{"id":20942,"date":"2014-10-21T14:38:36","date_gmt":"2014-10-21T12:38:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20942"},"modified":"2014-10-21T14:38:36","modified_gmt":"2014-10-21T12:38:36","slug":"controverse-ale-esteticii-literare-in-fata-exigentelor-metodologice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/controverse-ale-esteticii-literare-in-fata-exigentelor-metodologice\/","title":{"rendered":"Controverse ale esteticii literare \u00een fa\u0163a exigen\u0163elor metodologice"},"content":{"rendered":"

\nIgnat Florian Bociort \u2013 90<\/strong><\/p>\n

\n

\n

\u00cendr\u0103znim a fomula convingerea c\u0103, dup\u0103 ce vor fi cunoscute lucr\u0103rile de estetic\u0103 ale profesorului I. F. Bociort, cercetarea ulterioar\u0103 \u2013 filosofic\u0103, estetic\u0103 \u015fi literar\u0103 \u2013 nu va mai putea nega progresul estetic \u015fi nici un scriitor nu va mai putea protesta \u00eempotriva \u201eimixtiunii\u201c \u015ftiin\u0163ei \u00een literatur\u0103. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 dovedim aceste idei, f\u0103r\u0103 preten\u0163ia de a aminti toate problemele prezentate de autor \u00een cele opt c\u0103r\u0163i* publicate de-a lungul a peste patru decenii.
\nO not\u0103 specific\u0103 a lucr\u0103rilor de estetic\u0103 literar\u0103 ale lui Bociort o constituie caracterul lor meditativ \u015fi elegant polemic. Este o cercetare care \u00ee\u015fi caut\u0103 fundamentarea metodologic\u0103 \u00een logica \u015ftiin\u0163ei, \u00een teoria sistemelor, \u00een euristic\u0103, praxeologie, etologie \u015f.a. Scopul cercet\u0103rii este analiza valabilit\u0103\u0163ii teoriilor care se confrunt\u0103 \u00een sfera literaturii; totodat\u0103 autorul \u00eentreprinde \u015fi o confruntare cu c\u00e2teva teze eronate, considerate \u201ebunuri definitiv c\u00e2\u015ftigate\u201c ale esteticii literare \u015fi ale unor discipline adiacente. Autorul face \u00eens\u0103 precizarea c\u0103 rezultatele sale sunt doar puncte de vedere pe care al\u0163i cercet\u0103tori le pot completa, corecta sau, dac\u0103 au argumente, le pot contesta.
\nAv\u00e2nd ca scop o analiz\u0103, din cercet\u0103rile lui Bociort lipsesc capitolele prezente \u00een majoritatea lucr\u0103rilor tradi\u0163ionale de estetic\u0103: problemele de ordin general, care nu au un impact asupra activit\u0103\u0163ii de crea\u0163ie a scriitorului \u2013 de exemplu originea artei, teoria genurilor literare \u015f.a. Cercetarea s-a restr\u00e2ns la problemele \u00een dezbatere, ceea ce a f\u0103cut ca lucr\u0103rile s\u0103 con\u0163in\u0103 o permanent\u0103 efervescen\u0163\u0103 de idei.
\nPunctul de pornire l-a constituit progresul estetic al literaturii. Imboldul i l-a dat o prelegere a lui Tudor Vianu, prezentat\u0103 \u00een fa\u0163a studen\u0163ilor de la Filosofie. Marele estetician considera progresul estetic drept o \u00eentrebare foarte important\u0103 \u015fi foarte dificil\u0103 a esteticii, \u201eiar r\u0103spunsul este negativ: nu exist\u0103 un progres \u00een literatur\u0103 \u015fi art\u0103\u201c.
\nUn avertisment
\nAutorul noteaz\u0103 c\u0103 unii scriitori, chiar dintre cei \u00eensemna\u0163i, precum Charles Baudelaire, abordeaz\u0103 inadecvat ideea progresului literar; de exemplu se pierde din vedere istoricitatea fenomenului literar: \u201ePoetul este propriul s\u0103u rege, confesor \u015fi Dumnezeu\u201c, ca \u015fi cum poetul ar fi c\u0103zut din Sirius, vorba lui Vianu. F\u0103r\u0103 seria de \u00eenainta\u015fi, poetul s-ar g\u0103si la nivelul primelor \u00eenceputuri ale literaturii na\u0163ionale. Al\u0163i scriitori transpun tale quale \u00een literatur\u0103 modelul progresului din \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnic\u0103 \u015fi cred c\u0103 se cere ca fiecare autor s\u0103 fie \u00een progres fa\u0163\u0103 de un \u00eenainta\u015f, precum, de pild\u0103, un televizor \u00een culori este \u00een progres fa\u0163\u0103 de altul \u00een alb-negru. Se uit\u0103, \u00een acest caz, c\u0103 de progresul tehnic este interesat\u0103 \u00eentreaga societate, pentru c\u0103 acesta d\u0103 confort \u015fi bun\u0103stare. Pe deasupra progresul tehnic are la \u00eendem\u00e2n\u0103 for\u0163ele naturii. \u00cen opozi\u0163ie, de progresul social, moral, estetic etc. nu sunt interesate toate p\u0103turile sociale. Progresul estetic este condi\u0163ionat de tradi\u0163ii, habitudini, gusturi \u015fi, \u00een parte, chiar de interese de cast\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul c\u0103 progresul social nu dispune de for\u0163ele naturii, ceea ce face ca acest tip de progres s\u0103 fie lent, ca toate evolu\u0163iile din natur\u0103. Totu\u015fi pentru perioade mari \u015fi progresul social este perceptibil, dovad\u0103 c\u0103 nici cel mai odios dictator de azi nu-\u015fi mai poate permite samavolniciile de alt\u0103dat\u0103, iar poetul nu va scrie poezii ca ale lui Alecsandri sau Bolintineanu.
\nProgresul estetic, precizeaz\u0103 autorul, nu trebuie \u00een\u0163eles ca o evolu\u0163ie liniar\u0103, continuu ascendent\u0103, \u00eendreptat\u0103 spre un punct fix \u00eenzestrat cu atributele perfec\u0163iunii; este vorba despre un vast c\u00e2mp al progreselor, cu evolu\u0163ii contradictorii pe vertical\u0103 \u015fi pe orizontal\u0103, unde un scriitor nu este, \u00een mod evident, \u00een progres sau \u00een regres fa\u0163\u0103 de un altul. Acest progres se poate constata doar prin considerarea unor etape istorice \u00eendep\u0103rtate \u015fi prin compararea nu a personalit\u0103\u0163ilor, ci a modelelor abstracte, interne ale operelor (vom reveni).
\nProgresul sistemelor, arat\u0103 Bociort, are loc prin dezvoltarea par\u0163ial\u0103 inegal\u0103 \u015fi nesimultan\u0103 a componentelor; este o dezvoltare care, par\u0163ial, urmeaz\u0103 legit\u0103\u0163i interne, dar fundamental este un r\u0103spuns la cerin\u0163ele mediului.
\nIdeea mor\u0163ii artei Bociort n-o accept\u0103 pentru c\u0103 func\u0163iile artei nu pot fi preluate de altceva. El accept\u0103 \u00eens\u0103 ideea mor\u0163ii artei dezumanizate, criticat\u0103 de eseistul spaniol Ortega y Gasset \u00een La desumanizaci\u00f3n del arte \u015fi, printre mul\u0163i al\u0163ii, de V.A. Urechia \u00een eseul O vorb\u0103 despre literatura desfr\u00e2nat\u0103. Literatura, scrie cu convingere Bociort, poate juca un rol \u00een ridicarea nivelului de spiritualitate al oamenilor, dar nu orice literatur\u0103 realizeaz\u0103 acest \u0163el. Autorul subscrie la ideea lui Vianu c\u0103 \u201eidealul estetic al viitorului r\u0103m\u00e2ne clasicitatea\u201c, dar cu precizarea c\u0103 este vorba de o clasicitate modern\u0103 sau de o modernitate clasic\u0103 \u2013 art\u0103 \u00een slujba c\u0103reia se afl\u0103 \u00eentreaga cercetare a lui Bociort. Exist\u0103 probe c\u0103 o seam\u0103 de opere literare sunt orientate \u00een mod spontan spre un atare scop \u00eenalt, dar, din p\u0103cate, multe produc\u0163ii literare sunt scrise de pe pozi\u0163ii rudimentare \u015fi dau impresia c\u0103 autorii lor b\u00e2jb\u00e2ie \u00eentr-un univers de ne\u00een\u0163eles. Rolul praxeologiei \u2013 teorie a activit\u0103\u0163ii eficiente \u2013 \u00een literatur\u0103 este, dup\u0103 Bociort, clarificarea c\u0103ilor care pot u\u015fura cre\u015fterea eficien\u0163ei sociale a literaturii.
\nCritica tezelor care neag\u0103
\nprogresul estetic
\n\u00cen discutarea acestei ample controverse, autorul porne\u015fte de la con\u015ftientizarea faptului c\u0103 are a se confrunta cu mari personalit\u0103\u0163i \u2013 filosofi, esteticieni, teoreticieni literari \u015f.a., cum sunt Immanuel Kant, Benedetto Croce, Tudor Vianu, R. Bayer, M. Dufrenne, M. Hrapcenco \u015f.a. Pentru a fi c\u00e2t mai conving\u0103tor, autorul recurge la demonstra\u0163ii \u00een trei nivele: a) Nivelul bunului-sim\u0163 comun. b) Nivelul istoric literar, \u015fi c) Nivelul metodologic. La \u00eentrebarea dac\u0103 exist\u0103 sau nu un progres al literaturii, autorul men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 acest progres este perceptibil chiar la nivel intuitiv; este suficient s\u0103 compar\u0103m primii scriitori ai unei literaturi na\u0163ionale cu clasicii acestei literaturi. Apel\u00e2nd la istoria literaturii, autorul scrie un conving\u0103tor eseu compar\u00e2nd tragedia antic\u0103 cu tragedia shakespearean\u0103 \u015fi comedia satiric\u0103 latin\u0103 cu comedia lui Moli\u00e8re. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, de dat\u0103 ce esteticienii afirm\u0103 c\u0103 esteticul nu cunoa\u015fte un progres, logica \u015ftiin\u0163ei le r\u0103spunde printr-un argument decisiv: natura nu face excep\u0163ie \u00een strategiile ei, \u015fi, dac\u0103 speciali\u015ftii unui domeniu afirm\u0103 c\u0103 acest domeniu se comport\u0103 altfel dec\u00e2t toate celelalte, trebuie c\u0103utate r\u0103d\u0103cinile, adeseori multiple, ale acestei erori.
\nTrec\u00e2nd la argumentele tezelor care neag\u0103 progresul artistic, Bociort arat\u0103 c\u0103, al\u0103turi de absen\u0163a istoricit\u0103\u0163ii acestor teorii, autorii cad \u00een diferite erori. Ei acord\u0103 un credit total intui\u0163iei, care, \u00eens\u0103, este un instrument imperfect de cunoa\u015ftere; aceasta capituleaz\u0103 \u00een fa\u0163a sistemelor prea complexe. C\u00e2nd scepticii spun c\u0103 nu se pot compara dou\u0103 mari capodopere, ei nu formuleaz\u0103 o tez\u0103 estetic\u0103, ci doar relev\u0103 neputin\u0163ele intui\u0163iei. Ei admit compara\u0163ia \u00eentre scriitori \u201ede valoare inegal\u0103\u201c, dar nu \u015fi-au pus \u00eentrebarea din ce cauz\u0103 compara\u0163ia, opera\u0163ie logic\u0103 omniprezent\u0103 \u00een via\u0163a omului, \u00ee\u015fi \u00eenceteaz\u0103 func\u0163ia \u00een fa\u0163a operelor \u201eegale\u201c \u015fi a scriitorilor \u201eegali\u201c.
\nAceea\u015fi eroare, arat\u0103 Bociort, st\u0103 \u015fi la baza concep\u0163iei lui Croce. Acesta observ\u0103 c\u0103 \u00een anumite sintagme istorice, de obicei ini\u0163iale, progresul este mai evident; el elaboreaz\u0103 teza progresului \u00een \u201eserii istorice\u201c sau \u00een \u201ecicluri progresive\u201c, dar opinieaz\u0103 c\u0103, \u00eentre v\u00e2rfurile acestor serii nu exist\u0103 un progres, ajung\u00e2nd astfel s\u0103 afirme enormitatea c\u0103 arta popoarelor primitive este de acela\u015fi nivel cu marile picturi ale Rena\u015fterii.
\nO alt\u0103 eroare a esteticii tradi\u0163ionale const\u0103 \u00een considerarea progresului ca un fapt de natur\u0103 aditiv\u0103; nu s-a \u00een\u0163eles natura informa\u0163ional\u0103 a progresului. Aceast\u0103 eroare o preia, din p\u0103cate, \u015fi Vianu, din discu\u0163iile epocii. El compar\u0103 \u201evaloarea economic\u0103\u201c cu \u201evaloarea estetic\u0103\u201c, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin cea dint\u00e2i bunurile din pr\u0103v\u0103lii, iar prin cea de a doua \u2013 opere literare \u015fi noteaz\u0103 c\u0103 mai multe \u201evalori economice\u201c dau o valoare economic\u0103 mai mare, \u00een timp ce mai multe opere literare nu dau o valoare estetic\u0103 mai \u00eenalt\u0103, deci, scrie Vianu, valoarea estetic\u0103 nu are un caracter aditiv, adic\u0103 nu progreseaz\u0103. \u00cen realitate se face o confuzie \u00eentre valoare \u015fi pre\u0163 de v\u00e2nzare. Prin adunarea obiectelor economice cre\u015fte pre\u0163ul lor de v\u00e2nzare, dar nu cre\u015fte gradul lor de tehnicitate \u015fi, fire\u015fte, nici gradul de poeticitate al valorii estetice. Progresul, accentueaz\u0103 autorul, este un fapt de crea\u0163ie, se na\u015fte \u00een mintea unui autor excep\u0163ional, prin unificarea \u00eentr-o sintez\u0103 a unor informa\u0163ii de natur\u0103 diferit\u0103. Bociort arat\u0103 c\u00e2te informa\u0163ii culturale \u015fi-au dat \u00eent\u00e2lnire \u00een mintea lui Eminescu pentru a crea Luceaf\u0103rul, o realizare superioar\u0103 fa\u0163\u0103 de Conrad, poemul romantic al lui Bolintineanu.
\nUn neajuns al viziunii scepticilor const\u0103 \u00een ignorarea modelului intern al artei. Specialistul trebuie s\u0103 elaboreze modelul abstract, intern al fenomenului de comparat, de exemplu modelul poeziei rom\u00e2ne\u015fti \u00een epoca V\u0103c\u0103re\u015fti-Conachi cu modelul Alecsandri-Bolintineanu \u015fi cu modelul Eminescu, pentru a observa deosebirile calitative, respectiv progresul literaturii rom\u00e2ne\u015fti. Modelul intern al operei, al crea\u0163iei unui autor sau al unei epoci, scrie Bociort, \u00eel constituie complexul de invariante care dau specificul fenomenului considerat. Cine prezint\u0103 specificul poeziei romantice sau al poeziei simboliste, prezint\u0103 de fapt modelul intern al acestor orient\u0103ri.
\nO grav\u0103 eroare de lung\u0103 tradi\u0163ie const\u0103 \u00een negarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een literatur\u0103. Bociort arat\u0103 c\u0103 punctul de pornire al acestei erori \u00eel constituie concep\u0163ia romantic\u0103 a lui Kant, conform c\u0103reia arta este domeniul geniului, iar acesta creeaz\u0103 dup\u0103 inspira\u0163ie, f\u0103r\u0103 reguli \u015fi norme, f\u0103r\u0103 metod\u0103, existent\u0103 doar \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 (Bociort nu vorbe\u015fte nic\u0103ieri de o metod\u0103 \u00een art\u0103). Vianu preia compara\u0163ia eronat\u0103 a lui Kant, \u00een care acesta spune c\u0103 \u201eputem \u00eenv\u0103\u0163a tot ce a expus Newton, dar nu putem \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 scriem capodopere ca Homer sau Dante\u201c. Adic\u0103, zice Bociort, putem \u00eenv\u0103\u0163a ce a expus Newton, dar nu putem crea ca Homer. Compara\u0163ia lui Kant ar sta \u00een picoare nu dac\u0103 putem \u00eenv\u0103\u0163a ce a expus Newton, ci dac\u0103 am putea \u00eenv\u0103\u0163a metoda de a face descoperiri geniale, ca a lui Newton sau Einstein.
\nTeza \u00een discu\u0163ie, aminte\u015fte autorul, este infirmat\u0103 azi \u015fi de etologie \u2013 \u015ftiin\u0163a comport\u0103rii organismelor. Konrad Lorenz, un exponent de frunte al acestei \u015ftiin\u0163e, formuleaz\u0103 un principiu universal valabil: toate fiin\u0163ele vii \u00eenva\u0163\u0103. \u00cenv\u0103\u0163area este drumul spre mai bine.
\nConcep\u0163ia lui Kant este infirmat\u0103 practic de \u00eenv\u0103\u0163area artei \u00een conservatoare, \u00een institute de teatru \u015fi arte plastice. \u00cenv\u0103\u0163area \u00een literatur\u0103 este un fenomen incomparabil mai dificil, pentru c\u0103 scriitorul trebuie s\u0103 \u015ftie un num\u0103r foarte mare de fapte, ceea ce \u00eel f\u0103cea pe Goethe s\u0103 spun\u0103 ca marii scriitori sunt ca acele mame care nasc copii frumo\u015fi, dar nu pot spune cum se face acest lucru.
\nCu \u00eenv\u0103\u0163area \u00een literatur\u0103, Bociort se confrunt\u0103 adeseori, chiar \u015fi dup\u0103 ce \u015fi-a publicat c\u0103r\u0163ile. El men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 un talent f\u0103r\u0103 cultur\u0103 creeaz\u0103 art\u0103 naiv\u0103; cultura \u00eens\u0103 nu d\u0103 geniu, ci doar transform\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul talentat din amator \u00een profesionist; nu to\u0163i cei ce \u00eenva\u0163\u0103 matematica sau fizica devin Newton sau Einstein. De notat c\u0103 Maiorescu a explicat superioritatea poeziei lui Eminescu fa\u0163\u0103 de poezia lui Co\u015fbuc nu prin talentul acestora, ci prin superioritatea culturii lui Eminescu. Anii de ucenicie ai marilor scriitori relev\u0103 eforturile acestor scriitori \u00een \u00eenv\u0103\u0163area profesiei lor.
\nFerm convins de argumentele sale, Bociort duce p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t concluziile logice ale acestor argumente \u015fi formuleaz\u0103 opinii adeseori aproape singulare, pu\u0163in \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de scriitori \u015fi de speciali\u015fti. Iat\u0103 dou\u0103 exemple: Bociort este indignat de discreditarea lui Aristotel de c\u0103tre Croce \u015fi de c\u0103tre \u015fcoala sa, unde toate tratatele de poetic\u0103 sunt declarate dogmatice, inutilizabile, deoarece poezia n-ar fi dec\u00e2t autoexprimare. Bociort se \u00eentreab\u0103 ce este \u201edogmatic\u201c \u00een urm\u0103torul \u00eendemn al lui Boileau: \u201eAvant donc que d\u2019\u00e9crire, apprenez \u00e0 penser\u201c (\u201e\u00cenainte de a scrie, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u015fti\u201c). Dreptate avea G. C\u0103linescu spun\u00e2nd c\u0103 aceste tratate trebuie meditate, nu neap\u0103rat urmate. Bociort este contrariat de faptul c\u0103 Hegel a fost declarat \u201edogmatic\u201c pentru c\u0103 a cerut artei semnifica\u0163ie \u015fi Maiorescu pentru c\u0103 a vorbit de dou\u0103 condi\u0163ii ale poeziei. Aceast\u0103 cinste, scrie Bociort, i s-a f\u0103cut \u015fi lui, pentru c\u0103 vorbe\u015fte de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een literatur\u0103. Dar \u015ftiin\u0163a a demonstrat c\u0103 \u00eentreaga realitate poate \u015fi trebuie s\u0103 fie abordat\u0103 de pe pozi\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice. Exist\u0103, fire\u015fte, un \u201edogmatism\u201c necesar al \u015ftiin\u0163ei, iar acesta nu-\u0163i permite s\u0103 spui c\u0103 Soarele se rote\u015fte \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului. Principiile esteticii nu sunt universale \u015fi eterne, dar sunt sinteze ale unor comport\u0103ri creatoare succesuale. Este curios, scrie Bociort, c\u0103 unii scriitori sau cercet\u0103tori literari dovedesc idiosincrazie fa\u0163\u0103 de \u015ftiin\u0163\u0103, dar nu pot dovedi c\u0103 \u015ftiin\u0163a d\u0103uneaz\u0103 \u00een vreun fel literaturii. Pe de alt\u0103 parte, \u00een timp ce se tem de \u201edogmatism\u201c, ei nu refuz\u0103 consecvent r\u0103t\u0103cirile de tip opus, adic\u0103 cele create de o activitate f\u0103r\u0103 noim\u0103, a unor autori care pretind a scrie o \u201eliteratur\u0103 nedogmatic\u0103\u201c.
\nIat\u0103 al doilea exemplu de consecven\u0163\u0103 logic\u0103 a lui Bociort. Convins de necesitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een literatur\u0103 \u015fi de superioritatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului organizat fa\u0163\u0103 de cel de tip autodidact, el subscrie la ideea necesit\u0103\u0163ii unor institute superioare de literatur\u0103, cum este cel din Leipzig. Admite opinia lui Sadoveanu c\u0103 din aceste institute ies at\u00e2\u0163ia poe\u0163i c\u00e2\u0163i au intrat, dar precizeaz\u0103 c\u0103 talentele ies din toate institutele superioare de art\u0103 cu un nivel de profesionalitate mult superior nivelului cu care au \u00eentrat \u015fi enumer\u0103 foarte multele cuno\u015ftin\u0163e pe care le prime\u015fte un t\u00e2n\u0103r \u00eentr-un institut de teatru. Nimeni, arat\u0103 Bociort, nu poate indica toate cuno\u015ftin\u0163ele necesare unui scriitor, acesta urm\u00e2nd a fi \u201eacas\u0103\u201c \u00een sociologie, \u00een politologie, \u00een filosofie, \u00een psihopedagogie; el are a fi constructor \u015fi, \u00eentr-un grad foarte \u00eenalt, un lingvist care st\u0103p\u00e2ne\u015fte toate compartimentele limbii, de la fonetic\u0103 \u015fi lexic p\u00e2n\u0103 la sintax\u0103 \u015fi frazeologie, sub raport normativ, descriptiv \u015fi expresiv. Poetul trebuie s\u0103 fie \u015fi un maestru al versifica\u0163iei. Marele scriitor are a face a\u015fadar o munc\u0103 intens\u0103 asupra lui \u00eensu\u015fi, dar, fire\u015fte, nu este vorba despre obliga\u0163ia ca el s\u0103 fie specialist \u00een domeniile men\u0163ionate.
\nAutorul \u00ee\u015fi \u00eent\u0103re\u015fte argumentele sale teoretice prin date din istoria culturii. La controversata idee a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00een literatur\u0103, el aminte\u015fte opinia speciali\u015ftilor \u00een pictur\u0103, dup\u0103 care Leonardo da Vinci \u00een Gioconda a folosit \u201etoate vastele sale cuno\u015ftin\u0163e \u00een materie de pictur\u0103\u201c.
\nUn ultim argument al scepticilor \u00eel constituie teoria a\u015fa-zisului \u201eunicat artistic\u201c, dup\u0103 care fiecare oper\u0103 este o monad\u0103 \u00eenchis\u0103, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu alte opere, fie ele chiar ale aceluia\u015fi scriitor. Vianu observa c\u0103 acela care ader\u0103 la aceast\u0103 teorie are toate motivele s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de progresul estetic.
\nPentru Croce \u015fi elevii s\u0103i opera literar\u0103 este expresia individualit\u0103\u0163ii artistului, iar, cum individualitatea nu se repet\u0103, nici operele nu se repet\u0103. Opinia sa ap\u0103rea \u00eentr-o epoc\u0103 de exaltare a individualismului \u015fi a individualit\u0103\u0163ii, care \u00eei f\u0103cea pe istorici s\u0103 afirme unicitatea faptelor istorice \u015fi s\u0103 nege legile de dezvoltare a societ\u0103\u0163ii, iar pe lingvi\u015fti \u00eei f\u0103cea s\u0103 afirme unicitatea fiec\u0103rei comunic\u0103ri \u015fi astfel s\u0103 nege existen\u0163a limbilor na\u0163ionale. Avem a face, scrie Bociort, cu o ignorare a generalului \u00een fenomenele reale. Acestea sunt \u00eembin\u0103ri specifice ale unor elemente generale nespecifice. Elementele generale fac posibile \u015ftiin\u0163ele. Teoria unicatului artistic opereaz\u0103 cu o aplicare incorect\u0103 a rela\u0163iei general-particular-individual.
\n\u00cen estetic\u0103, unicatul nu are nici o relevan\u0163\u0103 valoric\u0103, afirm\u0103 Bociort. \u015ei cea mai banal\u0103 scrisoare este un unicat, expresie a individualit\u0103\u0163ii autorului. Societatea este interesat\u0103 de valorile obiective pe care le exprim\u0103 literatura, nu neap\u0103rat de cunoa\u015fterea individualit\u0103\u0163ii scriitorului. Unicatul este un fapt de ordin muzeistic, nu estetic. Pe plan ontologic, unicatul este un fenomen universal, pentru c\u0103 \u00een \u00eentreaga realitate nu exist\u0103 dou\u0103 fenomene absolut identice. Valoarea operei lui Shakespeare, arat\u0103 autorul, nu provine din aspectele insignifiante care deosebesc personalitatea marelui dramaturg fa\u0163\u0103 de al\u0163i autori, ci din valorile obiective exprimate \u00een opera sa.
\nPrecum se vede, \u00een argumenta\u0163ia sa, Bociort recurge la argumente gnoseologice, ontologice, metodologice, etologice \u015fi din filosofia general\u0103. Nu credem c\u0103 se poate opune nimic acestei demonstra\u0163ii.<\/p>\n

Structura func\u0163ional\u0103 a operei
\nliterare
\nEstetica tradi\u0163ional\u0103 a privit opera literar\u0103 \u00een sine, f\u0103r\u0103 leg\u0103turi cu alte fenomene. Bociort schimb\u0103 aceast\u0103 optic\u0103 \u015fi prezint\u0103 opera \u00een cadrul general al fenomenelor din natur\u0103 \u015fi societate, ceea ce \u00eei permite s\u0103 fac\u0103 un transfer metodologic de la fenomene u\u015for de \u00een\u0163eles la aspectele mai mult sau mai pu\u0163in imperceptibile ale operei literare. De exemplu, la \u00eentrebarea ce este valoarea, estetica de alt\u0103dat\u0103 n-a putut da dec\u00e2t un r\u0103spuns agnostic: \u201eValoarea este un ce inefabil\u201d, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem spune ce este valoarea. Bociort recurge la principiul euristic al g\u00e2ndirii analogice \u015fi transpune \u00eentrebarea \u00een domeniul aprecierii valorii umane. Ce este un om valoros? Este o persoan\u0103 s\u0103n\u0103toas\u0103, instruit\u0103, harnic\u0103 etc., dar, eventual, are c\u00e2teva defecte. Valoarea persoanei este dat\u0103, a\u015fadar, de suma calit\u0103\u0163ilor minus suma defectelor. \u00cen opera literar\u0103 valoarea trebuie judecat\u0103 prin relevarea valorilor realizate la nivelul componentelor. De fapt critica \u015fi istoria literar\u0103 fac tocmai acest lucru, pentru c\u0103 nu se poate aprecia altfel valoarea, adic\u0103 func\u0163ia unui sistem, fie acesta un om, o ma\u015fin\u0103 sau o institu\u0163ie. Ca urmare, capodopera este o crea\u0163ie \u00een care toate componentele sau m\u0103car cele mai multe \u015fi mai importante primesc din partea autorului solu\u0163ii optime, at\u00e2t privite izolat, c\u00e2t \u015fi interrela\u0163ional.
\nUnele componente ale operei literare, ca personajul, cugetarea, subiectul \u015fi limba au fost relevate \u00eenc\u0103 de Aristotel, marele filosof care, datorit\u0103 forma\u0163iei sale pluridisciplinare \u2013 filosof, matematician, sociolog, etician \u015fi estetician \u2013 a pus bazele unei abord\u0103ri ra\u0163ionale a fenomenului artistic. Ulterior \u00eens\u0103 ideile lui Aristotel, dogmatizate \u00een Eviul Mediu, au fost ignorate.
\nTrec\u00e2nd la relevarea factorilor prin care opera literar\u0103 \u00ee\u015fi realizeaz\u0103 func\u0163iile, Bociort apeleaz\u0103 la praxiologie, care, \u00eempreun\u0103 cu alte discipline, este chemat\u0103 s\u0103 realizeze dou\u0103 sarcini: s\u0103 depisteze erorile care \u00eel \u00eempiedic\u0103 pe autor s\u0103 dea un maximum de eficien\u0163\u0103 operei sale \u015fi s\u0103 releve poten\u0163ialul estetic al diferitelor componente. El face o distinc\u0163ie \u00eentre func\u0163ie \u015fi scop. Func\u0163ia este \u0163elul de ordinul \u00eent\u00e2i. Func\u0163ia l\u0103mpii este s\u0103 ard\u0103, dar finalitatea este ca omul s\u0103 vad\u0103. Func\u0163ia operei literare este de a produce emo\u0163ii estetice, dar finalitatea este \u00eennobilarea con\u015ftiin\u0163ei umane. Pe bun\u0103 dreptate, arat\u0103 el, anticii n-au acceptat orice desf\u0103tare produs\u0103 de art\u0103, ci doar bucuriile de tip superior. Aceast\u0103 distinc\u0163ie \u00eel va face pe Bociort s\u0103 condamne scrierile care fac apel la tr\u0103s\u0103turile \u00eenapoiate ale contemporanilor.
\nAutorul se opre\u015fte la c\u00e2teva erori care restr\u00e2ng valorile componentelor.
\nTema operei literare n-ar avea o semnifica\u0163ie estetic\u0103. Eroarea porne\u015fte de la aceea c\u0103 tema con\u0163ine fapte istorico-sociale, care nu \u0163in de estetic\u0103, dar teoria sistemelor afirm\u0103 c\u0103 toate componentele unui sistem contribuie la realizarea func\u0163iilor de ansamblu ale acestuia. \u00cen biologie, arat\u0103 Bociort, metalele sunt materii anorganice, dar primesc \u00een organism func\u0163ii organice. \u00centr-un amplu studiu novator \u2013 Func\u0163ia artistic\u0103 a temelor literare \u2013 autorul arat\u0103 c\u0103 monumentalitatea unei capodopere \u00eencepe cu monumentalitatea temei \u2013 iar un exemplu clasic \u00eel constituie \u015ecoala din Atena a lui Rafael. Bociort aminte\u015fte \u015fi opinia lui Goethe c\u0103, dac\u0103 un pictor ne \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 un c\u00e2ine, ne putem bucura de apari\u0163ia a \u00eenc\u0103 unui c\u00e2ine, dar nu a unei opere de art\u0103, deoarece lipse\u015fte semnifica\u0163ia. Nu vom urm\u0103ri aici analiza critic\u0103 f\u0103cut\u0103 de Bociort teoriilor care vor s\u0103 demonstreze indiferen\u0163a estetic\u0103 a temei.
\nCritica literar\u0103 din Rom\u00e2nia a comb\u0103tut eroarea de a discuta ideile operei \u00een acela\u015fi mod ca \u015fi ideile unor texte politice sau \u015ftiin\u0163ifice. S-a ar\u0103tat c\u0103 este necesar s\u0103 se discute estetica informa\u0163iei ideatice; totodat\u0103 literatura mai nou\u0103 a pierdut pe drum postulatul antic al cuget\u0103rii, mul\u0163umindu-se cu o poezie gnomic\u0103 sau cu lirica de idei, c\u00e2nd cugetarea este o cerin\u0163\u0103 omniprezent\u0103 \u00een oper\u0103. S-a pierdut de asemenea \u015fi m\u0103re\u0163ia ideii abstracte \u015fi emo\u0163ionalitatea ideii poetice.
\nEste eronat\u0103, dup\u0103 Bociort, renun\u0163area la personaj \u015fi declararea eroului pozitiv ca \u201eprodus de eprubet\u0103\u201d. Homo fictus este cerut de teoria jocurilor strategice, pentru c\u0103 acest erou fictiv experimenteaz\u0103 \u00een cele mai diverse situa\u0163ii posibile, func\u0163ie care \u00eel scute\u015fte pe cititor s\u0103 refac\u0103 prin experien\u0163\u0103 proprie, riscant\u0103, \u00eentreaga conduit\u0103 uman\u0103.
\nNu putem \u00eencheia aceste \u00eensemn\u0103ri f\u0103r\u0103 a aminti amplul studiu (peste 300 de pagini) pe care Bociort \u00eel consacr\u0103 esteticii limbii rom\u00e2ne, o tem\u0103 dificil\u0103, ocolit\u0103 de lingvi\u015ftii stilisticieni; amintim de asemenea un eseu \u00een care sunt analizate critic cele patru argumente prin care unii litera\u0163i ap\u0103r\u0103 utilizarea f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt a vulgarismelor \u00een literatur\u0103, uit\u00e2nd c\u0103 nici muzele, nici demnitatea artei nu accept\u0103 josnicia. Bociort d\u0103 un r\u0103spuns clar \u015fi dilemei din teoria criticii, privitoare la existen\u0163a sau inexisten\u0163a unor criterii de apreciere \u00een literatur\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 relevarea succeselor la nivelul componentelor se face dup\u0103 exigen\u0163e specifice fiec\u0103rei componente. A corectat \u015fi opinia lui Ovid Densusianu, care, \u00een utilizarea elementelor extraliterare (a substandardismelor) \u00een literatur\u0103, propunea \u201ecriteriul dozei\u201d (s\u0103 nu fie prea multe); Bociort \u00eenlocuie\u015fte acest criteriu statistic prin trei criterii estetice: accesibilitatea, expresivitatea \u015fi adecvarea la context.
\nCercet\u0103torul nu s-a limitat la simpla formulare a opiniilor sale neortodoxe, ci le-a verificat valabilitatea prin expuneri repetate, ca baze de discu\u0163ii, la Sec\u0163ia de Filosofie a Universit\u0103\u0163ii berlineze, precum \u015fi la congrese \u015fi consf\u0103tuiri interna\u0163ionale de specialitate.<\/p>\n

Lectura c\u0103r\u0163ilor lui Bociort relev\u0103 faptul c\u0103 fiul mo\u0163ului p\u0103durar de alt\u0103dat\u0103 este ast\u0103zi unul dintre oamenii \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i \u015fi creatori ai Rom\u00e2niei contemporane. La jubileul celor 90 de ani de via\u0163\u0103, \u00eei ur\u0103m s\u0103n\u0103tate \u015fi putere de munc\u0103.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n

* De fapt, c\u0103r\u0163ile sunt ceva mai pu\u0163ine, pentru c\u0103, din dou\u0103 motive, autorul a reluat unele capitole, mai mult sau mai pu\u0163in schimbate, \u00een c\u0103r\u0163i noi: a) Pe m\u0103sur\u0103 ce a ajuns la noi achizi\u0163ii teoretice, Bociort a completat sau a corectat unele afirma\u0163ii de alt\u0103dat\u0103, adic\u0103 \u015fi-a elaborat lucr\u0103rile dup\u0103 ceea ce pedagogia nume\u015fte metoda concentric\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00een unele probleme, cum este cea a criterilor de apreciere \u00een literatur\u0103, ultimele puncte de vedere ale autorului sunt cuprinse \u00een ultima sa carte Progresul estetic al literaturii ca problem\u0103 a praxeologiei, Cluj 2013. b) A repetat unele capitole, subsumate unei idei generale, g\u00e2ndindu-se la motivul prin care Voltaire explica repeti\u0163iile din opera lui Francis Bacon \u2013 \u201eLa vremea aceea erau foarte r\u0103sp\u00e2ndite opiniile contrare\u201d. Se \u00een\u0163elege din cele de mai sus c\u00e2te opinii importante, dar criticabile, sunt foarte r\u0103sp\u00e2ndite \u00een zilele noastre. Este necesar\u0103 o confruntare repetat\u0103 cu aceste opinii vechi \u015fi ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinate, pentru c\u0103 \u201eun stejar vechi nu poate fi dobor\u00e2t cu o singur\u0103 lovitur\u0103 de topor\u201d.<\/p>\n

\n

IOAN CORNEA \/\u00a0 OTILIA MURGU \/ MARIA BUTAN<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ignat Florian Bociort \u2013 90 \u00cendr\u0103znim a fomula convingerea c\u0103, dup\u0103 ce vor fi cunoscute lucr\u0103rile de estetic\u0103 ale profesorului I. F. Bociort, cercetarea ulterioar\u0103 \u2013 filosofic\u0103, estetic\u0103 \u015fi literar\u0103 \u2013 nu va mai putea nega progresul estetic \u015fi nici un scriitor nu va mai putea protesta \u00eempotriva \u201eimixtiunii\u201c \u015ftiin\u0163ei \u00een literatur\u0103. \u00cen cele ce… Cite\u0219te mai mult »Controverse ale esteticii literare \u00een fa\u0163a exigen\u0163elor metodologice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9102],"class_list":["post-20942","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ignat-florian-bociort"],"views":1064,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20942","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20942"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20942\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20942"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20942"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20942"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}