Transluciditatea sticlei, culorile vii, netezimea materiei, delicate\u0163ea formelor \u2013 toate aceste lucruri \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, \u015fi altele, ne fascineaz\u0103 atunci c\u00e2nd privim sau c\u00e2nd atingem un obiect din sticl\u0103. Sunt, poate, unele dintre explica\u0163iile pentru care muzeografii aduna\u0163i \u00een cea mai reprezentativ\u0103 organiza\u0163ie de profil din lume, Consiliul Interna\u0163ional al Muzeelor (ICOM), au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze un comitet interna\u0163ional dedicat exclusiv problemelor pe care le ridic\u0103 cercetarea, conservarea, restaurarea \u015fi expunerea obiectelor din sticl\u0103 \u00een muzee. ICOM a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een toamna anului 1946 \u015fi deja \u00een 1955 au fost puse bazele comitetului ICOM Glass (aceasta este denumirea comitetului \u00een toate cele trei limbi oficiale ale organiza\u0163iei \u2013 franceza, engleza \u015fi spaniola). Sunt, ast\u0103zi, nu mai pu\u0163in de treizeci \u015fi unu de comitete interna\u0163ionale \u00een cadrul ICOM, dedicate multiplelor probleme ale muzeelor, de la cel rezervat muzeelor de istorie \u015fi arheologie \u015fi cel rezervat muzeelor de etnografie p\u00e2n\u0103 la comitetul pentru conservare \u015fi restaurare (cel mai mare comitet din ICOM) ori cel pentru documentare. Nu exist\u0103 comitete interna\u0163ionale pentru metal sau pentru textile; cel pentru sticl\u0103 a r\u0103mas, \u00een schimb, un comitet activ, preocup\u00e2ndu-se, ce e drept, \u015fi de problemele ridicate de obiectele din ceramic\u0103.
\nIni\u0163ial membrii comitetului era interesa\u0163i mai ales de problemele ridicate de cerin\u0163ele conserv\u0103rii \u015fi restaur\u0103rii obiectelor din sticl\u0103. Cu timpul, interesul s-a mutat din aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi c\u0103tre alte probleme: expunerea, cercetarea \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, crea\u0163ia artistic\u0103.
\nStrict geografic vorbind, centrul de greutate al comitetului se afl\u0103 \u00een Europa. Din acest motiv, continentul nostru este \u015fi cel care g\u0103zduie\u015fte, cel mai des, reuniunile anuale ale speciali\u015ftilor din domeniu. Anul trecut, de exemplu, aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a avut loc la Bratislava. Atunci membrii ICOM Glass au anun\u0163at \u015fi hot\u0103r\u00e2rea de a r\u0103spunde invita\u0163iei Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n ICOM de a organiza urm\u0103toarea edi\u0163ie a reuniunii \u00een \u0163ara noastr\u0103. Am avut onoarea de a semna scrisoarea de invita\u0163ie, la ini\u0163iativa micii, dar extrem de energicei echipe de conservatori \u015fi restauratori de la Muzeul Olteniei, condus\u0103 de \u0162u\u0163u B\u0103rbulescu. Simona Violeta Gheorghe a fost cea care a preluat sarcina comunic\u0103rii cu membrii Biroului ICOM Glass \u015fi, \u00eenc\u0103 de mai bine de un an de zile, a \u00eenceput preg\u0103tirea temeinic\u0103 a reuniunii. Aceasta a avut loc \u00een perioada 5-10 octombrie 2014 \u015fi a permis participan\u0163ilor vizitarea, \u00eentr-un adev\u0103rat tur de for\u0163\u0103, a unora dintre cele mai reprezentative muzee \u015fi colec\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti pentru sticl\u0103.
\nDup\u0103 aterizarea la Bucure\u015fti, participan\u0163ii str\u0103ini (veni\u0163i din Australia, Austria, Brazilia, Cehia, Danemarca, Fran\u0163a, Germania, Italia, Portugalia, Regatul Unit, Slovenia, Spania, Suedia, \u015fi SUA) au vizitat, mai \u00eent\u00e2i, c\u00e2teva muzee bucure\u015ftene: Muzeul Colec\u0163iilor de Art\u0103, Muzeul Na\u0163ional Cotroceni, Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n \u015fi Muzeul Na\u0163ional al Satului. Apoi, to\u0163i participan\u0163ii \u2013 rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini \u2013 s-au reunit \u00een ziua de luni, 6 octombrie, la sediul Muzeului Olteniei, unde a fost marcat\u0103 deschiderea oficial\u0103 a conferin\u0163ei, \u00een prezen\u0163a pre\u015fedintelui Consiliului Jude\u0163ean Dolj, Ion Prioteasa (un om care a influen\u0163at masiv alocarea de fonduri pentru cultur\u0103 \u015fi mai ales pentru patrimoniul cultural, \u00een timpul mandatelor sale de pre\u015fedinte al Consiliului) \u015fi, bine\u00een\u0163eles, a pre\u015fedintelui Comitetului Na\u0163ional Rom\u00e2n ICOM, Dan Octavian Paul. Participan\u0163ii au vizitat expozi\u0163iile realizate de colectivul craiovean sub conducerea directorului Muzeului, arheologul Florin Ridiche: expozi\u0163ia Salonului Na\u0163ional de Restaurare (edi\u0163ia a X-a), expozi\u0163ia Icoane pe sticl\u0103 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Arti\u015fti sticlari rom\u00e2ni. Expozi\u0163ia Salonului a prezentat, evident, toate lucr\u0103rile supuse juriz\u0103rii \u00een concursul na\u0163ional de profil; a fost o ocazie pentru colegii str\u0103ini s\u0103 remarce abilit\u0103\u0163ile restauratorilor rom\u00e2ni \u2013 fie c\u0103 este vorba despre cei specializa\u0163i \u00een textile ori carte sau despre cei pasiona\u0163i de ceramic\u0103, lemn, sticl\u0103 sau metal. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, expozi\u0163ia de patrimoniu, cuprinz\u00e2nd icoane din colec\u0163iile Muzeului \u0162\u0103rii F\u0103g\u0103ra\u015fului \u201eVasile Literat\u201d \u015fi ale Complexului Na\u0163ional Muzeal ASTRA, a fost extrem de apreciat\u0103. Organizatorii reuniunii au comandat un mobilier special pentru expunerea comorilor muzeale transilvane \u015fi au tip\u0103rit un catalog \u00eengrijit de Simona Violeta Gheorghe, incluz\u00e2nd \u015fi un text de prezentare al Elenei B\u0103jenaru, directorul muzeului f\u0103g\u0103r\u0103\u015fean. \u00cen fine, participan\u0163ii au admirat operele a \u015faptesprezece arti\u015fti contemporani din Rom\u00e2nia, aranjate \u00een concep\u0163ia curatorilor Simona Violeta Gheorghe \u015fi C\u0103t\u0103lin Davidescu. Au mai fost vizitate Muzeul de Etnografie \u015fi cel Art\u0103 \u2013 acesta din urm\u0103 nefiind \u00eenc\u0103 redeschis pentru public; \u00een treac\u0103t, merit\u0103 amintit faptul c\u0103 este a\u015fteptat\u0103 cu maxim interes punerea \u00een oper\u0103 a proiectului semnat de arhitectul Dorin \u015etefan, care va consta din construirea unui mic pavilion vitrat rezervat lucr\u0103rilor lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, \u00een fa\u0163a palatului Jean Mihail. Fascina\u0163ia exercitat\u0103 de cele \u015fase opere br\u00e2ncu\u015fiene expuse a fost amplificat\u0103, a doua zi, de vizitarea Ansamblului \u201eCalea Eroilor\u201c din T\u00e2rgu Jiu, unde rolul de ghid l-a jucat cunoscutul artist gorjean Mihai \u0162opescu. Ploaia moc\u0103neasc\u0103 nu i-a \u00eempiedicat pe muzeografi s\u0103 admire crea\u0163ia genial\u0103 \u00eenchinat\u0103 memoriei eroilor no\u015ftri.
\nGrupul participan\u0163ilor \u015fi-a continuat vizita la M\u0103n\u0103stirea Polovragi, la P\u0103ltini\u015f \u015fi \u00een Sibiu, unde, bine\u00een\u0163eles, a fost inclus\u0103 \u00een program vizitarea Muzeului Brukenthal. Dup\u0103 ce au trecut pe la atelierul lui Ioan T\u0103m\u00e2ian \u015fi pe la fabrica de sticl\u0103 din Avrig, participan\u0163ii au ajuns, \u00een fine, la Bra\u015fov \u015fi Bran, vizit\u00e2nd apoi Muzeul Na\u0163ional Pele\u015f. \u00cen Bucure\u015fti, ultimul obiectiv vizitat a fost Universitatea Na\u0163ional\u0103 de Art\u0103. Profesorul Ioan Opri\u015f a jucat, de-a lungul acestui adev\u0103rat tur de for\u0163\u0103 prin muzee \u015fi situri istorice cu valoare mondial\u0103, rolul de avizat cicerone, apreciat ca atare de participan\u0163i.
\nPentru mul\u0163i dintre ace\u015ftia, vizita \u00een Rom\u00e2nia a constituit o premier\u0103. At\u00e2t pre\u015fedintele comitetului, Reino J. Liefkes (\u015feful departamentului pentru ceramic\u0103 \u015fi sticl\u0103 de la faimosul muzeu londonez Victoria & Albert), c\u00e2t \u015fi secretarul Teresa Medici (profesor la departamentul pentru arta ceramicii \u015fi a sticlei de la Universitatea Nou\u0103 din Lisabona) au fost entuziasma\u0163i de modul \u00een care colegii no\u015ftri din ICOM Rom\u00e2nia au organizat reuniunea. Mai important dec\u00e2t toate, \u00eens\u0103, r\u0103m\u00e2ne contactul direct stabilit \u00eentre speciali\u015ftii din Rom\u00e2nia \u015fi cei din str\u0103in\u0103tate. Speran\u0163a mea este c\u0103 acest contact se va concretiza \u00een schimburi de vizite de studiu \u015fi de expozi\u0163ii. Altfel, este cert c\u0103 pentru mul\u0163i dintre cei pentru care Rom\u00e2nia era doar o pat\u0103 alb\u0103 pe harta Europei, undeva \u00eentre civiliza\u0163ie \u015fi haos, vizitarea at\u00e2tor muzee importante, a laboratoarelor, expozi\u0163iilor \u015fi atelierelor de arti\u015fti a fost o ocazie unic\u0103 de a r\u0103m\u00e2ne impresiona\u0163i. Desigur, oaspe\u0163ii au avut \u015fansa de a vedea muzee frumoase, valoroase \u015fi bine organizate, ora\u015fe curate \u015fi \u00eengrijite, cu monumente bine puse \u00een eviden\u0163\u0103. Din p\u0103cate, nu este a\u015fa toat\u0103 Rom\u00e2nia, dar r\u0103m\u00e2ne \u00een sarcina noastr\u0103, pentru viitor, s\u0103 o facem s\u0103 fie a\u015fa. Deocamdat\u0103, mi se pare absolut justificat s\u0103 ne m\u00e2ndrim cu ceea ce avem mai pre\u0163ios \u015fi mai bine pus \u00een valoare.
\nDup\u0103 reuniunile comitetelor ICOM pentru Egiptologie (\u00een 2000), pentru Muzeele de Etnografie (\u00een 2003) pentru Documentare (\u00een 2010), precum \u015fi dup\u00e3 aceea a Asocia\u0163iei Muzeelor de Agricultur\u0103 (tot \u00een 2010), Rom\u00e2nia a dovedit, \u00een acest an, prin organizarea conferin\u0163ei anuale pentru sticl\u0103, c\u0103 exist\u0103 preocup\u0103ri muzeale ce justific\u0103 prezen\u0163a noastr\u0103 la masa muzeografiei mondiale. Nu trebuie s\u0103 ne iluzion\u0103m: nu putem fi \u015fi nu vom fi niciodat\u0103 o \u201emare putere\u201d \u00een domeniu \u2013 sau, cel pu\u0163in, nu vom fi at\u00e2ta vreme c\u00e2t \u00een muzee \u015fi \u00een patrimoniu, \u00een general, se investe\u015fte pu\u0163in \u015fi prost! Totu\u015fi, trebuie remarcat ceea ce s-a f\u0103cut bine, pentru c\u0103 poate constitui un util exemplu pentru alte muzee, pentru alte autorit\u0103\u0163i publice. O \u0163ar\u0103 mic\u0103, precum este Slovenia, a organizat, de la ob\u0163inerea independen\u0163ei, acum aproape un sfert de veac, de patru ori mai multe reuniuni ale comitetelor interna\u0163ionale ICOM dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Este un exemplu care ar trebui s\u0103 ne \u00eencurajeze: cu efort \u015fi determinare, cu \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nare \u015fi perseveren\u0163\u0103, p\u0103str\u00e2ndu-ne credin\u0163a c\u0103 muncim pentru public \u015fi nu pentru speciali\u015fti, vom st\u00e2rni \u015fi interesul colegilor no\u015ftri din muzeele \u00eentregii lumi. Dac\u0103 ICOM Glass \u00een Rom\u00e2nia anului 2014 a fost un succes, acest lucru se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 organizatorii au beneficiat de ceea ce muzeografi din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 au f\u0103cut de-a lungul a c\u00e2torva decenii, nu spre deliciul unei elite specializate, ci av\u00e2nd \u00een minte interesul public \u015fi interesul publicului pentru cultur\u0103. Sper c\u0103 viitorul ne va confirma aceast\u0103 convingere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Transluciditatea sticlei, culorile vii, netezimea materiei, delicate\u0163ea formelor \u2013 toate aceste lucruri \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, \u015fi altele, ne fascineaz\u0103 atunci c\u00e2nd privim sau c\u00e2nd atingem un obiect din sticl\u0103. Sunt, poate, unele dintre explica\u0163iile pentru care muzeografii aduna\u0163i \u00een cea mai reprezentativ\u0103 organiza\u0163ie de profil din lume, Consiliul Interna\u0163ional al Muzeelor (ICOM), au hot\u0103r\u00e2t s\u0103… Cite\u0219te mai mult »Cu dragoste, pentru sticl\u0103!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12518,3780],"class_list":["post-20940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-consiliul-international-al-muzeelor","tag-muzeele-de-etnografie"],"views":1146,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20940"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20940\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}