{"id":20966,"date":"2014-10-23T12:46:44","date_gmt":"2014-10-23T10:46:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20966"},"modified":"2014-10-23T13:26:26","modified_gmt":"2014-10-23T11:26:26","slug":"originile-pierdute-ale-crestinismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/originile-pierdute-ale-crestinismului\/","title":{"rendered":"Originile pierdute ale cre\u015ftinismului"},"content":{"rendered":"

Andrew Welburn, \u00cenceputurile cre\u015ftinismului. Misteriile eseniene, revela\u0163ia gnostic\u0103 \u015fi viziunea cre\u015ftin\u0103<\/em>, traducere din limba englez\u0103 de Silvana Higyed, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, Editura Triade, Cluj-Napoca, 2014, 470 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

O introducere, printre filosofi \u015fi rabini<\/strong>
\nEseul cel mai recent al lui Andrei Ple\u015fu, Parabolele lui Iisus. Adev\u0103rul ca poveste (Humanitas, 2012), pornea de la \u201escandalul teologic\u201c al r\u0103spunsului obscur pe care l-a dat Iisus Christos ucenicilor S\u0103i c\u00e2nd a fost \u00eentrebat de ce le vorbe\u015fte oamenilor \u00een parabole. Varianta scurt\u0103 ar fi: \u201eca v\u0103z\u00e2nd s\u0103 nu vaz\u0103 \u015fi auzind s\u0103 nu \u00een\u0163eleag\u0103\u201c, \u00een timp ce pe ucenici i-a reasigurat, compensatoriu: \u201evou\u0103 v\u0103 este dat s\u0103 cunoa\u015fte\u0163i tainele \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui Dumnezeu\u201c. Misterul unui astfel de r\u0103spuns, o \u201edecizie \u00abelitist\u0103\u00bb (\u2026) smintitoare\u201c, \u00een spirit total necre\u015ftin, cum corect observ\u0103 Ple\u015fu, este aprofundat mai apoi pe parcursul \u00eentregului s\u0103u volum, prin mijloace (cum altfel?) filosofice. \u015ei totu\u015fi, nu ar putea exista \u015fi o alt\u0103 explica\u0163ie? Contradic\u0163iile sesizate de at\u00e2\u0163ia comentatori \u00een unele dintre afirma\u0163iile M\u00e2ntuitorului au produs de-a lungul timpului o literatur\u0103 teologic\u0103 sau filosofic\u0103 neobosit\u0103. Biserica a refuzat s\u0103 admit\u0103 c\u0103 poate exista chiar \u015fi cea mai mic\u0103 urm\u0103 de contradic\u0163ie \u00een spusele Domnului. Este fascinant\u0103 logica teologic\u0103, perfec\u0163ionat\u0103 de secole, prin care cuvintele Sale au fost explicate cu o impecabil\u0103 m\u0103iestrie \u015fi forjate pe un sistem logic aproape f\u0103r\u0103 fisur\u0103.
\nRecent \u00eens\u0103, lectura unui best-seller american, intitulat Kosher Jesus (2012), apar\u0163in\u00e2nd unui t\u00e2n\u0103r rabin din Statele Unite, m-a ajutat s\u0103 v\u0103d lucrurile \u00een lumina unui istorism care, de\u015fi contrariant, este nu mai pu\u0163in atr\u0103g\u0103tor. Continuator al studiilor lui Hyam Maccoby (a c\u0103rui carte, revolu\u0163ionar\u0103 dup\u0103 unii, F\u0103uritorul de mituri \u2013 Pavel \u015fi n\u0103scocirea cre\u015ftinismului, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1986, a fost lansat\u0103 recent cu mare v\u00e2lv\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, ca o traducere \u201emult-a\u015fteptat\u0103\u201c), rabinul Shmuley Boteach continu\u0103 linia lui Maccoby \u015fi reconstituie imaginea unui \u201eJesus for Jews\u201c recuperatoriu, a\u015fa cum foarte clar o sugereaz\u0103 \u015fi titlul c\u0103r\u0163ii. \u00cen concluzie, dintr-o incursiune, fie \u015fi sumar\u0103, prin cercet\u0103rile unor c\u0103rturari sau teologi contemporani, britanici sau americani, evrei sau neevrei, se pot sesiza u\u015for dimensiunile acestui interes factualist fa\u0163\u0103 de persoana istoric\u0103 a M\u00e2ntuitorului, \u201eadev\u0103r\u201c care, \u00een pofida unor descoperiri arheologice senza\u0163ionale (\u00een secolul recent \u00eencheiat, Manuscrisele de la Marea Moart\u0103 sau Biblioteca de la Nag Hammadi) nu a putut ie\u015fi la iveal\u0103 cu probe irefutabile nici p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Astfel c\u0103, \u00een absen\u0163a unor dovezi categorice pe marginea vie\u0163ii \u015fi a persoanei lui Iisus Christos, studiile cristologice care au ambi\u0163ia document\u0103rii istorice ajung s\u0103 nu difere dec\u00e2t printr-un grad ceva mai redus de fic\u0163ionalitate de literatura care \u00ee\u015fi spune onest \u201eimaginativ\u0103\u201c. \u00centrebarea \u00eens\u0103, atunci c\u00e2nd un spirit (spune\u0163i-i cum dori\u0163i, nonconformist, curios, slab sau necredincios) refuz\u0103 s\u0103 ocoleasc\u0103 aceste c\u0103r\u0163i, ar fi totu\u015fi dac\u0103, \u00een lumina noilor ipoteze avansate, nu putem descoperi \u00een ele \u015fi ni\u015fte \u201eminciuni adev\u0103rate\u201c.
\nUn steinerian declarativ<\/strong>
\nUniversitarul britanic Andrew Welburn s-a afirmat ca un exeget sedus p\u00e2n\u0103 la neputin\u0163\u0103 de p\u0103rintele antroposofiei, Rudolf Steiner, fapt care i-a atras ironii inclusiv la adresa studiului s\u0103u istorist \u00cenceputurile cre\u015ftinismului. Misteriile eseniene, revela\u0163ia gnostic\u0103 \u015fi viziunea cre\u015ftin\u0103. \u00cen aceast\u0103 carte, referirile la Steiner abund\u0103, iar documentele cercetate \u00eei par toate a confirma teoriile filosofului (\u015fi c\u00e2te \u015fi mai c\u00e2te a mai fost) austriac. Inten\u0163ia c\u0103r\u0163ii este de a cerceta \u201econtextul viu\u201c, \u201eefortul primilor cre\u015ftini de a ajunge la un acord cu experien\u0163a cople\u015fitoare pe care ei trebuie s\u0103 o fi avut prin tr\u0103irea lui Christos\u201c (p. 70), iar teoria lui, contrar\u0103 ideii tradi\u0163ionale c\u0103, la origine, cre\u015ftinismul a fost simplu, iar mai apoi s-a complicat, sus\u0163ine exact contrariul: Biserica a avut un rol mai degrab\u0103 unificator, simplificator, pentru c\u0103 \u201e\u00een cre\u015ftinismul primar a fost prezent un \u00eentreg spectru de p\u0103reri \u015fi percep\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Christos, care tr\u0103iau, mai mult sau mai pu\u0163in, \u00eentr-o coexisten\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103\u201c (p. 64).
\nPornind de la revela\u0163iile manuscriptice ale secolului trecut, Welburn traseaz\u0103 influen\u0163ele iraniene, budiste, eseniene \u015fi gnostice din cre\u015ftinismul primar, cu accent pe latura esoteric\u0103 a acestuia, care s-a pierdut \u00een prezent (retezat\u0103 fiind abrupt de Biseric\u0103) \u015fi care explic\u0103 reminiscen\u0163ele biblice \u201eelitiste\u201c ale lui Christos (transformate de Andrei Ple\u015fu, cum aminteam la \u00eenceput, \u00een prilej de filosofie). Asem\u0103n\u0103rile cre\u015ftinismului cu mithraismul iranian, na\u015fterea lui Buddha printr-o imaculat\u0103 concep\u0163ie, ca \u015fi Iisus Christos, scrierile cu tent\u0103 gnostic\u0103 din Corpus Hermeticum, care au influen\u0163at Egiptul elenistic \u015fi au fost ulterior folosite pentru a descifra substraturile Noului Testament, ritualurile baptiste cu valoare ini\u0163iatic\u0103, prezente \u00een at\u00e2tea secte \u015fi mi\u015fc\u0103ri religioase antice, descoperirea unor apocrife care le-au indicat cercet\u0103torilor existen\u0163a unui \u201eMarcu secret\u201c sau a unui original ebraic \u015fi a unei versiuni esoterice a \u201eEvangheliei evreilor\u201c (cum este numit\u0103 Evanghelia lui Matei), ca \u015fi subtilitatea teologic\u0103 a Evangheliei lui Ioan fa\u0163\u0103 de Evangheliile sinoptice, toate atest\u0103 f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate c\u00e2t de complicate \u015fi de sinuoase sunt originile cre\u015ftinismului \u015fi c\u00e2t de \u00eencurcate (cu adev\u0103rat!) sunt c\u0103ile Domnului.
\n\u00cen linii mari, Welburn \u00eencearc\u0103 s\u0103 confirme intui\u0163iile de acum un secol ale excentricului Rudolf Steiner cu ajutorul descoperirilor recente de texte gnostice \u015fi eseniene de la Nag Hammadi \u015fi Marea Moart\u0103 \u015fi eviden\u0163iaz\u0103 cu succes toate dificult\u0103\u0163ile noastre de a mai \u00een\u0163elege azi (dup\u0103 at\u00e2tea simplific\u0103ri \u015fi distorsiuni) \u0163es\u0103tura complicat\u0103 a cre\u015ftinismului primar, care la origine nu era nici pentru mul\u0163i \u015fi nici pentru pro\u015fti. De exemplu, dac\u0103 puri\u015ftii vor s\u0103 continue a crede c\u0103 na\u015fterea Domnului a avut coordonate spirituale strict semitice, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m totu\u015fi cum putem explica prezen\u0163a magilor, veni\u0163i cale lung\u0103 s\u0103 se \u00eenchine la picioarele Pruncului? \u00cen termeni istorici, apari\u0163ia lor constituie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi o enigm\u0103. Cuv\u00e2ntul magi \u00eei desemna etimologic pe preo\u0163ii iranieni, iar dup\u0103 unele indicii (prezente mai ales \u00een apocrife), magii biblici par s\u0103 fi fost zoroastrieni. \u00cen textul apocrif Apocalipsa dup\u0103 Adam, tradi\u0163iei celor dou\u0103sprezece re\u00eencarn\u0103ri ale lui Zarathustra i se adaug\u0103 profe\u0163ia unei a treisprezecea \u00eencarn\u0103ri \u00een Iudeea. Pe de alt\u0103 parte, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura esenienilor (cu care Christos a avut contacte aproape certe) a fost o continuatoare a zoroastrismului iranian pe teren evreiesc. O concluzie rezonabil\u0103 a lui Welburn este c\u0103 Iisus, conceput ca Om, dar \u015fi ca Rege primordial, a ap\u0103rut nu numai ca o \u00eencarnare a aspira\u0163iilor semitice, ci \u015fi a \u00een\u0163elepciunii \u015fi spiritualit\u0103\u0163ii orientale. Venirea lui pe P\u0103m\u00e2nt a fost perceput\u0103 de primii cre\u015ftini (ini\u0163ia\u0163i \u00een practici esoterice) ca o mare prefacere la scar\u0103 cosmic\u0103, asemenea na\u015fterii unei stele, cum a \u015fi fost comparat de magi. Welburn ofer\u0103 argumente sistematice \u00een sprijinul ideii c\u0103 parcursul christic indic\u0103 o ini\u0163iere exemplar\u0103 la \u201eo stare de con\u015ftien\u0163\u0103 superioar\u0103\u201c, care s-a \u00eemplinit prin flagelare, moarte \u015fi \u00eenviere, al c\u0103rei sens ca atare nu a r\u0103mas necunoscut cre\u015ftinilor din primele secole. Inclusiv cuvintele rostite de Christos pe cruce, \u00eenainte de a-\u015fi da duhul (\u201eS-a \u00eemplinit!\u201c) provin dintr-un etimon care le poate conferi \u015fi sensul \u201eS-a ini\u0163iat\u201c.
\nUn punct nevralgic al cre\u015ftinismului: De Resurrectione<\/strong>
\nInteresant este, \u00een prelungirea acestei idei, c\u0103 \u201ef\u0103uritorul\u201c sau \u201en\u0103scocitorul\u201c cre\u015ftinismului, cum deseori \u015fi p\u00e2n\u0103 recent a tot fost atacat Apostolul Pavel, nu ar fi fost (nici m\u0103car el) un spirit simplist \u015fi necunosc\u0103tor. Epistola c\u0103tre Efeseni este prezentat\u0103 ca un text straniu, cu influen\u0163e esoterice clare. Botezul \u00een bisericile pauline era o ini\u0163iere, o atingere a nivelului con\u015ftien\u0163ei christice, prin iubire, armonie \u015fi prin reg\u0103sirea unei unit\u0103\u0163i originare. Pavel a mutat accentul cre\u015ftinismului de la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura transmis\u0103 de Christos la misterul crucific\u0103rii \u015fi \u00eenvierii Sale, repro\u015f\u00e2ndu-i-se c\u0103 i-a conferit \u201ebiografiei\u201c christice un caracter supranatural, punctul ei cel mai vulnerabil. Totu\u015fi, folosind argumentele lui Welburn, p\u00e2n\u0103 \u015fi acest lucru poate fi \u00een\u0163eles, \u00een lumina unor texte, \u00een cheie ini\u0163iatic\u0103.
\nConceptul de \u00eenviere nu era nou, el ap\u0103rea \u015fi \u00een cultul zeit\u0103\u0163ilor orientale, \u015fi la vechii evrei. Ideea \u00eenvierii cu tot cu trup era o form\u0103 de afirmare a integrit\u0103\u0163ii fiin\u0163ei, evreii, de exemplu, neput\u00e2nd concepe c\u0103 omul va accede la un stadiu superior de ini\u0163iere (la sf\u00e2r\u015fitul timpului) fiind desp\u0103r\u0163it de trupul s\u0103u. Totu\u015fi, Pilda 23 din Evanghelia lui Filip (text apocrif, dedicat misterului \u00eenvierii) confirm\u0103, ca \u015fi un text descoperit la Nag Hammadi (Scrisoarea c\u0103tre Rheginus), o \u00een\u0163elegere a \u00eenvierii altfel dec\u00e2t \u00een sensul (care i-a revoltat dintotdeauna pe ra\u0163ionali\u015fti) de \u201eridicare \u00een picioare a cadavrelor\u201c (p. 296). \u00cen toate aceste texte, apare ideea, inspirat\u0103 \u2013 se spune \u2013 din doctrina esoteric\u0103 a lui Pavel, c\u0103 \u00eenvierea nu poate fi niciodat\u0103 a p\u0103r\u0163ii \u201estric\u0103cioase\u201c din om, ci a \u201ecomponentelor vii\u201c, a formei vitale a omului, pe care gnosticii o considerau \u201elogosul din carne\u201c.
\nIdeea supravie\u0163uirii unei forme spirituale a trupului avea la baz\u0103 nu numai refuzul vechilor evrei de a accepta (ca iranienii, de exemplu) c\u0103 trupul dispare definitiv odat\u0103 ce se dizolv\u0103 \u00een eter, ci \u015fi aplicarea unei logici repetabile: \u201eDar dac\u0103 voi nu exista\u0163i \u00een carne, primi\u0163i carnea atunci c\u00e2nd intra\u0163i \u00een aceast\u0103 lume. Atunci, de ce nu ve\u0163i primi carnea atunci c\u00e2nd ve\u0163i urca \u00een Eon?\u201c (citat din Scrisoarea c\u0103tre Rheginus, p. 312). Cu alte cuvinte, \u00een noul stadiu de cunoa\u015ftere, ini\u0163iatul era musai s\u0103 aib\u0103 \u015fi corp, dar (ceea ce nu este evident dec\u00e2t printr-o \u00een\u0163elegere filosofic\u0103 subtil\u0103), \u201ecomponentele vizibile (ale corpului n.m.), care sunt moarte, nu vor fi salvate \u2013 numai componentele vii, care exist\u0103 \u00een interiorul lor, vor fi \u00eenviate\u201c (ibidem). Concluzia lui Welburn, elocvent\u0103 dup\u0103 acest exemplu, este c\u0103, \u201e\u00een realitate, conceptele cre\u015ftine primare despre \u00eenviere, cel pu\u0163in \u00een s\u00e2nul adep\u0163ilor lui Pavel, erau mult mai subtile \u015fi mai inteligente dec\u00e2t doctrina ciudat\u0103 a ridic\u0103rii cadavrelor pe care a avut-o Biserica ulterior\u201c (p. 317).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Andrew Welburn, \u00cenceputurile cre\u015ftinismului. Misteriile eseniene, revela\u0163ia gnostic\u0103 \u015fi viziunea cre\u015ftin\u0103, traducere din limba englez\u0103 de Silvana Higyed, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, Editura Triade, Cluj-Napoca, 2014, 470 p. O introducere, printre filosofi \u015fi rabini Eseul cel mai recent al lui Andrei Ple\u015fu, Parabolele lui Iisus. Adev\u0103rul ca poveste (Humanitas, 2012), pornea de la \u201escandalul teologic\u201c… Cite\u0219te mai mult »Originile pierdute ale cre\u015ftinismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12534,12535],"class_list":["post-20966","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-andrew-welburn","tag-inceputurile-crestinismului"],"views":3542,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20966","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20966"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20966\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20966"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20966"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20966"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}