Nu \u015ftiu cum ar fi putut fi intitulat\u0103 mai potrivit alternativa arghezian\u0103 la C\u00e2ntare omului. Dar poetul a trecut printr-o perioad\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi imagina o sistematizare liric\u0103 a tuturor criticilor ce pot fi aduse omului. Pe c\u00e2t era de direct elogiul \u00een C\u00e2ntare omului, pe at\u00e2t de virulent\u0103 e atitudinea negativ\u0103 \u00eentr-o viziune total opus\u0103, un rechizitoriu ce ar putea fi imaginat cu titlul Certare omului sau poate chiar Ru\u015fine omului. Mai \u00eent\u00e2i a fost satira, r\u0103mas\u0103 \u00een proiectul anilor \u201940, apoi a venit elogiul, finalizat \u00een conjunctura favorabil\u0103 (favorabil\u0103 pentru poet!) a anilor \u201950 (dup\u0103 1953). Satir\u0103 sau diatrib\u0103, am putea-o numi un fel de critic\u0103 antropologic\u0103 fundamental\u0103, pornind de la ideea c\u0103 omul nu este o fiin\u0163\u0103 bine \u00eentemeiat\u0103. Dumnezeu \u00eensu\u015fi pare a-i fi dat o programare gre\u015fit\u0103 sau, acord\u00e2ndu-i prea mult\u0103 \u00eencredere, omul a profitat de ea, a abuzat \u015fi s-a \u00eentors adesea \u00een evolu\u0163ia sa tocmai \u00eempotriva Creatorului s\u0103u. A transformat rug\u0103ciunea \u00eentr-un nego\u0163 cu divinitatea, astfel \u00eenc\u00e2t omul s\u0103 ob\u0163in\u0103 un profit nemeritat pentru posteritatea sa, pentru locul s\u0103u fericit pe lumea cealalt\u0103, printr-o m\u00e2ntuire cer\u015fit\u0103 sau negociat\u0103. Aceasta este ideea din poemul \u015fAu \u00eenv\u0103\u0163at nego\u0163ul\u0163, publicat anterior \u00een revista Cultura. Atitudinea este continuat\u0103, dezvoltat\u0103 \u015fi explicitat\u0103 \u00een alte poeme din anii 1948-1953.<\/p>\n
\u015f1\u0163<\/p>\n
\u015fSupliment 1\u0163 (pp. 248-249 \u00een edi\u0163ia de la Arad) e un fals titlu: ar putea fi un indiciu c\u0103 este un \u201esupliment\u201d pe l\u00e2ng\u0103 textul de baz\u0103 din \u015fAu \u00eenv\u0103\u0163at nego\u0163ul\u0163. De ast\u0103 dat\u0103 critica vizeaz\u0103, dup\u0103 p\u0103rerea mea, \u00een\u015fel\u0103toria savant\u0103 a teologiei. \u201eM\u0103re\u0163ia\u201d \u015fi \u201em\u00e2ndria\u201d omului cultiv\u0103 \u015fi perpetueaz\u0103 o tain\u0103 \u201e\u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een teancuri de tomuri ori\u015ficui\u201d, o \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 repetat\u0103 \u015fi demonetizat\u0103 de-a lungul timpului. Aceasta ar putea fi \u201eboarfa de h\u00e2rtie\u201d cu care omul (\u201einsul\u201d) a \u201em\u00e2njit p\u0103m\u00e2ntul neao\u015f\u201d, l\u0103s\u00e2nd \u201ed\u00e2re\u201d suspecte prin insisten\u0163\u0103 \u015fi inconsisten\u0163\u0103: \u201eDin neam \u00een neam spore\u015fte (m\u0103rea\u0163a) tr\u0103nc\u0103neal\u0103\/ \u015ei abia de se cunoa\u015fte ni\u0163ic\u0103 poleial\u0103\/ \u00cen care sufli-odat\u0103 \u015fi s-a dus\u201d. Dezam\u0103girea e imens\u0103 \u00een privin\u0163a ra\u0163iunilor de existen\u0163\u0103 ale omului, pricinuind lamentarea poetului: \u201eCine te-a pus, P\u0103rinte, s\u0103-l faci, cine te-a pus?\u201d. \u00centregul e\u015fafodaj teoretic construit de om pentru a ajunge la cunoa\u015fterea lui Dumnezeu e o iluzie, o \u00een\u015fel\u0103torie: \u201e\u015ei p\u00e2n\u2019 la urm\u0103 pro\u015ftii \u00eencep s\u0103 se-n\u0163eleag\u0103\/ G\u0103sind temeiuri sacre pentru vecia-ntreag\u0103\u201d.
\nCa \u00een multe alte situa\u0163ii din poezia anilor 1948-1953, critica distrug\u0103toare a pretinsei noble\u0163i a omului sf\u00e2r\u015fe\u015fte \u00een pamflet: \u201eAi vrut s\u0103 faci tu omul, ad\u00e2nc, real,\/ Dar \u0163i-a ie\u015fit din m\u00e2n\u0103 un soi de papagal\u201d. \u00cen manuscris, exist\u0103 dou\u0103 variante pentru determinativele ultimului cuv\u00e2nt: \u201epapagal cu frac\u201d \u015fi \u201ecumplitul papagal\u201d. Prima variant\u0103 abandonat\u0103 ar fi subliniat comicul savanteriei teologice. A doua variant\u0103 de rezerv\u0103, potrivit\u0103 \u00een versifica\u0163ie s\u0103 substituie \u201eun soi de papagal\u201d, ar fi eviden\u0163iat ingratitudinea resping\u0103toare fa\u0163\u0103 de \u201ecumplitul papagal\u201d, repet\u00e2nd cu obstina\u0163ie de-a lungul vremurilor acelea\u015fi banalit\u0103\u0163i cu preten\u0163ii de elevat\u0103 cunoa\u015ftere.<\/p>\n
\u015f2\u0163<\/p>\n
Poemul \u015fDin cimitir la tine, de fiece mom\u00e2nt\u0163 (pp. 250-251 \u00een edi\u0163ia de la Arad) exemplific\u0103 dintr-un alt unghi comedia uman\u0103 \u00een modul de a se raporta la via\u0163a de apoi. Cimitirele \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 preten\u0163ia unora de a-\u015fi preg\u0103ti o postumitate favorabil\u0103 printr-un morm\u00e2nt pompos. O iluzie este denun\u0163at\u0103 sarcastic aici: reprezentarea idealizat\u0103 a meritelor prin figura\u0163ia heruvimilor la morm\u00e2ntul unui \u201ejup\u00e2n\u201d \u00eendoielnic sau prin simbolurile drept\u0103\u0163ii, libert\u0103\u0163ii sau patriotismului ca titluri de glorie de\u015fart\u0103 pentru o somitate politic\u0103. Discursul poetic pamfletar curge fluent \u015fi, din c\u00e2te s-ar p\u0103rea, a fost redactat dintr-o suflare. A r\u0103mas lacunar \u00eentr-un singur loc:\u00a0 pe la mijloc, unde sunt \u00een\u015firate averile \u2013 \u201eo moar\u0103, zece case, etc.\u201d, urm\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o completare care s\u0103 rimeze cu ultimul cuv\u00e2nt din versul urm\u0103tor. Incert este \u015fi versul \u201e\u015ei leg\u0103nat \u015fi r\u0103sf\u0103\u0163at \u00een aer, pitpalac\u201d, unde \u00eenainte de ultimul cuv\u00e2nt exist\u0103 un gol \u00een manuscris. Edi\u0163ia de la Arad ignor\u0103 completarea versului cu \u201epitpalac\u201d, mutil\u00e2ndu-l \u015fi pierz\u00e2nd rima. \u00cen final, se pare c\u0103 autorul ar fi st\u0103ruit mai mult pe rim\u0103, din moment ce \u00een partea dreapt\u0103 sunt notate o serie de cuvinte de rezerv\u0103: \u201echibritelni\u0163\u0103, pestri\u0163\u0103, pu\u015fculi\u0163\u0103, \u015fuvi\u0163\u0103, Ghi\u0163\u0103, pojghi\u0163\u0103, sughi\u0163\u0103, \u00eenghi\u0163\u0103, schi\u0163\u0103\u201d, iar \u00een st\u00e2nga, \u201esolni\u0163\u0103\u201d, \u00eentr-un fel de dic\u0163ionar de rime pentru uzul propriu. La baza paginii exist\u0103 un vers ca posibil\u0103 variant\u0103 pentru final: morm\u00e2ntul v\u0103zut caricatural ca \u201eModelul unei solni\u0163i \u015fi-a(l) unei pu\u015fculi\u0163e\u201d.
\nPe prima fil\u0103 a poemului \u015fAu \u00eenv\u0103\u0163at nego\u0163ul\u0163 (p. 252 \u00een edi\u0163ia de la Arad) exist\u0103 mai multe exerci\u0163ii pentru poemul \u015fDin cimitir la tine…\u0163, dovad\u0103 sigur\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 poeme au fost g\u00e2ndite \u00eempreun\u0103. Prima variant\u0103 de \u00eenceput era: \u201eDin cimitir la tine, din fiece morm\u00e2nt,\/ Pornesc poteci spre Tine dincolo de p\u0103m\u00e2nt.\/ \u015ei zi cu zi \u00een cete se-nghesuiesc la tine\u201d. Exist\u0103, tot aici, dou\u0103 perechi de versuri la care autorul a renun\u0163at: \u201eAm luat bilet ca-n gar\u0103 \u015fi ca pe drum de fier\/ \u015etiu s\u0103 ajung la tine, gr\u0103mad\u0103, drept \u00een cer\u201d; \u201eEi \u00een\u0163eleg s\u0103 fie \u015fi mincino\u015fi \u015fi cruzi\/ \u00cens\u0103 c\u00e2nd ei se roag\u0103 s\u0103-i vezi \u015fi s\u0103-i auzi\u201d. Ultimele dou\u0103 comunic\u0103 mai bine \u015fi rezoneaz\u0103 cu sensurile din \u015fAu \u00eenv\u0103\u0163at nego\u0163ul\u0163. Verva e aceea\u015fi.
\nO latur\u0103 mizerabil\u0103 a condi\u0163iei umane merit\u0103 cu adev\u0103rat versuri de ocar\u0103, st\u00e2rnind virtuozitatea pamfletarului ce \u00eempinge gravele repro\u015furi dincolo de conjuncturi: omul arghezian, din perioada neagr\u0103 a poetului, este o fiin\u0163\u0103 funciarmente corupt\u0103, compromis\u0103 iremediabil \u015fi dezolant, ridicol\u0103 \u00een tertipurile sale de a se salva, nedemn\u0103 de transcenden\u0163a spre care aspir\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Supliment 1<\/strong>
\nA \u00eenv\u0103\u0163at din leag\u0103n \u015fi t\u00e2n\u0103r la oglind\u0103
\nCa veveri\u0163a jocul \u00een pom cu boabele de ghind\u0103,
\n\u00cenfumurat c\u0103 \u015fi el a dat o noutate
\nS-a pus pe \u00eenv\u0103\u0163ate.
\nE taina m\u0103re\u0163iei \u015fi a m\u00e2ndriei lui
\n\u015ei s-a-mp\u0103r\u0163it \u00een teancuri de tomuri ori\u015ficui.
\nM\u00e2ndria lui c\u0103 \u015ftie \u015fi c\u0103 scrie
\nM\u00e2njind p\u0103m\u00e2ntul neao\u015f cu boarfa de h\u00e2rtie.
\nNefericitul \u015ftie!
\nPe unde trece insul a \u015fi l\u0103sat o d\u00e2r\u0103.
\n\u015ei scoate-o minte mare dintr-o \u0163\u00e2r\u0103.
\nDin neam \u00een neam spore\u015fte (m\u0103rea\u0163a) tr\u0103nc\u0103neal\u0103
\n\u015ei abia de se cunoa\u015fte ni\u0163ic\u0103 poleial\u0103
\n\u00cen care sufli-odat\u0103 \u015fi s-a dus.
\nCine te-a pus, P\u0103rinte, s\u0103-l faci, cine te-a pus?
\nRepet\u0103 dup\u0103 al\u0163ii \u015fi to\u0163i pe \u00eendelete
\nSunt pu\u015fi s-o ia de-a capo \u015fi iar\u0103\u015fi s\u0103 repete.
\n\u015ei p\u00e2n\u2019 la urm\u0103 pro\u015ftii \u00eencep s\u0103 se-n\u0163eleag\u0103
\nG\u0103sind temeiuri sacre pentru vecia-ntreag\u0103.
\nAi vrut s\u0103 faci tu omul, ad\u00e2nc, real,
\nDar \u0163i-a ie\u015fit din m\u00e2n\u0103 un soi de papagal.<\/p>\n<\/p>\n
Din cimitir la tine, de fiece morm\u00e2nt<\/strong>
\nDin cimitir la tine, de fiece morm\u00e2nt
\nPornesc poteci ascunse la scaunul t\u0103u sf\u00e2nt.
\nLe-au preg\u0103tit din vreme frumos \u015fi pardosit
\nDe-a nu le fi stiharul pe poale murd\u0103rit.
\nC\u0103ci haina cea din urm\u0103 a sufletului, pur\u0103,
\nS-a mai sp\u0103lat de pete de s\u00e2nge \u015fi untur\u0103.
\nN\u0103scut din nou la moarte, jup\u00e2nului, cum \u015ftim,
\n\u00cei \u00eencol\u0163esc de-odat\u0103 aripi de heruvim.
\nPlute\u015fte, le desface, le-nchide, dup\u0103 plac,
\n\u015ei leg\u0103nat \u015fi r\u0103sf\u0103\u0163at \u00een aer, pitpalac.
\nLe-a prev\u0103zut pe toate la timpul potrivit
\n\u00cen vie\u0163ile-am\u00e2ndou\u0103 din plin gospod\u0103rit.
\nAverea-i \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een bunuri \u015fi parale,
\nP\u0103durile de munte, podgoria de vale,
\nO moar\u0103, zece case, etc.
\n\u015ei-a cump\u0103rat \u015fi locul de veci, \u015fi a zidit
\nO vil\u0103 de odihn\u0103 a oaselor, s\u0103pat\u0103
\n\u00cen marmur\u0103 \u015fi piatr\u0103, \u015fi lung\u0103 \u015fi p\u0103trat\u0103,
\nDe fa\u0163\u0103 \u015fi c\u00e2nd piere din timp s-a \u00eengrijit
\nS\u0103-\u015fi fac\u0103 bronz pe soclu s\u0103 semene leit,
\nBarbete, buze, pleoape, c\u0103rarea sau chelia,
\nC\u0103 unul fu jup\u00e2nul \u00een toat\u0103 Rom\u00e2nia.
\n\u015ei-ar fi f\u0103cut statuia \u00eentreag\u0103 str\u00e2ns\u0103-n frac
\nSco\u0163\u00e2nd, ca la tribun\u0103, un bra\u0163 \u00eentins \u015fi-un crac
\nPe l\u0103turi ca simboluri, Dreptatea, Libertatea,
\nPatriotismul, Brazda, Religia, Cetatea,
\n\u00cenchipuite-n fe\u0163e pe jum\u0103tate goale,
\nJur-\u00eemprejur cu plante \u015fi cinci sau \u015fase oale.
\nDe monumentul \u0103sta cu trepte \u015fi-o privat\u0103
\nSe \u00eengrije\u015fte \u0163ara de-a pururi \u00eentristat\u0103.
\nC\u00e2nd dezvelit o dat\u0103 se-arat\u0103 ca o schi\u0163\u0103
\nModel de scuip\u0103toare, model de pu\u015fculi\u0163\u0103.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Nu \u015ftiu cum ar fi putut fi intitulat\u0103 mai potrivit alternativa arghezian\u0103 la C\u00e2ntare omului. Dar poetul a trecut printr-o perioad\u0103 \u00een care \u00ee\u015fi imagina o sistematizare liric\u0103 a tuturor criticilor ce pot fi aduse omului. Pe c\u00e2t era de direct elogiul \u00een C\u00e2ntare omului, pe at\u00e2t de virulent\u0103 e atitudinea negativ\u0103 \u00eentr-o viziune total… Cite\u0219te mai mult »Certare omului!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12498],"class_list":["post-20916","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-tudor-argheyi-inedit"],"views":858,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20916","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20916"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20916\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20916"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20916"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20916"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}