Este nedrept s\u0103 opui stadionului biblioteca, \u00eei replica, \u00een 1933, Mihail Sebastian reticentului Nicolae Iorga, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ambele universuri implic\u0103 pasiune, moralitate \u015fi o anume estetic\u0103, a trupului \u015fi a spiritului. Aceast\u0103 idee ilustreaz\u0103 perfect evenimentul g\u0103zduit vineri, 26 septembrie, de Libr\u0103ria C\u0103rture\u015fti: lansarea c\u0103r\u0163ii Centenarul olimpismului rom\u00e2nesc, scris\u0103 de jurnalistul Horia Alexandrescu, unul dintre condeiele de referin\u0163\u0103 ale gazet\u0103riei sportive rom\u00e2ne\u015fti. \u015ei deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, au \u0163inut s\u0103 ia parte la acest moment editorial deopotriv\u0103 important \u015fi emo\u0163ionant personalit\u0103\u0163i din lumea cultural\u0103 \u015fi sportiv\u0103 autohton\u0103, printre care academicianul Eugen Simion, ministrul Tineretului \u015fi Sportului, Gabriela Szabo, pre\u015fedintele Comitetului Olimpic \u015fi Sportiv Rom\u00e2n, Alin Petrache, al\u0103turi de Octavian Bellu, Ivan Patzaichin, Cristian Ga\u0163u, Valeria R\u0103cil\u0103, Violeta Beclea, Cristian \u015eopescu,Victor Mociani, Anghel Vrabie \u015f.a. Atmosfera cald\u0103, de reuniune de familie \u2013 una a echilibrului, fair-play-ului \u015fi a excelen\u0163ei, indiferent de domeniul de activitate \u2013 a permis, pe marginea prezent\u0103rii c\u0103r\u0163ii, rememor\u0103ri amuzante, dar \u015fi dueluri verbale amicale, precum cel dintre acad. Eugen Simion \u015fi multipla campioan\u0103 Gabriela Szabo, iscat de aprecierile f\u0103cute de Nichita St\u0103nescu \u00een leg\u00e3tur\u00e3 cu talentul dovedit de rom\u00e2ni mai degrab\u0103 \u00een sporturile \u201emanuale\u201c dec\u00e2t \u00een cele \u201ecu piciorul\u201c. Or, carierele de excep\u0163ie ale atletelor Gabriela Szabo \u015fi Violeta Beclea, ca s\u0103 d\u0103m doar dou\u0103 exemple din sal\u0103, contrazic f\u0103r\u0103 putin\u0163\u0103 de t\u0103gad\u0103 opinia poetului necuvintelor.
\nMai mult dec\u00e2t o cronic\u0103 a particip\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti la scrierea istoriei olimpismului mondial, volumul semnat de Horia Alexandrescu reprezint\u0103 o culegere amplu \u015fi solid documentat\u0103 de fapte \u015fi date definitorii pentru fenomenul sportiv v\u0103zut \u00een dimensiunea sa cultural-educativ\u0103. C\u0103ci, a\u015fa cum sublinia autorul, cit\u00e2nd unul dintre principiile Codului Olimpic asupra c\u0103ruia \u015fi-a pus pecetea baronul Pierre de Coubertin, \u201escopul mi\u015fc\u0103rii olimpice este de a promova \u00een r\u00e2ndurile tineretului efortul fizic \u015fi calit\u0103\u0163ile morale\u201c, perpetu\u00e2nd peste veacuri dictonul \u201eMens sana in corpore sano\u201c. Scris\u0103 cu verv\u0103 gazet\u0103reasc\u0103, cartea reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eembrace cifre seci \u00eentr-o nara\u0163iune captivant\u0103, pigmentat\u0103 cu microreportaje, dezv\u0103luiri, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri anecdotice sau dramatice, consemnate de autor \u00een deceniile tr\u0103ite al\u0103turi de sportivii rom\u00e2ni \u00een bazele de antrenament, pe stadioane, dar \u015fi \u00een s\u0103lile de competi\u0163ii. Nu lipsesc pove\u015ftile mai pu\u0163in cunoscute ale precursorilor olimpismului, \u00een frunte cu arom\u00e2nul Evanghelie Zappa, milionarul filantrop care \u2013 dup\u0103 contribu\u0163iile decisive la \u00eenfiin\u0163area Societ\u0103\u0163ii Academice Rom\u00e2ne, precum \u015fi la sus\u0163inerea vie\u0163ii culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u015fi-a pus mintea, sufletul \u015fi averea \u00een slujba rena\u015fterii Jocurilor Olimpice. Ambi\u0163iosul vis al lui Zappa se va materializa \u00een 1859 prin organizarea, la Atena, a primei edi\u0163ii a Jocurilor, sub forma unei… expozi\u0163ii \u00een cadrul c\u0103reia s-au desf\u0103\u015furat \u015fi \u00eentreceri sportive.
\n\u201eUn grec bogat, care a avut aceast\u0103 nebunie frumoas\u0103 \u00een capul lui, pe la mijlocul secolului al XIX-lea\u201c, l-a descris acad. Eugen Simion, m\u0103rturisind c\u0103 a aflat lucruri ne\u015ftiute despre Zappa at\u00e2t din emisiunile realizate de Horia Alexandrescu la The Money Channel, c\u00e2t mai ales din volumul de fa\u0163\u0103, care i-a dedicat filantropului un capitol \u00eentreg. \u00cen el cititorii pot descoperi cum, gra\u0163ie sus\u0163inerii financiare a entuziastului afacerist, a putut ap\u0103rea Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00een 1866, \u015fi au putut fi tip\u0103rite lucr\u0103ri monumentale precum Dic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne \u015fi Gramatica limbii rom\u00e2ne, dar \u015fi cum \u2013 din devotament pentru patria adoptiv\u0103 \u2013 Evanghelie Zappa a decis s\u0103-\u015fi lase \u00een p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc osemintele, mai pu\u0163in craniul \u2013 \u00eenhumat la Atena, \u00een fa\u0163a Zappeionului, construc\u0163ie spectaculoas\u0103, \u00een stil neoclasic, ridicat\u0103 \u00een inima capitalei elene. De altfel, averea lui Zappa a constituit motiv de disput\u0103 diplomatic\u0103 dup\u0103 moartea sa, banii fiind destina\u0163i lucr\u0103rilor la Palatul Zappeion \u015fi Jocurilor Olimpice (Zappeiene), dar \u015fi sus\u0163inerii Academiei \u015fi culturii rom\u00e2ne, prin Fondul Zappa.
\nTrecute pe nedrept \u00een uitare sau umbr\u0103, eforturile arom\u00e2nului Evanghelie Zappa pentru rena\u015fterea Jocurilor Olimpice reprezint\u0103 mai mult dec\u00e2t un vis fantezist al unui afacerist putred de bogat, ele constituind de fapt germenele ce avea s\u0103 rodeasc\u0103 mai t\u00e2rziu \u00een mintea celui considerat azi drept p\u0103rintele Olimpiadelor moderne: baronul Pierre de Coubertin. De\u015fi au re\u00eennodat firul istoric al \u00eentrecerilor din antichitate, Jocurile Zappeiene \u2013 din 1859, apoi 1870, 1875 \u015fi 1889 \u2013 \u00eenc\u0103 nu se bucur\u0103 de recunoa\u015fterea cuvenit\u0103, compatrio\u0163ilor lui revenindu-le misiunea de a le reda importan\u0163a meritat\u0103. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t flac\u0103ra olimpismului a ars ulterior \u015fi-n sufletele altor rom\u00e2ni de seam\u0103, de la principele Gheorghe Gh. Bibescu, primul rom\u00e2n membru al CIO, la fiul acestuia, prin\u0163ul George Valentin Bibescu, pilot pasionat, fondator al Automobil Clubului Rom\u00e2n \u015fi… so\u0163 al celebrei scriitoare Martha Bibescu, \u015fi de la George A. Plagino, primul nostru sportiv olimpic (la edi\u0163ia din 1900) \u015fi apoi pre\u015fedinte al Comitetului Olimpic Rom\u00e2n (p\u00e2n\u0103 \u00een 1940), la Alexandru \u015eiperco, cel mai longeviv membru rom\u00e2n \u00een CIO (1955-1998) \u015fi totodat\u0103 cel care spunea, cu noble\u0163e: \u201eNoi nu reprezent\u0103m Rom\u00e2nia \u00een CIO, ci olimpismul \u00een Rom\u00e2nia\u201c.
\nPove\u015ftile acestor personalit\u0103\u0163i care au marcat istoria \u201ecelor cinci cercuri\u201c \u00een \u0163ara noastr\u0103 se \u00eempletesc, \u00een cartea lui Horia Alexandrescu, cu portretele filigranate ale unor campioni de legend\u0103, precum Iolanda Bala\u015f S\u00f6ter, Ivan Patzaichin, Nadia Com\u0103neci \u015fi Elisabeta Lip\u0103, oameni care au demonstrat, pe r\u00e2nd, c\u0103 talentul, ambi\u0163ia \u015fi munca sunt ingredientele unor victorii fulminante, dar \u015fi c\u0103 pasiunea \u015fi disciplina formeaz\u0103 nu doar mari sportivi, ci \u015fi mari caractere. Cu ochi de gazetar, autorul c\u0103r\u0163ii scaneaz\u0103 \u015firul particip\u0103rilor rom\u00e2ne\u015fti la Jocurile Olimpice, oprindu-se asupra unor episoade cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 cople\u015fitoare \u2013 acel incredibil salt de 1,90 m al Iolandei Bala\u015f la Tokio, fantasticul 10 al Nadiei de la Montreal, dramatica lupt\u0103 a lui Patzaichin cu pagaia rupt\u0103, la M\u00fcnchen, sau agonia \u015fi extazul de la Sydney, unde podiumul integral rom\u00e2nesc de la gimnastic\u0103 a fost ciuntit din cauza pastilei de Nurofen administrate Andreei R\u0103ducan. Fr\u00e2nturi de via\u0163\u0103, de triumf \u015fi dezn\u0103dejde, decupate cu m\u0103iestrie din cartea amintirilor sportului rom\u00e2nesc.
\n\u201eO imens\u0103 copil\u0103rie \u2013 sportul? Poate da. Am spune, chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t: singura copil\u0103rie, ultima copil\u0103rie ce mai r\u0103m\u00e2ne. \u00centr-o lume ap\u0103sat\u0103 numai de drame obscure \u015fi obosit\u0103 de descompuneri latente, e pu\u0163in lucru s\u0103 existe undeva posibilitatea de a evada, de a redeveni simplu, de a reintra \u00een copil\u0103rie, de a reg\u0103si bucuria vie\u0163ii fizice? Instinctul nostru de joc \u2013 ceea ce \u00eensemneaz\u0103 \u00een fond necesitatea noastr\u0103 ireductibil\u0103 de poezie, de odihn\u0103, de gratuitate \u2013 \u00een nici un alt spectacol nu-\u015fi g\u0103se\u015fte o mai larg\u0103 desc\u0103rcare dec\u00e2t \u00een spectacolul sportului. Nimic artificial, nimic \u00abf\u0103cut\u00bb, schematic \u015fi conven\u0163ional aici. Totul e spontan, direct, imediat. Sportul \u00eensemneaz\u0103 punerea \u00eenainte a omului. Este o \u00eentreag\u0103 moralitate, o \u00eentreag\u0103 estetic\u0103 \u00een acest simplu adev\u0103r\u201c.
\nAceste cuvinte, scrise de Mihail Sebastian \u00een 1933, \u00een Gazeta Sporturilor, reprezint\u0103 defini\u0163ia cea mai inspirat\u0103 \u015fi m\u0103gulitoare f\u0103cut\u0103 sportului ca activitate liber\u0103, deschis\u0103, guvernat\u0103 de reguli clare. \u201eOriunde se pot truca valorile \u015fi ierarhiile. Absolut oriunde: \u00een \u015ftiin\u0163\u0103, \u00een art\u0103, \u00een literatur\u0103, \u00een politic\u0103. Numai \u00een sport nu. Aici valorile autentice se impun necesar, direct, prin calit\u0103\u0163i mereu dovedite, mereu supuse unui examen permanent. \u00abCel mai bun\u00bb numai \u00een sport izbute\u015fte s\u0103 fie \u00een r\u00e2ndurile dint\u00e2iu. \u00cen toate celelalte activit\u0103\u0163i omene\u015fti, \u00abcel mai bun\u00bb este destinat s\u0103 crape de foame. Dac\u0103 nu ar fi dec\u00e2t justi\u0163ia aceasta sumar\u0103 \u015fi infailibil\u0103, pe care sportul o realizeaz\u0103 \u00eentre oameni, dac\u0103 nu ar fi dec\u00e2t spiritul acesta de virilitate simpl\u0103, f\u0103r\u0103 ascunzi\u015furi, f\u0103r\u0103 trucuri, \u015fi \u00eenc\u0103 ar fi suficient pentru ca biblioteca s\u0103-\u015fi deschid\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd ferestre spre stadion\u201c, mai nota scriitorul. \u015fi este exact ceea ce a \u00eencercat \u015fi a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 \u015fi Horia Alexandrescu, prin cea mai recent\u0103 carte a sa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este nedrept s\u0103 opui stadionului biblioteca, \u00eei replica, \u00een 1933, Mihail Sebastian reticentului Nicolae Iorga, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ambele universuri implic\u0103 pasiune, moralitate \u015fi o anume estetic\u0103, a trupului \u015fi a spiritului. Aceast\u0103 idee ilustreaz\u0103 perfect evenimentul g\u0103zduit vineri, 26 septembrie, de Libr\u0103ria C\u0103rture\u015fti: lansarea c\u0103r\u0163ii Centenarul olimpismului rom\u00e2nesc, scris\u0103 de jurnalistul Horia… Cite\u0219te mai mult »Fereastra dintre bibliotec\u0103 \u015fi stadion<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12581,12580],"class_list":["post-21019","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-centenarul-olimpismului-romanesc","tag-horia-alexandrescu"],"views":1071,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21019","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21019"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21019\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}