{"id":20964,"date":"2014-10-23T12:44:44","date_gmt":"2014-10-23T10:44:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20964"},"modified":"2014-10-23T13:26:18","modified_gmt":"2014-10-23T11:26:18","slug":"corneliu-manescu-un-aristocrat-de-stanga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/corneliu-manescu-un-aristocrat-de-stanga\/","title":{"rendered":"Corneliu M\u0103nescu, un aristocrat de st\u00e2nga"},"content":{"rendered":"

Cu patru decenii \u00een urm\u0103, \u00eentr-un octombrie ca \u015fi acesta, ministrul Corneliu M\u0103nescu era \u00eenl\u0103turat din fruntea diploma\u0163iei f\u0103r\u0103 o alt\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t aceea c\u0103 devenise politicianul rom\u00e2n cel mai cunoscut \u00een str\u0103in\u0103tate. Se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1972, dup\u0103 ce unsprezece ani condusese Ministerul Afacerilor Externe spre ie\u015firea de sub tutela Moscovei. A fost unul dintre pilonii cei mai solizi ai complicatei, riscantei \u015fi reu\u015fitei, \u00een final, tentative de recuperare a demnit\u0103\u0163ii Rom\u00e2niei de stat suveran.<\/strong><\/em>
\nScriu despre Corneliu M\u0103nescu din dou\u0103 motive. Primul, pentru c\u0103 l-am cunoscut: dep\u0103\u015fea frontierele dogmatismului ideologic al regimului pe care l-a slujit. Al doilea, pentru c\u0103 fac parte din genera\u0163ia care \u00eei datoreaz\u0103 intrarea \u00een diploma\u0163ie. El a pus \u00een oper\u0103 ideea cre\u0103rii unei \u015fcoli na\u0163ionale de diploma\u0163ie, sustras\u0103 sistemului de \u201eformare a cadrelor\u201c la Moscova. Dup\u0103 perioada nefast\u0103 a ministeriatului Anei Pauker-Robinsohn, aceast\u0103 genera\u0163ie, a\u015fezat\u0103 la baza rom\u00e2niz\u0103rii diploma\u0163iei, a fost folosit\u0103 pentru deschiderea Rom\u00e2niei spre Occident. \u00centr-o epoc\u0103 de mari tensiuni (criza rachetelor \u00een Cuba, r\u0103zboiul din Vietnam, conflictul sovieto-chinez, echilibrul terorii a\u015fezat pe rivalitatea blocurilor militare, sufocanta curs\u0103 a \u00eenarm\u0103rilor etc.), Rom\u00e2nia sesizeaz\u0103 abil oportunit\u0103\u0163ile de ie\u015fire de sub controlul Moscovei pentru a-\u015fi rec\u0103p\u0103ta independen\u0163a. Pe plan interna\u0163ional, emisarul guvernamental al acestei noi orient\u0103ri este Corneliu M\u0103nescu. \u00centreprinderea cerea, \u00eenainte de toate, oameni care s\u0103 fac\u0103 mesajul de deschidere credibil, prin acte concrete de sustragere a politicii rom\u00e2ne\u015fti din directivele \u201einterna\u0163ionalismului\u201c impus \u015fi controlat de sovietici.
\nSemnele de destindere \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103, \u00eentrez\u0103rite dup\u0103 moartea lui Stalin, au creat speran\u0163e de libertate \u00een lag\u0103rul sovietic. R.D. German\u0103, Polonia, Ungaria s-au precipitat s\u0103 se elibereze, dar au st\u00e2rnit reac\u0163ia violent\u0103 a Moscovei. Rom\u00e2nia a ales calea modific\u0103rii din mers a raportului subaltern \u015fi \u00eenrobitor fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103. Tactica a scutit-o de represalii militare \u015fi a permis performan\u0163a din 1958, de a se descotorosi de trupele sovietice \u015fi, treptat, de consilierii pe care Moscova \u00eei instalase \u00een toate articula\u0163iile statului. Drumul spre Occident nu era lipsit de primejdii, dar trebuia parcurs. Un prim episod semnificativ: la 4 octombrie 1963 Corneliu M\u0103nescu \u00eei spune secretarului de stat american Dean Rusk, \u00een numele guvernului rom\u00e2n, c\u0103, \u00een cazul unui conflict armat declan\u015fat de URSS, similar celui din Cuba (criza rachetelor din octombrie 1962), Rom\u00e2nia va r\u0103m\u00e2ne neutr\u0103. La \u00eentrebarea secretarului de stat Dean Rusk dac\u0103 pe teritoriul Rom\u00e2niei se afl\u0103 arme nucleare, r\u0103spunsul lui Corneliu M\u0103nescu a fost categoric negativ. M\u0103rturisirea este at\u00e2t de surprinz\u0103toare, \u00eenc\u00e2t Casa Alb\u0103 nu are curajul s\u0103 o dezv\u0103luie alia\u0163ilor. \u201eAc\u0163iunea Rom\u00e2niei era cu totul neobi\u015fnuit\u0103, \u00eentruc\u00e2t conducerea de la Bucure\u015fti se angaja s\u0103 nu-\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 unele \u00eendatoriri ce-i reveneau ca stat membru al Tratatului de la Var\u015fovia. Guvernul Statelor Unite, lu\u00e2nd act de cele comunicate de Corneliu M\u0103nescu, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 nu-i informeze pe alia\u0163ii s\u0103i din NATO asupra pozi\u0163iei Rom\u00e2niei\u201c (Mircea Mali\u0163a, Dinu C. Giurescu, Zid de pace, turnuri de fr\u0103\u0163ie. Deceniul deschiderii: 1962-1972, Editura Compania, p. 197). Un al doilea episod: de \u00eendat\u0103 ce a dispus de primele informa\u0163ii privind negocierile dintre Bonn \u015fi Bucure\u015fti pentru stabilirea rela\u0163iilor diplomatice \u00een 1967, Moscova a f\u0103cut presiuni puternice pentru \u00eempiedicarea demersurilor sub pretextul c\u0103 Germania \u00eencalc\u0103 Acordul de la Potsdam, urm\u0103re\u015fte s\u0103-\u015fi asigure un statut de reprezentare unic\u0103, manifest\u0103 interes pentru revendic\u0103ri revizioniste, dore\u015fte s\u0103 aib\u0103 acces la arma nuclear\u0103 \u015fi dezvolt\u0103 o orientare provocatoare \u00een problema Berlinului de Vest. Ambasadorul sovietic \u00een Rom\u00e2nia cere nu numai explica\u0163ii la Ministerul de Externe, ci, alarmat, sugereaz\u0103 convocarea unei consf\u0103tuiri a reprezentan\u0163ilor statelor comuniste pentru consult\u0103ri \u00een privin\u0163a oportunit\u0103\u0163ii stabilirii de rela\u0163ii diplomatice cu R.F. a Germaniei. Pozi\u0163ia Bucure\u015ftiului este ferm\u0103: politica rom\u00e2neasc\u0103 se face la Bucure\u015fti! R\u0103spunsul a fost dat de George Macovescu, adjunctul ministrului Corneliu M\u0103nescu: \u201epolitica extern\u0103, deci inclusiv luarea de rela\u0163ii diplomatice, este de strict\u0103 competen\u0163\u0103 a partidului \u015fi guvernului din fiecare \u0163ar\u0103 socialist\u0103\u201c (Rom\u00e2nia. Supravie\u0163uire \u015fi afirmare prin diploma\u0163ie \u00een anii r\u0103zboiului rece, Editura \u201eCetatea de Scaun\u201c, vol. 3, p. 404). Realismul Bucure\u015ftiului \u00een problema german\u0103 contribuie la stabilirea unor rela\u0163ii de mare \u00eencredere \u00eentre vice-cancelarul Willy Brandt \u015fi Corneliu M\u0103nescu. Cei doi discut\u0103 despre re-unificarea Germaniei c\u00e2nd pu\u0163ini \u00ee\u015fi permiteau s\u0103 atace perspectiva acesteia \u00eentr-un viitor imediat. Brandt: \u201eEl m\u0103 \u00eencuraja cu elocin\u0163\u0103 rar\u0103 s\u0103 perseverez pe calea \u00abOstpolitik\u00bb. Dup\u0103 el, unitatea na\u0163ional\u0103 se impunea \u00een Germania ca \u015fi \u00een alte state. Conversa\u0163iile noastre puneau accentul pe con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor \u015fi pe eforturile Rom\u00e2niei de a-\u015fi c\u0103uta parteneri pentru sus\u0163inerea politicii de independen\u0163\u0103\u201c (Willy Brandt, De la guerre froide \u00e0 la d\u00e9tente, 1960-1975, Ed. Gallimard, 1978, p. 160). Cei doi oameni politici vor avea satisfac\u0163ia s\u0103 se bucure, \u00een 1967, de cea mai spectaculoas\u0103 reu\u015fit\u0103 a negocierilor lor, eveniment istoric pentru \u00eentreaga Europ\u0103: stabilirea rela\u0163iilor diplomatice \u00eentre Rom\u00e2nia socialist\u0103, membr\u0103 a Tratatului de la Var\u015fovia, \u015fi Germania federal\u0103, membr\u0103 a NATO.
\nCu o astfel de politic\u0103 este firesc ca ministrul Corneliu M\u0103nescu s\u0103 fi st\u00e2rnit interesul \u00een cercurile politice ale lumii. El devine pionul regimului de la Bucure\u015fti care str\u0103punge barierele fixate de r\u0103zboiul rece. Este primit de pre\u015fedin\u0163ii Johnson \u015fi Charles de Gaulle, de Mao Zedong \u015fi Brejnev, iar \u00eent\u00e2lnirile nu sunt neap\u0103rat protocolare. Avea mandat din partea guvernului s\u0103 trateze, de pe pozi\u0163ia interesului na\u0163ional, problemele cele mai arz\u0103toare ale momentului: r\u0103zboiul din Vietnam \u015fi coexisten\u0163a pa\u015fnic\u0103, dezarmarea \u015fi desfiin\u0163area alian\u0163elor militare, cooperare \u015fi securitatea \u00een Europa. Orientarea nou\u0103 a Rom\u00e2niei, dar \u015fi calit\u0103\u0163ile personale au fost argumentele hot\u0103r\u00e2toare la alegerea lui Corneliu M\u0103nescu, \u00een 1967, ca pre\u015fedinte al celei de a XXII-a sesiuni a Adun\u0103rii Generale a ONU. C\u00e2\u015ftigarea acestei \u00eenalte func\u0163ii s-a f\u0103cut \u00een condi\u0163iile de competi\u0163ie. Aflat la conducerea Ministerului de Externe, Mircea Mali\u0163a m\u0103rturise\u015fte: \u201e\u00cen consf\u0103tuirea mini\u015ftrilor adjunc\u0163i ai \u0163\u0103rilor socialiste, premerg\u0103toare sesiunii, \u0163inut\u0103 la Budapesta, Ungaria \u015fi-a retras candidatura proprie, afirm\u00e2nd c\u0103 nu poate propune \u00abun candidat de talia lui M\u0103nescu\u00bb\u201c. \u00cemi imaginez ce ap\u0103sare se a\u015fternea \u00een spatele acestei recunoa\u015fteri! Titulescu \u015fi M\u0103nescu sunt rom\u00e2nii care au ocupat pozi\u0163iile cele mai \u00eenalte \u00een organiza\u0163iile politice ale lumii: ONU \u015fi Societatea Na\u0163iunilor. Urm\u00e2nd firul unui destin ostil, ambii au c\u0103zut \u00een dizgra\u0163ia mai marilor vremii: primul a sf\u00e2r\u015fit prin a nu mai fi agreat de regele Carol al II-lea, cel\u0103lalt a pl\u0103tit pentru c\u0103 a fost perceput ca obstacol \u00een ascensiunea extern\u0103 a lui Nicolae Ceau\u015fescu.
\nCorneliu M\u0103nescu a fost ministrul care avea o independen\u0163\u0103 greu de imaginat ast\u0103zi. Era un adev\u0103rat aristocrat. Pentru o partid\u0103 de tenis absenta frecvent de la \u015fedin\u0163ele instan\u0163elor Partidului Comunist, din care f\u0103cea parte. Contactele \u00een Occident, credibilitatea \u015fi stima c\u00e2\u015ftigate, demnitatea \u00eenalt\u0103 de pre\u015fedinte al Adun\u0103rii Generale a ONU ad\u0103ugaser\u0103 staturii lui un plus de venera\u0163ie din partea oamenilor obi\u015fnui\u0163i. Chipul lui ascundea decent bucuria pe care o tr\u0103ia c\u00e2nd se afla \u00een fa\u0163a semnelor de pre\u0163uire ale oamenilor de pe strad\u0103, mai ales ale celor de adora\u0163ie ale doamnelor Bucure\u015ftiului. Le r\u0103spl\u0103tea cu un z\u00e2mbet \u015fi cu o respectuoas\u0103 aplecare a capului. Devenise un personaj. Ceau\u015fescu nu i-a iertat-o. \u015ei-a luat o ignobil\u0103 revan\u015f\u0103 \u00een octombrie 1972, \u00eenl\u0103tur\u00e2ndu-l din fruntea Ministerului de Externe. S-a spus c\u0103 disiden\u0163a lui Corneliu M\u0103nescu a ap\u0103rut \u00een 1989, c\u00e2nd a semnat \u201eScrisoarea celor \u015fase\u201c prin care puterea dictatorului era contestat\u0103. Sunt convins c\u0103 se manifestase cu mult mai devreme, \u00een anii ministeriatului, c\u00e2nd cuteza s\u0103 se mi\u015fte \u00een lume altfel dec\u00e2t cei ce se \u00eenchipuiau atotputernici. A fost un om liber care, mai devreme dec\u00e2t mul\u0163i tovar\u0103\u015fi comuni\u015fti de drum, a ajuns la convingerea c\u0103 puterea este a poporului \u015fi c\u0103 acestuia i se datoreaz\u0103 respectul. \u00cen discursul rostit la \u00eenvestirea sa ca pre\u015fedinte al sesiunii Adun\u0103rii Generale a ONU, Corneliu M\u0103nescu \u015fi-a definit astfel crezul politic: \u201ePoporul rom\u00e2n, c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in, a dob\u00e2ndit \u00een cursul multor secole de \u00eencord\u0103ri aspre virtu\u0163ile p\u0103str\u0103rii fiin\u0163ei na\u0163ionale, a ap\u0103r\u0103rii unit\u0103\u0163ii \u015fi independen\u0163ei, a unei dezvolt\u0103ri de sine-st\u0103t\u0103toare. El a cunoscut suferin\u0163ele r\u0103zboaielor, ca \u015fi binefacerile p\u0103cii, am\u0103r\u0103ciunile subjug\u0103rii sau dependen\u0163ei, precum \u015fi bucuria de a fi st\u0103p\u00e2n \u00een casa sa. Dar unul din \u00eenv\u0103\u0163\u0103mintele cele mai de pre\u0163 pe care el \u015fi le-a \u00eensu\u015fit este acela c\u0103 pentru a fi respectat trebuie s\u0103 respec\u0163i \u015fi c\u0103 drumul cel mai sigur spre a vedea aplicate regulile de conduit\u0103 interna\u0163ionale trece prin observarea strict\u0103 a acestor reguli de c\u0103tre fiecare, unul fa\u0163\u0103 de altul\u201c.
\nLa at\u00e2\u0163ia ani de la pronun\u0163area acestui crez, trebuie s\u0103 spun \u2013 cu triste\u0163e, desigur \u2013 c\u0103 ast\u0103zi nici un rom\u00e2n nu mai roste\u015fte astfel de vorbe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu patru decenii \u00een urm\u0103, \u00eentr-un octombrie ca \u015fi acesta, ministrul Corneliu M\u0103nescu era \u00eenl\u0103turat din fruntea diploma\u0163iei f\u0103r\u0103 o alt\u0103 vin\u0103 dec\u00e2t aceea c\u0103 devenise politicianul rom\u00e2n cel mai cunoscut \u00een str\u0103in\u0103tate. Se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1972, dup\u0103 ce unsprezece ani condusese Ministerul Afacerilor Externe spre ie\u015firea de sub tutela Moscovei. A fost unul dintre… Cite\u0219te mai mult »Corneliu M\u0103nescu, un aristocrat de st\u00e2nga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[12531,12532,12533],"class_list":["post-20964","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-corneliu-manescu","tag-politicieni-de-stanga","tag-vechea-nomenclatura"],"views":3581,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20964","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20964"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20964\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20964"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20964"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20964"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}