deocamdat\u0103, acest adev\u0103r este \u00eenc\u0103 acoperit de corul europeni\u015ftilor de suprafa\u0163\u0103 care profit\u0103 de valul alinierii necondi\u0163ionate devenit at\u00e2t de puternic.
\nExist\u0103 solu\u0163ii de ie\u015fire din astfel de complica\u0163ii? Desigur. Dar, ca s\u0103 ne salv\u0103m, trebuie s\u0103 devenim europeni cu tot ceea ce avem mai bun \u015fi mai al nostru. A fi european nu \u00eenseamn\u0103 a nu mai fi rom\u00e2n.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd apar aceste r\u00e2nduri, mul\u0163i dintre cei care vor merge la vot \u015fi-au f\u0103cut deja o impresie despre pretenden\u0163ii la mult r\u00e2vnita func\u0163ie de pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei. \u015ei de data aceasta avem \u00eenc\u0103 destui veleitari care \u00ee\u015fi \u00eencearc\u0103 norocul sau sunt \u00eempin\u015fi s\u0103 \u00eencurce lumea. Dac\u0103 voteaz\u0103 \u00een deplin\u0103 libertate de cuget \u015fi de preferin\u0163e,… Cite\u0219te mai mult »Teme de campanie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[12601,12604,12602,4,12603,262],"class_list":["post-21048","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-compromisuri","tag-dilemele-perioadei-postmoderne","tag-drumul-europenizarii","tag-editorial","tag-modernizarea-romaniei","tag-parlament"],"views":1754,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21048","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21048"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21048\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21048"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21048"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21048"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}