Fac ce fac \u015fi m\u0103 re\u00eentorc la un subiect favorit \u2013 basmul popular. Ocazia acestei reveniri \u00eemi este oferit\u0103 de un alt editor neobosit, istoricul, criticul literar \u015fi folcloristul I. Opri\u015fan, \u201e\u00eenh\u0103mat\u201c la proiecte de-a dreptul gigantice (edi\u0163ii, recuper\u0103ri editoriale, culegeri de folclor, exegeze originale), de a c\u0103ror amploare \u201ese sparie g\u00e2ndul\u201c, cum zicea cronicarul.
\nVolumul Basme siberiene \u015fi de pe drumul marilor invazii, antologie \u015fi prefa\u0163\u0103 de I. Opri\u015fan, Editura Vestala, 2013 cuprinde 56 de nara\u0163iuni \u2013 m\u0103 feresc s\u0103 le numesc \u201ebasme\u201c \u015fi voi reveni, c\u00e2ndva, asupra acestui aspect \u2013 selectate din diverse colec\u0163ii, antologii, monografii, publica\u0163ii aflate, cele mai multe, \u00een fondul Bibliotecii Academiei Rom\u00e2ne (editorul-cercet\u0103tor are grij\u0103 s\u0103 transcrie \u015fi cotele acestora din BAR), scrise \u00een limbile rus\u0103 (traducerea \u00een rom\u00e2n\u0103 de Eleonora Gheorghi\u0163\u0103 \u015fi Crina Decusear\u0103-Boc\u015fan), german\u0103 (Magda Petculescu), francez\u0103 \u015fi ordonate \u00een sec\u0163iuni, alfabetic, dup\u0103 numele celor 11 popula\u0163ii de la care au fost culese (abhazi, ad\u00e2gheni \u2013 cele mai multe, 32 de piese, peste jum\u0103tate din total, din Altai, de la avari, dungani, evenci, iacu\u0163i, komi, ostiaci, turkmeni, voguli), nume cu o rezonan\u0163\u0103 mai de grab\u0103 exotic\u0103 pentru cei mai mul\u0163i dintre noi, dar cu at\u00e2t mai atr\u0103g\u0103toare. Dar cine erau\/ sunt ad\u00e2ghenii, editorul omite s\u0103 ne spun\u0103, fie \u015fi la modul cel mai general cu putin\u0163\u0103 (a\u015fezare, tip de economie, grup lingvistic etc.), ceea ce ne las\u0103 \u00eentr-o cea\u0163\u0103 dens\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t sursa \u00een limba rus\u0103 vorbe\u015fte despre \u201ebasmele popoarelor ad\u00e2ghene\u201c (\u201eskazki ad\u00eegskih narodov\u201c). Un lexicon credibil (Dictionnaire Hachette, 2006) re\u0163ine sub itemul adygu\u00e9s \u201epopor caucazian adept al Islamului sunnit, \u00een Rep. Adygenilor din Fed. Rus\u0103, 450.000 de locuitori, \u00eentre care \u015fi cerkezi, capitala la Makop\u201c, iar un alt instrument de lucru bun (Limbile lumii, 1981) scrie sub 13. ad\u00eeghei, adygejskij, adyghee etc. \u201el.(imb\u0103) din fam. caucazian\u0103 sau d.(ialect) al
\nl. cerkese, URSS, Turcia, Siria, 75.000-100.000 vorb.(itori) (surse diferite)\u201c.
\n\u00cenc\u0103 mai ce\u0163oase sunt indica\u0163iile privitoare la \u201ebasmele altaice\u201c (este vorba despre o situare spa\u0163ial\u0103, \u201esistem muntos \u00een Asia central-estic\u0103\u201c sau de o identificare de ordin lingvistic, \u201elimbi altaice, ramur\u0103 a familiei uro-altaice\u2026\u201c,
\ncf. Dic\u0163ionar enciclopedic, vol. I, A-C, 1993, s. v.), sau la cele \u201eavare\u201c, pentru care avem de ales \u00eentre \u201epopor migrator\u201c \u015fi \u201epopula\u0163ie caucazian\u0103\u2026\u201c (cf. Dictionnaire Hachette 2006, s. v. ).
\n\u00centruc\u00e2t inten\u0163ia editorului este de a identifica \u201einfluen\u0163e\u201c ale basmelor popoarelor siberiene asupra basmului rom\u00e2nesc \u015fi viceversa, sunt expuse c\u00e2teva circumstan\u0163e care ar fi pus \u00een contact, de-a lungul timpului, popula\u0163iile respective, \u00eencep\u00e2nd cu marile migra\u0163ii (autorul zice \u201einvazii\u201c) de-a lungul continentului euro-asiatic \u015fi f\u0103c\u00e2nd o leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenc\u0103 un fenomen cultural str\u0103vechi, \u201edrumul m\u0103t\u0103sii\u201c, care a facilitat contactul vechii civiliza\u0163ii chineze cu popoarele r\u0103sfirate pe \u00eentinsurile de necuprins ale Siberiei \u015fi de aici, mai departe, spre Europa.
\nS-ar zice c\u0103 I. Opri\u015fan, folclorist \u00eenv\u0103\u0163at, se situeaz\u0103 pe pozi\u0163ia \u015fcolii migra\u0163ioniste sau difuzioniste a lui Th. Benfey, descris\u0103 de Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu (1895) \u015fi refuzat\u0103 de acesta pentru \u201eexclusivismul\u201c s\u0103u, \u00een timp ce, doar pu\u0163in mai \u00eencoace, finlandezul Antti Aarne \u00eei d\u0103dea credit, specific\u00e2nd c\u0103 \u201ebasmele asiatice au p\u0103truns \u00een Europa urm\u00e2nd dou\u0103 c\u0103i principale. Prima din sud-vestul Asiei prin Balcani, sau prin Africa de Nord \u00een Europa de sud. Cealalt\u0103 a fost \u00eentre Orient \u015fi Rusia, prin Siberia \u015fi Caucaz\u201c (cf. Stith Thompson, The Folktale, 1977).
\nOric\u00e2t de greu ar fi de probat asemenea \u201edrumuri\u201c, cum \u201e\u00eencercarea moarte n-are\u201c, tentativa lui I. Opri\u015fan las\u0103 deschis\u0103 o poart\u0103 de acces c\u0103tre fabuloasa lume a basmului, cu neb\u0103nuitele ei ascunzi\u015furi. Citim, \u00een ultimul basm din antologie, \u201eFiul ursului\u201c (Basme vogule \u2013 \u201epopor finougric din Siberia occid., \u00een regiunea udat\u0103 de fluviul Obi\u201c) c\u0103 eroul este readus pe lumea aceasta de un vultur care \u00eei cere c\u00e2te o bucat\u0103 de carne. Aproape de a ajunge la suprafa\u0163\u0103, vulturul cere iar, b\u0103iatul taie din \u015foldurile lui \u015fi-i d\u0103 p\u0103s\u0103rii-c\u0103r\u0103u\u015f care conchide: \u201eDe aceea ultimele dou\u0103 buc\u0103\u0163i au fost at\u00e2t de gustoase? a \u00eentrebat vulturul. Noroc c\u0103 nu am \u015ftiut dinainte, c\u0103 te-a\u015f fi m\u00e2ncat tot!\u201c
\nCompara\u0163i, v\u0103 rog, cu un episod din cunoscutul basm rom\u00e2nesc din colec\u0163ia lui Petre Ispirescu, Pr\u00e2slea cel voinic \u015fi merele de aur: Zgrip\u0163uroaica cere carne, \u201edar carnea se sf\u00e2r\u015fise\u201c. Atunci Pr\u00e2slea, \u201ef\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 cump\u0103tul, trase palo\u015ful \u015fi-\u015fi t\u0103ie o bucat\u0103 de carne moale din coapsa piciorului de sus \u015fi dete zgrip\u0163uroaicei\u201c, care o regurgiteaz\u0103 \u015fi \u201ei-o puse la loc, o unse cu scuipat de-al s\u0103u, \u015fi se lipi la loc\u201c. Simpl\u0103 coinciden\u0163\u0103, \u00eemprumut sau jocul extraordinar al antropologicului \u00een construirea imaginarului basmului universal?
\nMereu iscoditor, I. Opri\u015fan readuce la lumin\u0103 o colec\u0163ie relativ pu\u0163in cunoscut\u0103 de basme rom\u00e2ne\u015fti din \u0163inuturile de peste Prut (Pove\u015fti basarabene, Editura Vestala, 2014) culese de Simion Teodorescu-Kirileanu \u00eentr-un popas de numai c\u00e2teva zile (19-21 martie 1918) \u00een localitatea Negrile\u015fti, \u0163inutul Chi\u015fin\u0103ului, edi\u0163ia I, Editura Cultura Na\u0163ional\u0103, 1922, edi\u0163ia a II-a, Editura Casa \u015fcoalelor, 1942, cu ilustra\u0163ii de Aurel Jiquidi, reproduse \u00een edi\u0163ia de fa\u0163\u0103. Cuprinsului acestei colec\u0163ii \u00eei adaug\u0103 alte texte folclorice culese sau prelucrate de Simion Teodorescu-Kirileanu (1879-1926), fratele mai cunoscutului G(h). T(eodorescu)-Kirileanu (1872-1960), cele mai multe pentru prima oar\u0103 retip\u0103rite dup\u0103 zeci \u015fi zeci de ani.
\nAr fi de notat faptul c\u0103 scurta sesiune de culegeri folclorice a lui Simion Teodorescu-Kirileanu avea loc \u00een chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na premerg\u0103toare hot\u0103r\u00e2rii Sfatului \u0163\u0103rii de la Chi\u015fin\u0103u de unire a \u201eRepublicii Democratice Moldovene\u015fti\u201c cu \u0163ara (Rom\u00e2nia), 27 martie 1918, \u00eenc\u00e2t volumul, publicat ceva mai t\u00e2rziu, se voia un argument \u00een favoarea acestei uniri. Nici reeditarea din 1924 nu e lipsit\u0103 de unele implica\u0163ii politice, dup\u0103 cum nici acesteia de acum* nu-i lipsesc asemenea conota\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Fac ce fac \u015fi m\u0103 re\u00eentorc la un subiect favorit \u2013 basmul popular. Ocazia acestei reveniri \u00eemi este oferit\u0103 de un alt editor neobosit, istoricul, criticul literar \u015fi folcloristul I. Opri\u015fan, \u201e\u00eenh\u0103mat\u201c la proiecte de-a dreptul gigantice (edi\u0163ii, recuper\u0103ri editoriale, culegeri de folclor, exegeze originale), de a c\u0103ror amploare \u201ese sparie g\u00e2ndul\u201c, cum zicea cronicarul.… Cite\u0219te mai mult »Basme siberiene \u015fi basme basarabene<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12579,12578,1059],"class_list":["post-21017","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-basme-siberiene","tag-basmul-popular","tag-i-oprisan"],"views":1434,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21017","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21017"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21017\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21017"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21017"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21017"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}