Pentru cineva obi\u015fnuit s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een c\u0103utarea imaginilor Mor\u0163ii din decora\u0163ia monumentelor de cult, exersat \u00een analizarea raporturilor diverselor comunit\u0103\u0163i cu fenomenul trecerii, descoperirea unui osuar pare a se \u00eenscrie \u00een firescul unei cercet\u0103ri de teren.
\nBibliografiile de specialitate parcurse \u015fi contactul cu realitatea din spa\u0163ii culturale \u015fi religioase diferite m-au familiarizat cu statutul omului de p\u0103str\u0103tor de mor\u0163i (E. Morin), fiin\u0163\u0103 care \u00ee\u015fi construie\u015fte istoria din pove\u015ftile suprapuse ale celor care au fost \u00eenainte de el, c\u0103\u0163\u0103r\u00e2ndu-se pe umerii lor \u015fi conserv\u00e2ndu-le nu doar memoria, ci \u015fi unele artefacte care le-au apar\u0163inut c\u00e2ndva sau chiar resturi corporale neperisabile. Colocviile dedicate artei macabre m-au purtat prin locuri anume construite pentru a ad\u0103posti r\u0103m\u0103\u015fitele p\u0103m\u00e2nte\u015fti deshumate dup\u0103 un interval de ani de la deces. \u00cen 2003, la Rouen, Congresul interna\u0163ional al Dansurilor macabre a debutat cu o vizit\u0103 \u00een ceea ce se nume\u015fte l\u2019A\u00eetre Saint-Maclou, prilej pentru a \u00een\u0163elege mai limpede cum func\u0163iona \u00een veacurile XVI-XVII, \u00een Occident, extinderea unui cimitir prin mutarea osemintelor \u00eentr-un spa\u0163iu special amenajat. A\u00eetre provine din latinescul atrium (ce denumea curtea care precede intrarea \u00eentr-o vil\u0103 roman\u0103) \u015fi desemna, \u00een cazul de fa\u0163\u0103, cimitirul amplasat \u00eenainte de p\u0103trunderea \u00een incinta unei biserici.
\n\u00cen timpul epidemiilor de cium\u0103 care au r\u0103v\u0103\u015fit Europa \u00eentre veacurile XIV-XVIII, cimitirele au devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103toare, impun\u00e2nd crearea unor anexe pentru depozitarea osemintelor. Sub form\u0103 de galerii ce \u00eenconjoar\u0103 sau m\u0103rginesc pe una dintre laturi cimitirul, de camere la subsolul bisericilor sau al capelelor funerare sau de capele de sine-st\u0103t\u0103toare, osuarele \u00eendeplineau func\u0163ia de vast cuf\u0103r care p\u0103stra, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua \u00cenvierii, urmele materiale ale defunc\u0163ilor.
\nUnele dintre osuarele Occidentului s-au metamorfozat \u00een adev\u0103rate ansambluri de art\u0103 macabr\u0103, \u00een care elementele folosite pentru a crea decora\u0163iile interioarelor (candelabre, clopote, inscrip\u0163ii, blazoane \u015fi diverse piese de mobilier) nu au fost piatra, marmura sau vopselurile, ci resturile desprinse din scheletele umane. Capela dos Ossos din Evora, Santa Maria della Concezione dei Cappucini din Roma, osuarul de la Sedlec (Kutn\u00e1 Hora, Cehia) sau Kaplica Czaszek din Czermna (Kudowa-Zdr\u00f3j, Polonia) sunt c\u00e2teva dintre cele mai cunoscute exemple \u00een acest sens.
\nLa Hallstatt (Austria), \u00een celebrul Beinhaus (\u201eCasa oaselor\u201d) \u0163in\u00e2nd de biserica Arhanghelului Mihail (ambele incluse pe lista monumentelor UNESCO), \u00eempodobite sunt craniile r\u00e2nduite frumos, \u00een func\u0163ie de apartenen\u0163a la o anumit\u0103 familie. Cu cre\u015ftetele \u00eensemnate cu o cruce protectoare \u015fi un mini-epitaf (con\u0163in\u00e2nd numele \u015fi anul trecerii la cele ve\u015fnice, uneori \u015fi data na\u015fterii), \u00eencununate cu flori de trandafir (pentru femei) \u015fi ghirlande din frunze de stejar, laur sau dafin (pentru b\u0103rba\u0163i), defunc\u0163ii au devenit obiecte de admirat (sau de studiat, constituind o surs\u0103 important\u0103 pentru cercet\u0103rile de antropologie fizic\u0103). \u00centre 1780 \u015fi 1900, mai multe genera\u0163ii de gropari locali s-au \u00eendeletnicit cu me\u015fte\u015fugul \u00eenfrumuse\u0163\u0103rii craniilor, pict\u00e2nd pe o materie mai pu\u0163in obi\u015fnuit\u0103 \u015fi cuget\u00e2nd, inevitabil, la sf\u00e2r\u015fitul nivelator.
\n\u00cen lumea ortodox\u0103, osuarele pot fi \u00eent\u00e2lnite \u00een cadrul a\u015fez\u0103mintelor monastice, c\u0103ci \u00eenhumarea c\u0103lug\u0103rilor se f\u0103cea odinioar\u0103 direct \u00een p\u0103m\u00e2nt (f\u0103r\u0103 co\u015fciug), \u00eenf\u0103\u015fura\u0163i \u00een mantia primit\u0103 la tunderea \u00een monahism. Dup\u0103 trecerea unui num\u0103r de 7 ani, avea loc slujba de deshumare, \u00een timpul c\u0103reia osemintele erau sp\u0103late cu vin \u015fi untdelemn \u015fi l\u0103sate la uscat pentru a putea fi ulterior r\u00e2nduite \u00een\u0103untrul osuarului.
\n\u00cenc\u0103perea cu rol funerar \u00eendeplinea astfel func\u0163ia de oglind\u0103 moralizatoare, \u00een care c\u0103lug\u0103rii puteau deslu\u015fi ideea perisabilit\u0103\u0163ii existen\u0163ei terestre (fapt menit s\u0103-i ajute s\u0103 renun\u0163e la dorin\u0163ele mundane), dar \u015fi de spa\u0163iu al reculegerii \u015fi comuniunii \u00een rug\u0103ciune cu cei care trecuser\u0103 pragul mor\u0163ii. M\u00e2n\u0103stirile din Muntele Athos, de pe st\u00e2ncile Meteorelor sau din pustiul Sinaiului ascund \u00een arhitectura lor sacr\u0103 \u00eenc\u0103peri tainice, \u00een care poporul de oase \u00ee\u015fi a\u015fteapt\u0103 \u00eencremenit ceasul Resurec\u0163iei. A\u015fezate pe rafturi, pe mese sau pur \u015fi simplu stivuite unele peste altele, craniile, tibiile \u015fi femururile \u00ee\u015fi deap\u0103n\u0103 la nesf\u00e2r\u015fit m\u0103rturia, ca un t\u00e2nguitor vanitas vanitatum et omnia vanitas.
\n\u00cenhumarea ad sanctos
\n\u00eentr-un sat de ciobani
\nC\u0103l\u0103torind prin satele din M\u0103rginimea Sibiului \u015fi cercet\u00e2nd loca\u015furile de cult \u00een\u0103l\u0163ate pe cheltuiala comunit\u0103\u0163ilor locale, am descoperit, l\u00e2ng\u0103 impun\u0103toarea biseric\u0103 cu hramul \u201eBunei Vestiri\u201d din Jina, o stranie construc\u0163ie din lemn, de dimensiuni modeste (4,5 m lungime x 2,3 m l\u0103\u0163ime), cu u\u015fa \u00eentredeschis\u0103, ca pentru a te invita complice s\u0103-i treci pragul. Dup\u0103 \u015focul \u015firurilor de case masive din Poiana Sibiului \u015fi din Jina (capabile s\u0103 ad\u0103posteasc\u0103, sub acela\u015fi acoperi\u015f, mai multe familii), un edificiu la scar\u0103 redus\u0103 amplasat \u00een curtea bisericii mi-a st\u00e2rnit rapid interesul. Am \u00eempins u\u015fa de lemn \u015fi am p\u0103truns \u00eentr-un spa\u0163iu \u00eengust \u015fi \u00eentunecos, \u00een care m-a frapat coloritul puternic al scenelor \u00eenf\u0103\u0163i\u015fate. Contrastul dintre albastrul fondului \u015fi ro\u015ful vestimenta\u0163iilor impunea o imagine de for\u0163\u0103, \u00een pofida degrad\u0103rii evidente a unora dintre secven\u0163ele vizuale. Fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, pe timpanele ce sus\u0163in bolta, au fost a\u015fternute cu m\u0103iestrie Punerea \u00een morm\u00e2nt \u015fi \u00cenvierea Domnului. Semnifica\u0163ia lor escatologic\u0103 mi s-a l\u0103murit \u00een momentul \u00een care am aflat ce comoar\u0103 se g\u0103sea sub sc\u00e2ndurile \u015fubrede ale podelei: osemintele defunc\u0163ilor scoase din vechiul cimitir din jurul bisericii, devenit ne\u00eenc\u0103p\u0103tor \u00een veacul al XIX-lea. Dorin\u0163a s\u0103tenilor de a fi \u00eenmorm\u00e2nta\u0163i \u00een imediata apropiere a loca\u015fului de cult a determinat construirea capelei funerare \u00een curtea a\u015fez\u0103m\u00e2ntului religios. Medievala str\u0103danie a \u00eenmorm\u00e2nt\u0103rii ad sanctos, \u00een speran\u0163a ingenu\u0103 de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi destinul (traseul) drep\u0163ilor dup\u0103 Judecata din urm\u0103, \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 a\u015fadar puterea de fascina\u0163ie \u00een universul pastoral de la Jina. Dovada importan\u0163ei acordate acestei \u00eenc\u0103peri-anex\u0103 rezid\u0103 \u00een chiar gestul comand\u0103rii unui ve\u015fm\u00e2nt de imagini sacre, care s\u0103 acopere bolta, timpanele \u015fi registrele superioare ale pere\u0163ilor laterali ai modestului edificiu. Inscrip\u0163ia ce \u00eenso\u0163e\u015fte tabloul Punerii lui Hristos \u00een morm\u00e2nt ne familiarizeaz\u0103 cu me\u015fterii care au lucrat aici, pictori din \u015fcoala de la Laz: Savu \u015fi Simion. Numele lor apar \u00eenso\u0163ite de o dat\u0103, care reprezint\u0103, cel mai probabil, ziua \u00een care au \u00eencheiat lucrul la capel\u0103: \u201e1827, iulie 12\u201d. Spa\u0163iul fiind restr\u00e2ns, ei au ales s\u0103 figureze pe bolt\u0103, \u00een trei medalioane \u00eencadrate de capete de heruvimi, figura lui Dumnezeu-Tat\u0103l, a Fiului \u015fi a Maicii Domnului (\u00een ipostaz\u0103 de orant\u0103), iar \u00een cele 12 casete de pe pere\u0163ii laterali ai loca\u015fului, 12 praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti. Chiar dac\u0103 cei aproape 200 de ani scur\u015fi de la momentul zugr\u0103virii au deteriorat scenele (mai ales \u00een partea inferioar\u0103), inscrip\u0163iile trasate cu negru lumineaz\u0103, pentru privitorul contemporan, semnifica\u0163ia imaginilor. Pe o latur\u0103 ne \u00eent\u00e2mpin\u0103 Duminica Floriilor, \u00cen\u0103l\u0163area lui Hristos, Pogor\u00e2rea Duhului Sf\u00e2nt, Adormirea Precistei, Schimbarea la fa\u0163\u0103 \u015fi Ziua Crucii, iar pe cealalt\u0103, Na\u015fterea Maicii Domnului, Intrarea \u00een Biseric\u0103, Buna Vestire, Na\u015fterea lui Hristos, Botezul Domnului \u015fi Stretenia. Tiparul compozi\u0163ional al s\u0103rb\u0103torilor men\u0163ionate aminte\u015fte de icoanele pe sticl\u0103 \u015fi pe lemn care i-au f\u0103cut cunoscu\u0163i pe me\u015fterii Lazului. Colaborarea lui Savu Poienaru (1777-1829) cu fiul s\u0103u, Simion (1801-1872), s-a petrecut nu numai la osuarul din Jina, ci \u015fi la bisericile \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din T\u0103u \u015fi \u201eCuvioasa Paraschiva\u201d din Vingard. Transmiterea me\u015fte\u015fugului din tat\u0103 \u00een fiu \u015fi c\u0103tre ucenicii din sat este una dintre practicile \u015fcolii de iconari din Laz, \u00eentemeiat\u0103 de Savu (din Poiana sau S\u0103li\u015ftea Sibiului), zugrav stabilit la finele veacului al XVIII-lea pe Valea Sebe\u015fului. Cunosc\u00e2ndu-i originea din satul \u00eenvecinat Jinei, \u00een\u0163elegem mai lesne de ce i s-a \u00eencredin\u0163at \u00eempodobirea capelei.
\nConstruc\u0163ie neobi\u015fnuit\u0103 \u00een universul laic ortodox, osuarul de la Jina atest\u0103 p\u0103strarea \u00een durata lung\u0103 a credin\u0163elor referitoare la importan\u0163a \u00eengrop\u0103rii \u00een imediata proximitate a altarului (acolo unde odihnesc, \u00een piciorul Sfintei Mese, Moa\u015ftele unor sfin\u0163i).
\nObi\u015fnui\u0163i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 la grani\u0163ele cerului, colind\u00e2nd cu turmele pe cele \u015fapte coline ale satului, ciobanilor din Jina li s-a p\u0103rut potrivit s\u0103 petreac\u0103 r\u0103stimpul dintre moarte \u015fi Parusie \u00een p\u0103m\u00e2ntul sfin\u0163it din curtea bisericii. O speran\u0163\u0103 (garan\u0163ie!) \u00een plus c\u0103 poarta raiului nu va r\u0103m\u00e2ne z\u0103vor\u00e2t\u0103 dinaintea lor, dup\u0103 momentul c\u00e2nt\u0103ririi sufletelor \u00een balan\u0163a Judec\u0103\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pentru cineva obi\u015fnuit s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 \u00een c\u0103utarea imaginilor Mor\u0163ii din decora\u0163ia monumentelor de cult, exersat \u00een analizarea raporturilor diverselor comunit\u0103\u0163i cu fenomenul trecerii, descoperirea unui osuar pare a se \u00eenscrie \u00een firescul unei cercet\u0103ri de teren. Bibliografiile de specialitate parcurse \u015fi contactul cu realitatea din spa\u0163ii culturale \u015fi religioase diferite m-au familiarizat cu statutul omului… Cite\u0219te mai mult »A\u015ftept\u00e2nd ziua \u00cenvierii \u00een osuarul de la Jina<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12514,12515,12516],"class_list":["post-20936","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-decoratia-monumentelor-de-cult","tag-imaginilemortii","tag-osuarul-de-la-jina"],"views":1644,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20936","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20936"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20936\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20936"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20936"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20936"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}