{"id":21010,"date":"2014-10-23T13:46:40","date_gmt":"2014-10-23T11:46:40","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=21010"},"modified":"2014-10-23T13:46:40","modified_gmt":"2014-10-23T11:46:40","slug":"byzantium-premiera-la-opera-maghiara-din-cluj-napoca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/byzantium-premiera-la-opera-maghiara-din-cluj-napoca\/","title":{"rendered":"Byzantium \u2013 premier\u0103 la Opera Maghiar\u0103 din Cluj-Napoca"},"content":{"rendered":"

Conducerea teatrului liric de pe malul Some\u015fului Mic \u015fi directorul general Gyula Sz\u00e9p au avut \u00eentotdeauna ambi\u0163ia s\u0103 surprind\u0103 cu produc\u0163ii \u00een premier\u0103 absolut\u0103 pentru Rom\u00e2nia. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 anul trecut, o trilogie verdian\u0103 (Ioana d\u2019Arc, Ho\u0163ii \u015fi Luisa Miller) inspirat\u0103 de dramele lui Friedrich Schiller a fost prezentat\u0103 omagiind bicentenarul na\u015fterii marelui compozitor \u015fi a fost apreciat\u0103 cu Premiul pentru evenimentul liric al stagiunii, la cea de-a doua edi\u0163ie a Galei Premiilor Operelor Na\u0163ionale, desf\u0103\u015furat\u0103 la Ia\u015fi \u00een iunie 2014.<\/strong> <\/em>
\nPentru actualul sezon, Opera Maghiar\u0103 din Cluj-Napoca a propus recent un titlu original, montat pentru prima oar\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, opera \u00een dou\u0103 acte Byzantium de Gy\u00f6rgy Selmeczi, compozitor n\u0103scut la Cluj-Napoca, cu studii \u00een ora\u015ful natal, Bucure\u015fti \u015fi Budapesta. Libretul este semnat de Zsuzsa Kapecz \u015fi Gy\u00f6rgy Selmeczi, dup\u0103 drama istoric\u0103 purt\u00e2nd acela\u015fi nume, de Ferenc Herczeg (1863-1954), a c\u0103rei premier\u0103 a avut loc acum o sut\u0103 zece ani.
\nPrima audi\u0163ie absolut\u0103 a noii opere avusese loc \u00een var\u0103 la Festivalul de la Miskolc.
\nSpune compozitorul despre opera sa: \u201e… \u00een centrul cadrului istoric st\u0103 o problematic\u0103 ce nici ast\u0103zi nu \u015fi-a pierdut autenticitatea. Aceast\u0103 tematic\u0103 este legat\u0103 de ideea relativiz\u0103rii \u015fi degrad\u0103rii valorilor ce caracterizeaz\u0103 \u00eentreaga er\u0103 contemporan\u0103. Parte a acestui fenomen este criza moral\u0103, al c\u0103rei exemplu edificator este societatea pervertit\u0103 a Bizan\u0163ului, unde tr\u0103darea, dec\u0103derea etic\u0103 sunt caracteristice \u2013 o societate pe cale de a se dezbina, de se descompune. (…) Tematica central\u0103 devine valabil\u0103 \u015fi \u00een prezent.\u201c
\nCu aceste g\u00e2nduri, Selmeczi a abordat un subiect \u00een care sunt zugr\u0103vite ultimele zile dinaintea c\u0103derii Constantinopolului sub asediul turcilor. O plastic\u0103 larg\u0103 a descris s\u0103rb\u0103tori ale curtenilor la\u015fi, conspira\u0163iile \u015fi preg\u0103tirea tr\u0103d\u0103rii, dorin\u0163ele de putere ale \u00cemp\u0103r\u0103tesei Ir\u00e9n\u00e9, lament\u0103rile \u00cemp\u0103ratului adulter Constantin \u015fi \u00eencrederea \u00een salvarea imperiului, ca \u015fi decizia acestuia de a lupta p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, procesiuni, intrigile genovezilor, manipularea poporului, moartea \u00cemp\u0103ratului \u015fi sinuciderea \u00cemp\u0103r\u0103tesei, care ini\u0163ial inten\u0163ionase s\u0103-\u015fi otr\u0103veasc\u0103 so\u0163ul. \u00cen final, musulmanii p\u0103trund \u00een cetate prin por\u0163ile deschise de tr\u0103d\u0103tori.
\n\u00cent\u00e2mpl\u0103ri multe, cu nu mai pu\u0163in de cincisprezece personaje \u00eenconjurate de solda\u0163i \u015fi popor, cu bizantini de curte, mercenari genovezi, solii turce\u015fti. Un platou destul de dificil de manipulat, cu mare diversitate de planuri \u015fi \u00eentrep\u0103trunderi de ac\u0163iune. Compozitorul a m\u00e2nuit bine principalele arme muzicale, orchestra\u0163ia dens\u0103 (cu a\u015fteptate motive orientale), recitativul, declama\u0163ia, dialogul, toate bine \u00eenchegate \u015fi conduc\u0103toare c\u0103tre un caracter oratorial al partiturii, cu pagini corale importante, mai mult dec\u00e2t c\u0103tre un dramatism pe care ac\u0163iunea \u00eel impunea destul de des. Scena confrunt\u0103rii cu solul sultanului este doar un exemplu. Ariile sunt pu\u0163ine, doar dou\u0103, ale \u00cemp\u0103r\u0103tesei \u015fi \u00cemp\u0103ratului, aceasta din urm\u0103, \u201eIubirea mea, Bizan\u0163 de aur, ora\u015f sf\u00e2nt, maiestuos\u201c, finalizat\u0103 eroic \u015fi \u00eendemn\u00e2nd la lupt\u0103. P\u0103cat c\u0103 scena de singur\u0103tate a celor doi suverani, \u00een care \u00ee\u015fi exprim\u0103 \u201evina \u015fi am\u0103r\u0103ciunea de a nu fi putut salva imperiul\u201c, nu s-a transformat dintr-un destul de scurt dialog \u00eentr-un mare duet.
\nTotu\u015fi, tragismul zilelor de asediu, al st\u0103rii generale de tensiune se simte amenin\u0163\u0103tor de la primele sunete \u015fi continu\u0103 subtil pe parcurs. Inten\u0163ia declarat\u0103 a compozitorului se vede \u00eemplinit\u0103 prin conota\u0163ii \u015fi trimiteri care vizeaz\u0103 actualitatea, pornind de la fresca istoric\u0103.
\nPentru conturul scenic, importante au fost contribu\u0163iile regizorului Zal\u00e1n Zakari\u00e1s (asistent\u0103 Annam\u00e1ria Gomb\u00e1r), ale scenografei \u015fi desenatoarei costumelor, Edit Zeke. Un decor unic, ce aminte\u015fte de Colosseum-ul roman, un plan\u015feu \u00een trepte, cu sporadice obiecte de decor, proiec\u0163ii, iat\u0103 cadrul mont\u0103rii. Eclectice, frumoase costume, de la cele clasice, de epoc\u0103, p\u00e2n\u0103 la cele atemporale sau moderne \u0163in \u015fi ele s\u0103 sublinieze actualitatea peste timp a tramei.
\n\u00centotdeauna spectacolele Operei Maghiare din Cluj-Napoca sunt bine \u00eengrijite din punct de vedere muzical. \u015ei acum, orchestra aflat\u0103 sub bagheta lui Zsolt Jank\u00f3 a c\u00e2ntat coerent, compact \u015fi omogen, ca \u015fi corul preg\u0103tit de Szabolcs Kulcs\u00e1r.
\nRemarci solistice sunt multe, echipa teatrului este valoroas\u0103. \u00cei numesc selectiv, \u00een ordinea din distribu\u0163ie, pe Adorj\u00e1n Pataki (\u00cemp\u0103ratul Constantin), Apoll\u00f3nia Egyed (Ir\u00e9n\u00e9, so\u0163ia \u00cemp\u0103ratului), S\u00e1ndor Balla (Spiridion, \u015fambelan), J\u00e1nos Szil\u00e1gyi (Patriarhul Bizan\u0163ului), \u00c1rp\u00e1d S\u00e1ndor (Giovanni, c\u0103pitanul mercenarilor genovezi), Yolanda Covacinschi (Herma), S\u00e1ndor K\u00f6peczi (Kalil, solul sultanului), dar \u015fi pe ceilal\u0163i interpre\u0163i, Zsombor R\u00e9tyi (Demeter, fratele \u00cemp\u0103ratului), M\u00e1ria Moln\u00e1r (Zenobia, confidenta \u00cemp\u0103r\u0103tesei), Csaba S\u00e1ndor (Lascarias, amiral), Levente Szab\u00f3 (Lysander, poet), L\u00e1szl\u00f3 M\u00e1nyoki (Krates, filozoful cur\u0163ii), R\u00f3bert Laczk\u00f3 Vass (Murzafos, traficant), Enik\u00f6 Pataki (Un mesager), Ferencz Albert (Ahmed, v\u0103rul sultanului), care \u2013 \u00een ansamblu \u2013 au contribuit la spiritul de echip\u0103.
\nVoci bogate (\u00cemp\u0103r\u0103teasa, Spiridion, Patriarhul, Giovanni), incisive (\u00cemp\u0103r\u0103teasa), lirice (\u00cemp\u0103ratul), \u201enegre\u201c \u015fi profunde (Kalil) au atras aten\u0163ia.
\nBeneficiind de dou\u0103 caiete-program \u2013 \u00een rom\u00e2n\u0103 (redactor Mirela T\u00eerc) \u015fi \u00een maghiar\u0103 (redactori No\u00e9mi F\u00fcl\u00f6p \u015fi Aranka Tak\u00e1cs) \u2013, de supratitr\u0103ri \u00een ambele limbi \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de o interpretare reu\u015fit\u0103, premiera cu Byzantium de Gy\u00f6rgy Selmeczi s-a bucurat de o bun\u0103 \u015fi aplaudat\u0103 apreciere din partea publicului clujean.<\/p>\n

\"Untitled-1\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Conducerea teatrului liric de pe malul Some\u015fului Mic \u015fi directorul general Gyula Sz\u00e9p au avut \u00eentotdeauna ambi\u0163ia s\u0103 surprind\u0103 cu produc\u0163ii \u00een premier\u0103 absolut\u0103 pentru Rom\u00e2nia. M\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 anul trecut, o trilogie verdian\u0103 (Ioana d\u2019Arc, Ho\u0163ii \u015fi Luisa Miller) inspirat\u0103 de dramele lui Friedrich Schiller a fost prezentat\u0103 omagiind bicentenarul na\u015fterii marelui compozitor \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Byzantium \u2013 premier\u0103 la Opera Maghiar\u0103 din Cluj-Napoca<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[12575,12574,7309,6201],"class_list":["post-21010","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-byzantium","tag-la-opera-maghiara","tag-opera-din-cluj-napoca","tag-premiera"],"views":1214,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21010","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21010"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21010\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21010"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21010"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21010"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}