Cine urmeaz\u0103 Calea Victoriei, \u00een pas domol, privind chipurile zidite ale vremilor trecute, intr\u0103 u\u015for \u00een atmosfera \u00eempestri\u0163at\u0103 a timpurilor suprapuse, care \u00eenc\u0103 mai vorbesc \u00een toate graiurile, balcanice \u015fi apusene deopotriv\u0103.
\nFerestre ale istoriei apuse se \u00een\u015fir\u0103 de-a lungul C\u0103ii Victoriei \u2013 odinioar\u0103 Podul Mogo\u015foaiei \u2013, decupate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een curgerea drumului de la miaz\u0103zi spre miaz\u0103noapte, pornind de pe cheiul D\u00e2mbovi\u0163ei, din matca originar\u0103 a cet\u0103\u0163ii.
\nMerg\u00e2nd \u00een sus, \u00een c\u0103utarea statuilor ce str\u0103juiesc drumul din loc \u00een loc, de pe treptele Muzeului de Istorie, apare figurarea lui Traian \u00eentemeietorul, at\u00e2t de demitizator \u00een nuditatea lui simbolic\u0103. Lucrarea \u00een bronz a lui Vasile Gorduz poate fi amplasat\u0103 oriunde, firesc precum o ofrand\u0103, integrat\u0103 \u00een curgerea timpilor istoriei ori \u00een fluxul cotidian al str\u0103zii.
\nLa momentul dezvelirii statuii, \u00een 2012, au fost polemici aprinse, desf\u0103\u015furate \u00eentr-un registru amplu, de la evocarea sobriet\u0103\u0163ii clasicizante a simbolului na\u0163ional p\u00e2n\u0103 la ironizarea machetei lupoaicei capitoline purtate pe bra\u0163e, ca \u015fi cum statuia de for public nu \u015fi-ar afla locul dec\u00e2t pe un soclu, \u00eentr-un spa\u0163iu liber, la o distan\u0163\u0103 cuviincioas\u0103 \u015fi izolatoare fa\u0163\u0103 de pulsul ritmic al urbei.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, statuia lui Traian \u015focheaz\u0103, a\u015fa cum sparge uniformitatea treptelor din fa\u0163a colonadei rigide a fa\u0163adei cl\u0103dirii, \u015fi provoac\u0103, cere imperios o reac\u0163ie, fie de acceptare, fie de delimitare, de parc\u0103 nuan\u0163ele intermediare dintre cele dou\u0103 extreme nu ar fi suficient de moderne \u015fi acceptabile.
\nDincolo de discursul asupra locului, statuia lui Traian are toate atributele clasicit\u0103\u0163ii: postur\u0103, propor\u0163ii, fidelitate a portretului imperial, expresie sobr\u0103, monumentalitate, modeleu uniform, f\u0103r\u0103 asperit\u0103\u0163i. Ineditul \u00eel confer\u0103 macheta lupoaicei \u2013 cu capul transformat \u00een masc\u0103, evoc\u00e2nd stindardul dacilor liberi, cu tot cu trupul de \u015farpe unduind lateral \u2013, \u00eentr-o simetrie pronun\u0163at\u0103 cu coada lupoaicei romane, ca un simbol exacerbat, v\u0103dit plasat \u00een prim-plan \u015fi perceput distinct ca volumetrie \u015fi plasticitate. Aceasta pare a fi provocarea statuii lui Traian: mesajul, simbolul con\u0163inut \u00een figurarea compozi\u0163iei, oferit \u00een dar \u00eentru d\u0103inuire perpetu\u0103.
\n\u00cen continuare, Calea Victoriei \u015ferpuie\u015fte inegal \u015fi contrastant, cu fa\u0163ade neoclasice \u015fi eclectice al\u0103turi de unele cubiste interbelice ori vitrate contemporane, \u00een a\u015fteptarea unor statui\u2013reper, de pild\u0103, a lui Constantin T\u0103nase \u00een fa\u0163a Teatrului Odeon, care s\u0103 determine \u015fi o mai fericit\u0103 amplasare a bustului lui Atat\u00fcrk.
\n\u00cen singurul spa\u0163iu generos de pe parcurs, Pia\u0163a Palatului Regal, \u00een fapt, un dreptunghi alungit, m\u0103rginit de fa\u0163ade retrase inegal, se \u00eenal\u0163\u0103 mai multe monumente ridicate \u00een ultimii ani.
\nBustul lui Corneliu Coposu, realizat de Mihai Buculei \u00een 1996, se ridic\u0103 discret \u00een proximitatea altarului bisericii Kretzulescu, izolat prin \u00een\u0103l\u0163imea neobi\u015fnuit\u0103 a soclului \u00eengust, turnat tot \u00een bronz, ca un decupaj \u00een spa\u0163iu sub form\u0103 de cruce. Portretul expresiv, cu tr\u0103s\u0103turile marcate de povara anilor \u00eentuneca\u0163i \u015fi g\u00e2tul sub\u0163iat sunt \u00eentregite de umerii largi, cu masivitatea marcat\u0103 \u015fi de un modeleu cu asperit\u0103\u0163i, care absoarbe difuz lumina. Chipul ascetizat al supravie\u0163uitorului gulagului rom\u00e2nesc r\u0103m\u00e2ne un reper \u00een portretistica din anii recen\u0163i, transgres\u00e2nd limita dintre fidelitatea fizionomiei spre sublimarea expresiei spiritualizate.
\nPeste drum este figurat Iuliu Maniu, \u00eentr-o lucrare \u00een bronz din 1998 a lui Mircea Sp\u0103taru, care a suscitat, la r\u00e2ndul ei, interpret\u0103ri divergente. Complexitatea monumentului provoac\u0103 prin masivitatea siluetei a\u015fezate chiar pe soclu, prin \u201espargerea\u201c volumului trunchiului \u00een fragmente ce par suprapuse doar prin greutatea proprie, prin fragilitatea membrelor sub\u0163iate, prin al\u0103turarea copacului uscat stilizat, cu suprafe\u0163e lise.
\nDramatismul tr\u0103irilor l\u0103untrice \u015fi tensiunea emo\u0163ional\u0103 a personajului sunt exacerbate \u00een sf\u00e2\u015fierea volumelor, \u00een sp\u0103rturile discontinue, \u00een contrastul dintre postura echilibrat\u0103, rigid\u0103 chiar, \u015fi dispropor\u0163ion\u0103rile anatomice hiperbolizate. Bra\u0163ele sunt filiforme, aproape dezarticulate \u015fi cad imponderabil pe l\u00e2ng\u0103 trup; m\u00e2inile sunt supradimensionate, cu palmele deschise \u00een sus, p\u0103r\u00e2nd a oferi suma faptelor marcante ale omului, de-a lungul unei vie\u0163i lungi, laolalt\u0103 cu neputin\u0163a de a fi realizat g\u00e2ndul \u00eenalt \u015fi \u0163intele \u00eentrev\u0103zute \u00een viitorul european al na\u0163iei. Picioarele sub\u0163iate \u015fi alungite, imateriale, echilibreaz\u0103 ponderea volumelor mari, estomp\u00e2nd masivitatea trupului \u015fi a soclului.
\nCapul personajului pare desprins de trunchi, ca \u015fi cum ar purta singur destinul simbolic al personalit\u0103\u0163ii consecvente \u015fi demne, care a perpetuat idealurile \u00eenalte prin oricare meandre potrivnice ale istoriei. Fizionomia hieratic\u0103 \u015fi tr\u0103s\u0103turile emaciate sunt proprii unei figuri istorice cu valoare de emblem\u0103, at\u00e2t de necesar\u0103 \u00een vremuri tulburi. Ansamblul statuar se distinge pregnant \u00een scuarul colorat acum de vegeta\u0163ie, care izoleaz\u0103 fa\u0163adele rectilinii din planul \u00eendep\u0103rtat.
\nGreutatea simbolic\u0103 a personalit\u0103\u0163ilor istorice amplasate \u00een pandant, Iuliu Maniu \u015fi Corneliu Coposu, are drept rapel istoric \u015fi plastic \u00een ambientul urban figurarea primului rege al rom\u00e2nilor, Carol I, prezentat ecvestru \u00een statuia lui Florin Codre din 2010, fa\u0163\u0103 de care monumentul decorativ al eroilor revolu\u0163iei decembriste, realizat de Alexandru Ghildu\u015f \u00een 2005, se estompeaz\u0103, \u00een pofida dimensiunii sale.
\nReluarea statuii lui Carol I, pe locul celei distruse a lui Mestrovic, din 1939, a dus la reinterpretarea sculptural\u0103 a monumentului, dimensionat astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103-i accentueze impactul asupra pie\u0163ei deschise \u015fi fluxului citadin din zilele noastre. Am subliniat, la vremea inaugur\u0103rii statuii, semnifica\u0163ia semnului plastic \u015fi urbanistic realizat de Codre, recursul la clasicism at\u00e2t \u00een configurarea \u015fi propor\u0163ionalitatea modulilor volumetrici, c\u00e2t \u015fi \u00een vibra\u0163ia modeleului de suprafa\u0163\u0103 ori \u00een specificul stilistic al portretului-efigie.
\nMai departe, pe drum \u00een sus, \u00een gr\u0103dina retras\u0103 a Ateneului, este statuia \u00een bronz a lui Eminescu, \u00een\u0103l\u0163at\u0103 de Gheorghe D. Anghel \u00een 1965. Figurarea nud a poetului a st\u00e2rnit oprobriul multora la vremea aceea, care asociau intrarea \u00een panteonul na\u0163ional cu \u0163inuta academic\u0103 \u015fi vestimenta\u0163ia respectuoas\u0103.
\nStatuia lui Anghel aminte\u015fte de un kouros arhaic grecesc, prin verticalitatea imobil\u0103 a posturii \u015fi senin\u0103tatea \u00eencremenit\u0103 a chipului, p\u0103strat \u00een memoria colectiv\u0103 cu tr\u0103s\u0103turi adolescentine; precum \u015fi prin silueta ca o coloan\u0103 compact\u0103, \u00eentregit\u0103 volumetric de mantia grea adunat\u0103 la spate.
\n\u015ei, pentru a \u00eencheia parcursul C\u0103ii Victoriei \u00een registrul clasicit\u0103\u0163ii, \u00een micul scuar de la \u00eentret\u0103ierea cu Strada Biserica Amzei este amplasat\u0103 una dintre cele dou\u0103 copii din Bucure\u015fti ale grupului Alerg\u0103torii, semnat\u0103 de sculptorul francez Alfred Boucher. Lucrarea din 1886 a fost un etalon al dinamismului corpului uman, drept pentru care s-au turnat, la comand\u0103, mai multe copii subdimensionate. Exemplarul de fa\u0163\u0103, din 1913, pare pierdut \u00een locul dat, a\u015fa cum este \u00eenconjurat de fa\u0163ade uniforme \u015fi ascuns de vegeta\u0163ie.
\nCalea Victoriei, \u00een perpetu\u0103 mi\u015fcare \u015fi transformare, are \u00eenc\u0103 de oferit surprize, chiar \u015fi la 322 de ani de la trasarea drumului, prin grija Br\u00e2ncoveanului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cine urmeaz\u0103 Calea Victoriei, \u00een pas domol, privind chipurile zidite ale vremilor trecute, intr\u0103 u\u015for \u00een atmosfera \u00eempestri\u0163at\u0103 a timpurilor suprapuse, care \u00eenc\u0103 mai vorbesc \u00een toate graiurile, balcanice \u015fi apusene deopotriv\u0103. Ferestre ale istoriei apuse se \u00een\u015fir\u0103 de-a lungul C\u0103ii Victoriei \u2013 odinioar\u0103 Podul Mogo\u015foaiei \u2013, decupate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een curgerea drumului de la miaz\u0103zi… Cite\u0219te mai mult »La pas, printre statui: Calea Victoriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12573,12572],"class_list":["post-21007","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-calea-victoriei","tag-statui"],"views":1226,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21007","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=21007"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/21007\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=21007"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=21007"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=21007"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}