{"id":20924,"date":"2014-10-21T14:16:04","date_gmt":"2014-10-21T12:16:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20924"},"modified":"2014-10-21T14:16:04","modified_gmt":"2014-10-21T12:16:04","slug":"a-reusi-sau-a-castiga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/a-reusi-sau-a-castiga\/","title":{"rendered":"A reu\u015fi sau a c\u00e2\u015ftiga"},"content":{"rendered":"

Roberto J. Payr\u00f3, Hazliile ispr\u0103vi ale nepotului lui Juan Moreira,<\/em> traducere, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic \u015fi note de Dan Munteanu Col\u00e1n,\u00a0 Bucure\u015fti, Editura Univers, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

\u201eCeea ce ve\u0163i citi nu sunt nici ispr\u0103vi, nici hazlii, iar protagonistul nu este nepotul lui Juan Moreira. Ve\u0163i remarca \u015fi unele anacronisme \u015fi dracu\u2019 \u015ftie ce-a rezultat din toate astea. Copistul se spal\u0103 pe m\u00e2ini \u015fi \u00ee\u015fi declin\u0103 orice responsabilitate, m\u0103rginindu-se s\u0103-\u015fi dovedeasc\u0103 excelenta caligrafie\u201c. Aceasta este nota de subsol semnat\u0103 \u201eR.J. Payr\u00f3\u201c, care apare chiar pe a doua pagin\u0103 a romanului lui Roberto J. Payr\u00f3, intitulat… Hazliile ispr\u0103vi ale nepotului lui Juan Moreira.
\nUn gaucho citadin \u00a0<\/strong>
\nCe s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 de aici cititorul inocent? C\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unei farse literare de propor\u0163ii? C\u0103 autorul (Roberto Payr\u00f3) \u00ee\u015fi submineaz\u0103 el \u00eensu\u015fi demersul literar, sau c\u0103, dimpotriv\u0103, \u00ee\u015fi invit\u0103 lectorul s\u0103 intre \u00eentr-un elaborat joc \u2013 care, \u00eens\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 romanul de fa\u0163\u0103, dat\u00e2nd din 1910, ia forma nara\u0163iunii picare\u015fti \u015fi pare a se \u00eenscrie, m\u0103car din punct de vedere tematic, \u00een cadrul general al realismului e cu at\u00e2t mai complicat? Sunt \u00eentreb\u0103ri \u00eendrept\u0103\u0163ite pe deplin, la care cititorul va ajunge s\u0103(-\u015fi) r\u0103spund\u0103 doar la sf\u00e2r\u015fitul lecturii unui text pe nedrept adesea trecut cu vederea atunci c\u00e2nd se discut\u0103 despre literatura argentinian\u0103 a \u00eenceputului de secol XX.
\n\u00cen orice caz, una dintre problemele cu care se confrunt\u0103 exegeza \u00een cazul lui Roberto J. Payr\u00f3 \u015fi al crea\u0163iei sale este aceea a \u00eencadr\u0103rii autorului \u00een tendin\u0163ele artistice ale momentului. Afirmat \u00eenc\u0103 din primii ani ai tinere\u0163ii \u00een calitate de ziarist dedicat \u015fi corespondent de r\u0103zboi, Payr\u00f3 (1867 \u2013 1928) este \u015fi un prozator de valoare, dar \u015fi \u00eenzestrat dramaturg, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu a ajuns niciodat\u0103 la o faim\u0103 cel pu\u0163in par\u0163ial comparabil\u0103 cu cea a contemporanilor s\u0103i Ricardo G\u00fciraldes sau Leopoldo Lugones. \u00cen primul deceniu al veacului trecut, \u00een spa\u0163iul cultural argentinian se manifestau \u2013 iar rela\u0163ia lor nu a fost deloc lipsit\u0103 de contradic\u0163ii \u2013 pe de o parte modernismul, iar pe de alta, realismul cu note naturaliste, acesta din urm\u0103 prefer\u00e2nd a\u015fa-numita \u201eliteratura gauchesca\u201c, foarte popular\u0103, la un moment dat, \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103. De altfel, \u00eensu\u015fi pretextul de la care porne\u015fte romanul de fa\u0163\u0103 se situeaz\u0103 sub acest semn: Juan Moreira este un personaj literar de succes \u00een Argentina, creat de scriitorul Eduardo Guti\u00e9rrez \u00een anul 1880; Moreira este un gaucho care ajunge asasin \u015fi t\u00e2lhar temut de toat\u0103 lumea.
\n\u0162in\u00e2nd seama de aceste date caracteristice, Roberto Payr\u00f3 \u00ee\u015fi asum\u0103 tradi\u0163ia literar\u0103 \u015fi, de\u015fi personajul central al romanului s\u0103u este Mauricio G\u00f3mez Herrera, autorul \u00eel define\u015fte drept \u201enepotul lui Juan Moreira\u201c. Desigur, nu \u00een sens biologic, ci caracterologic. Cu precizarea extrem de important\u0103 c\u0103 Mauricio este un soi de gaucho citadin, primul de acest fel din literatura argentinian\u0103. C\u0103ci Payr\u00f3 combin\u0103 elementele prozei picare\u015fti europene cu cele venite pe filiera literaturii argentiniene cu gauchos, pentru a defini un tip social destul de frecvent \u00een \u00eenalta societate a perioadei pe care o are \u00een vedere \u00eenceputul veacului trecut. \u015ei, la fel ca oricare p\u00edcaro hispan, urm\u00e2nd, deci, modelul lui Lazarillo de Tormes sau al lui Guzm\u00e1n de Alfarache, din romanul lui Mateo Alem\u00e1n (personaje de secol XVI!) G\u00f3mez Herrera vrea s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 mai bun\u0103. Iar \u00een acest scop face orice, calc\u0103 \u00een picioare totul \u015fi nu \u0163ine cont de nimic, cu excep\u0163ia propriului interes, astfel \u00eenc\u00e2t, \u015ftiind exact c\u00e2nd s\u0103 adauge particula nobiliar\u0103 \u201edon\u201c \u00eenaintea numelui s\u0103u, ajunge, dintr-un umil func\u0163ionar la prim\u0103ria satului natal, om politic \u00eensemnat \u015fi, finalmente, ambasador al Argentinei \u00eentr-o important\u0103 \u0163ar\u0103 european\u0103.
\nTextul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een trei sec\u0163iuni, viz\u00e2nd, pe r\u00e2nd, copil\u0103ria modest\u0103 a lui Mauricio, urmat\u0103 de adolescen\u0163a \u015fi de primii ani ai tinere\u0163ii sale, plini de elanuri, de ambi\u0163ii nem\u0103surate \u015fi marca\u0163i de ac\u0163iuni complet lipsite de moralitate, pentru ca apoi s\u0103 fie descrise leg\u0103tura sa cu Teresa, na\u015fterea fiului s\u0103u \u015fi dorin\u0163a nest\u0103vilit\u0103 a lui G\u00f3mez Herrera de a urca pe scara social\u0103. Prin urmare, mim\u00e2nd false sentimente religioase, o va cuceri pe Maria, iar ulterior, prin intermediul unor \u015fi mai abile manevre, pe Eulalia iar, la scurt\u0103 vreme, ceea ce-\u015fi dorea mai mult \u015fi mai mult: ascensiunea \u00een plan politic.
\n\u00cen ciuda unor insisten\u0163e oarecum agasante \u015fi al caracterului adesea (cam prea) plat al personajelor \u2013 dar acest aspect \u0163ine \u015fi de modelul picaresc al nara\u0163iunii, de la care Payr\u00f3 nu se abate \u2013 cartea se dovede\u015fte o lectur\u0103 palpitant\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103. Chiar dac\u0103 \u201eispr\u0103vile\u201c lui G\u00f3mez Herrera nu sunt dec\u00e2t subterfugii sau stratageme menite a-l \u00eempinge mereu \u00eenainte \u015fi tot mai sus \u00een orice ierarhie. \u015ei chiar dac\u0103 ele nu sunt deloc hazlii, ci extrem de serioase, (cu condi\u0163ia s\u0103 fie citite cu aten\u0163ie!), c\u0103ci vizeaz\u0103 psihologia \u015fi strategiile de atac (ori, la nevoie, de ap\u0103rare) ale arivistului. Poate tocmai din aceste motive, romanul de fa\u0163\u0103 e \u015fi extrem de actual, timpul scurs de la apari\u0163ia sa nef\u0103c\u00e2nd dec\u00e2t s\u0103 \u015flefuiasc\u0103 metodele celor care, \u00een Argentina sau aiurea, asemenea lui Mauricio, doreau\/doresc s\u0103-\u015fi fac\u0103 uitate originile \u015fi orice posibil ata\u015fament sentimental, pentru a putea, apoi, s\u0103 se \u00eenfrupte pe s\u0103turate din dulcea\u0163a puterii politice.
\nModelele literare \u015fi modernitatea<\/strong>
\nRoberto Payr\u00f3 atinge, \u00eens\u0103, dintr-o dat\u0103 \u015fi c\u00e2teva date esen\u0163iale ale modernit\u0103\u0163ii literare, c\u0103ci, dincolo de subiect \u015fi de maniera v\u0103dit picaresc\u0103 de abordare (subiectivitate accentuat\u0103, lipsa punctelor de vedere diferite, avalan\u015fa de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri prezentate \u00een detaliu, \u00een detrimentul analizei psihologice), cititorul \u00eent\u00e2lne\u015fte elemente care vor domina \u015fi proza genera\u0163iilor urm\u0103toare, prevestind chiar o serie de tendin\u0163e postmoderne. Astfel, autorul nu ezit\u0103 s\u0103 dea cuv\u00e2ntul protagonistului s\u0103u \u015fi s\u0103-i cedeze acestuia prim-planul textului, \u00eens\u0103, spre deosebire de nivelul la care r\u0103m\u00e2nea \u00een crea\u0163iile anterioare, precum C\u0103s\u0103toria lui Laucha, Pago Chico \u015fi Noi povestiri din Pago Chico, de ast\u0103 dat\u0103 este implicat \u015fi copistul \u2013 deci mediatorul textual. C\u0103ci, \u00een parantez\u0103 fie spus, Laucha, personajul din romanul anterior al lui Payr\u00f3, avea nevoie doar de un narator care s\u0103-i spun\u0103\/scrie povestea, el ne\u015ftiind carte. Acum, \u00eens\u0103, totul e mult mai subtil; \u015fi mai elaborat. E adev\u0103rat c\u0103 nara\u0163iunea se face la persoana \u00eent\u00e2i, dar ea este denun\u0163at\u0103 chiar de nota de subsol de la \u00eenceputul c\u0103r\u0163ii, iar protagonistul \u0163ese istoria \u2013 propria sa istorie \u015fi deopotriv\u0103 pe cea a Argentinei de \u00eenceput de veac \u2013 cu ajutorul copistului, m\u00e2na prin intermediul c\u0103reia textul scris va ajunge la cititor. Autoritatea textual\u0103 devine, deci, dublu articulat\u0103, iar textul final, ca \u015fi contextul, trebuie permanent reevaluate cu grij\u0103.
\nComparat cu Honor\u00e9 de Balzac pentru notele de veritabil\u0103 comedie uman\u0103 pe care le con\u0163ine opera sa romanesc\u0103, dar \u015fi cu argentinianul Domingo Faustino Sarmiento, nu at\u00e2t pentru accep\u0163iunile pe care le prime\u015fte \u00een opera sa dihotomia barbarie \u2013 civiliza\u0163ie, c\u00e2t mai ales pentru apropierea de tradi\u0163ia \u201egauchesc\u0103\u201c ori pentru militantismul ac\u0163iunii civilizatoare a cuv\u00e2ntului scris, Roberto Payr\u00f3 \u00ee\u015fi afirm\u0103, permanent, propria individualitate literar\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 are o \u00een\u0163elegere profund\u0103 a fenomenului complex de impunere a identit\u0103\u0163ii argentiniene \u00een contextul tumultuos al drumului urmat de statele latino-americane atunci c\u00e2nd veacul se schimba. Apoi, pentru c\u0103 intuie\u015fte perfect modalit\u0103\u0163ile artistice prin intermediul c\u0103rora poate stabili un foarte bine pus la punct sistem de coresponden\u0163e \u00eentre devenirea Argentinei \u015fi cea a protagonistului s\u0103u. Veritabil personaj picaresc, Mauricio G\u00f3mez Herrera exprim\u0103 mai mult dec\u00e2t propriul destin \u015fi spune multe despre e\u015fecurile pe care Argentina ar fi putut s\u0103 le evite dac\u0103 ar fi \u015ftiut cum (ar fi avut cum?…) s\u0103 \u00eempiedice proliferarea acestui tip social. Sigur, Sarmiento a privit, oarecum \u00eendrept\u0103\u0163it, dac\u0103 avem \u00een vedere contextul specific, rela\u0163ia dintre aspectele citadine \u015fi cele tradi\u0163ionale, rurale, ale Argentinei ca pe una fundamental antagonic\u0103. \u00cens\u0103 Roberto Payr\u00f3 \u00een\u0163elege s\u0103 apropie aceste dou\u0103 universuri \u015fi s\u0103 eviden\u0163ieze dialogul \u015fi permanentul schimb de valori dintre ele, \u015ftiind s\u0103 observe viabilitatea unora dintre comportamentele citadine \u015fi s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 cu brio orice idilism exagerat al epocii anterioare.
\nIar dac\u0103 Payr\u00f3 a fost considerat adesea unul dintre reprezentan\u0163ii a\u015fa numitului \u201ecostumbrism argentinian\u201c, acest lucru este adev\u0103rat doar \u00een m\u0103sura \u00een care scriitorul reu\u015fe\u015fte s\u0103 realizeze o complex\u0103 fresc\u0103 social\u0103, \u00eenregistr\u00e2nd date exacte ale realit\u0103\u0163ii \u00een care tr\u0103ia, dar \u00eenvestindu-le \u00eentotdeauna cu un accentuat sens estetic. \u00cen plus, Roberto J. Payr\u00f3 propune, subtextual, \u015fi solu\u0163ii pentru dep\u0103\u015firea crizei morale \u015fi de valori \u00een care s-a g\u0103sit lumea argentinian\u0103, iar ele r\u0103m\u00e2n conving\u0103toare la nivel estetic, de\u015fi, desigur, nu \u015fi etic, \u00een ciuda notelor uneori prea accentuate de alb sau negru \u00een care sunt zugr\u0103vite personajele \u2013 iar momentul final al \u00eent\u00e2lnirii lui Mauricio G\u00f3mez Herrera cu fiul s\u0103u care, necunosc\u00e2ndu-l, \u00eendr\u0103znise s\u0103-l critice \u00eentr-un bine scris articol de ziar, este absolut relevant \u00een acest sens. \u201eVia\u0163a \u00ee\u0163i apar\u0163ine\u201c, \u00eei va scrie chiar la final Teresa, fosta sa iubit\u0103. Dovad\u0103 c\u0103, \u00eentr-o lume cum era cea argentinian\u0103, de la \u00eenceputul secolului XX, doar cei cinici \u015fi lipsi\u0163i de scrupule reu\u015fesc. Dar, chiar dac\u0103 reu\u015fesc temporar, e foarte posibil s\u0103 nu c\u00e2\u015ftige \u00een cele din urm\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Roberto J. Payr\u00f3, Hazliile ispr\u0103vi ale nepotului lui Juan Moreira, traducere, prefa\u0163\u0103, tabel cronologic \u015fi note de Dan Munteanu Col\u00e1n,\u00a0 Bucure\u015fti, Editura Univers, 2013   \u201eCeea ce ve\u0163i citi nu sunt nici ispr\u0103vi, nici hazlii, iar protagonistul nu este nepotul lui Juan Moreira. Ve\u0163i remarca \u015fi unele anacronisme \u015fi dracu\u2019 \u015ftie ce-a rezultat din toate… Cite\u0219te mai mult »A reu\u015fi sau a c\u00e2\u015ftiga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12505,12504],"class_list":["post-20924","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-hazliile-ispravi-ale-nepotului-lui-juan-moreira","tag-roberto-j-payro"],"views":878,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20924","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20924"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20924\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20924"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20924"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20924"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}