{"id":20904,"date":"2014-10-21T13:46:54","date_gmt":"2014-10-21T11:46:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20904"},"modified":"2014-10-21T13:46:54","modified_gmt":"2014-10-21T11:46:54","slug":"sarcina-barbatului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sarcina-barbatului\/","title":{"rendered":"Sarcina b\u00e3rbatului"},"content":{"rendered":"

Ovidiu Pecican, Noaptea soarelui r\u00e3sare<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u00e3, Bucure\u015fti, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Cei care i-au urm\u00e3rit cu aten\u0163ie evolu\u0163ia literar\u00e3 \u015ftiu c\u00e3, p\u00e2n\u00e3 nu demult, Ovidiu Pecican \u015fi-a obi\u015fnuit cititorii pun\u00e2ndu-le \u00een bra\u0163e romane cu titluri care mai de care mai bizare (Eu \u015fi maimu\u0163a mea, Razzar, Imberia, Bokia, Arhitecturi mesianice), \u00eens\u00e3 sunt convins c\u00e3, odat\u00e3 cu lansarea ultimului s\u00e3u roman, a avut loc \u015fi interesantul proces de eliberare ori resemantizare, convertind a\u015fa-zisa \u201eciud\u00e3\u0163enie\u201c \u00eentr-o simpl\u00e3 chestiune stilistic\u00e3. Naturalizarea \u00een cauz\u00e3 nu e, cu toate acestea, singurul merit al volumului \u015fi, nici pe departe, cel mai de seam\u00e3, motiv pentru care m\u00e3 gr\u00e3besc s\u00e3 adaug, \u00eenc\u00e3 de la \u00eenceput, c\u00e3 e vorba, f\u00e3r\u00e3 doar \u015fi poate, despre cel mai bun roman al universitarului clujean. Un upgrade definit, (cel pu\u0163in) fa\u0163\u00e3 de volumul anterior. Dac\u00e3 \u00een interbelic Camil Petrescu f\u00e3cea carier\u00e3 pe seama opozi\u0163iilor moderniste, contemporaneitatea \u00eel oblig\u00e3 pe istoricul ar\u00e3dean s\u00e3 recurg\u00e3 la grefarea pove\u015ftii \u00een cadrul unor tensiuni inextricabile, de gradul doi. Sigur, nu e doar o chestiune de alegere, fiindc\u00e3, pentru Pecican (un soi de \u201eZeno\u201c transilv\u00e3nean), paradoxul reprezint\u00e3, a\u015fa cum ne-a tot ar\u00e3tat, a doua sa natur\u00e3.
\nShotgun wedding<\/strong>
\n\u201eCum reac\u0163ioneaz\u00e3 un intelectual \u00een proximitatea unei asemenea situa\u0163ii?\u201c Iat\u00e3 \u00eentrebarea central\u00e3 pe care o ridic\u00e3, cu umor englezesc cum nu prea vezi, nici m\u00e3car la debutan\u0163ii din ultimii ani, romanul lui Ovidiu Pecican. R\u00e3spunsul e, \u00een ciuda banalit\u00e3\u0163ii, la fel de nea\u015fteptat: ca oricare altul. Trezindu-se prins \u00eentr-o \u201eAnne Hathaway situation\u201c, navetistul Dragodan d\u00e3 drumul, disperat fiind, robinetului interior \u00een \u00eencercarea hazardat\u00e3 de a r\u00e3zbi cumva la suprafa\u0163\u00e3. Sigur, putem vorbi, \u00eentr-o \u00eencercare de delimitare a tematicii, despre speran\u0163ele forjate \u00een \u201enoaptea\u201c totalitar\u00e3 ori despre \u201ecea\u0163a\u201c tranzi\u0163iei \u00een zorii noului regim, \u00eens\u00e3 sunt convins c\u00e3, departe de a o eclipsa, lectura ideologic\u00e3 ar trebui doar s-o completeze pe cea identitar\u00e3. Pe scurt, dispari\u0163ia fizic\u00e3 a tat\u00e3lui presupune, pe de-o parte, abandonul simbolic al b\u00e3iatului Edu (cum e, uneori, alintat), \u00een timp ce angoasa cauzat\u00e3 de preluarea \u015ftafetei de figur\u00e3 patern\u00e3 se instaleaz\u00e3, pe de alta, odat\u00e3 cu anun\u0163area sarcinii Imberiei, \u015ftire ce, deloc surprinz\u00e3tor, \u00eei provoac\u00e3 protagonistului o reac\u0163ie inedit\u00e3. Bulversat, acesta redevine, \u00eentr-un sens, o fiin\u0163\u00e3 genuin\u00e3, experiment\u00e2nd o real\u00e3 dereglare a sim\u0163urilor, ce aduce aminte de fenomenul \u201etrezirii la realitate\u201c experimentat, \u00een urm\u00e3 cu aproape 50 de ani, de \u201e\u00eenalt func\u0163ionarul Ion Marina\u201c. Fauvist, pedagogul se metamorfozeaz\u00e3 \u00eentr-un delicat filozof al istoriei \u015fi, \u00een ciuda pesimismului ori a st\u00e3rilor sale depresive, Eduard nutre\u015fte, egoist fiind, obsesia (iluzia) libert\u00e3\u0163ii. Victim\u00e3 a pl\u00e3cerilor carnale, pasionat sculptor al istoriei, Dragodan r\u00e3m\u00e2ne, p\u00e2n\u00e3 \u00een final, un melancolic \u015fi nu, cum s-ar crede, un explorator.
\nMai degrab\u00e3 solilocviu dec\u00e2t monolog, discursul interior tr\u00e3deaz\u00e3 at\u00e2t anxietatea confesorului, c\u00e2t \u015fi inspira\u0163ia autorului de a nu c\u00e3dea \u00een conven\u0163ionala plas\u00e3 a autenticit\u00e3\u0163ii, str\u00e3lucind adesea prin interoga\u0163ii ce oscileaz\u00e3, cu alonj\u00e3 impresionant\u00e3, \u00eentre naivitate \u015fi sarcasm. Mai mult, pe naratorul necreditabil, Pecican \u00eel salveaz\u00e3 prin inserarea, aparent nesemnificativ\u00e3, a unei scrisori semnate de Imberia, iar unde putem spune c\u00e3 pierde, din punct de vedere al economiei narative, misoginismul personajului principal c\u00e2\u015ftig\u00e3 \u00een ordinea expresivit\u00e3\u0163ii, autorul zugr\u00e3vind o serie de portrete de odalisc\u00e3 absolut remarcabile. \u00cenainte de a sf\u00e2r\u015fi \u00een patul lui, damele sunt trecute prin cel procustian, un fel de \u201esecurity-check\u201c executat pe criteriile revistelor pentru adul\u0163i: \u201eLe clasam \u00een minte pe tipologii clare: care aveau cele trei curbe de gal\u00e3 \u00een zona membrelor inferioare (pulpe, genunchi, glezne)\u201c.
\nMille e tre (1003)<\/strong>
\nEi, chiar dac\u00e3 lista lui Dragodan nu num\u00e3r\u00e3 tocmai at\u00e2tea, mai impresionant\u00e3 dec\u00e2t suma cuceririlor sale amoroase r\u00e3m\u00e2ne, totu\u015fi, teribila greutate moral\u00e3 a respectivului \u201ebilan\u0163 erotic\u201c, iresponsabilitatea sexual\u00e3 a profesorului de istorie func\u0163ion\u00e2nd, \u00een mod ironic, \u00eentocmai unui lubrifiant social, \u00een r\u00e3sp\u00e3r cu crisparea oligarhiei tentaculare a regimului comunist. Sexul, cu alte cuvinte, devine un soi de marf\u00e3 de contraband\u00e3, o moned\u00e3 ilegal\u00e3, o comoditate \u2013 detaliu semnificativ, fiindc\u00e3 autorul va profita, juc\u00e2ndu-se cu trecerea insesizabil\u00e3, dar inevitabil\u00e3 a oric\u00e3rei comodit\u00e3\u0163i, de la stadiul de excep\u0163ionalitate la banalitate. Cam asta e, naratologic vorbind, ni\u015fa \u00een care scriitorul se insereaz\u00e3, cu destul de mult\u00e3 ingeniozitate, \u00een vederea explor\u00e3rii ontologice a acestei situa\u0163ii \u201edilematice\u201c.
\nDe fiecare dat\u00e3 c\u00e2nd \u201emasculii\u201c (Eduard \u00ee\u015fi viziteaz\u00e3, pentru sfaturi, prietenii din copil\u00e3rie, ambii nefiind altceva dec\u00e2t megafonul propriei con\u015ftiin\u0163e) \u00eembrac\u00e3 haina responsabilit\u00e3\u0163ii, ace\u015ftia alunec\u00e3, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, nu numai \u00een aureola trecutului lor, ci \u015fi \u00een ridicolul transport\u00e3rii, schimb\u00e2nd sacoul \u015fi c\u00e3ma\u015fa, pentru proverbialele julituri din coate \u015fi genunchi, b\u00e3rb\u00e3\u0163ia ne\u00eensemn\u00e2nd, \u00een consecin\u0163\u00e3, nimic altceva dec\u00e2t libertatea imponderabil\u00e3 a v\u00e2rstei de aur. Chiar \u015fi a\u015fa, nostalgia se \u00eendreapt\u00e3, cum ziceam \u015fi mai devreme, nu c\u00e3tre trecutul comunist, ci mai cur\u00e2nd c\u00e3tre tinere\u0163ea \u00eengropat\u00e3 acolo de vie. Fraza ritmic\u00e3, culorile vibrant-violente traduc primitivismul \u015fi frumuse\u0163ea privirii epifanice compun\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, un lamento dedicat timpului pierdut. Un feeling, p\u00e2n\u00e3 la urm\u00e3, pe care \u201eanti-eroul\u201c romanului \u00eel supune ra\u0163ionaliz\u00e3rii, for\u0163\u00e2nd investiga\u0163ia p\u00e2n\u00e3 la ultimele consecin\u0163e discursive.
\nEduca\u0163ia informal\u00e3<\/strong>
\nOdat\u00e3 ce accept\u00e3m c\u00e3 traseul form\u00e3rii caracterului se poate reface prin (re)descoperirea modelelor afective, trebuie s\u00e3 admitem \u015fi c\u00e3 acestea nu sunt con\u015ftient alese dintr-o expozi\u0163ie a elitelor, ci, adesea, din ceea ce avem la-ndem\u00e2n\u00e3. E lesne de admis c\u00e3 distrac\u0163iile frivole, uneori interzise, alteori impuse prin presiune social\u00e3, c\u00e3 escapadele nocturne din Mamaia anilor \u201870 ale lui Dinu (fratele protagonistului), c\u00e3 eroii filmelor hollywoodiene, c\u00e3 forma\u0163ii precum The Beatles ori c\u00e3 provoc\u00e3rile absurde ale copil\u00e3riei pot constitui (cum altfel?) experien\u0163e afective modelatoare \u015fi, a\u015f \u00eendr\u00e3zni s\u00e3 zic, de-a dreptul mitice.
\nDincolo de speran\u0163a gra\u0163ierii (cel pu\u0163in morale), scena vizit\u00e3rii mamei e responsabil\u00e3, a\u015f zice, at\u00e2t de umanizarea personajului, c\u00e2t \u015fi de abrutizarea cititorului. Simptomatic e, a\u015fadar, mixul format din \u00eenduio\u015f\u00e3toarea \u015fi infinita iubire matern\u00e3 \u00eempletit\u00e3 cu brutalitatea \u015fi neghiobia cutumelor patriarhale ce transform\u00e3 patetismul renun\u0163\u00e3rii \u00een trademarkul unuia dintre cele mai puternice momente ale romanului. Alte episoade memorabile: medita\u0163ia Zen din autobuz, lec\u0163ia de hermeneutic\u00e3 biblic\u00e3, un pro-con savuros sau dezbaterea identit\u00e3\u0163ii na\u0163ionale la un pahar. Aspecte mai pu\u0163in reu\u015fite: scena Freud\/Jung, revela\u0163ia Anaximene, secven\u0163ele suprarealist-oniriste sau finalul liric, toate put\u00e2nd fi acuzate de o prea tare ap\u00e3sare pe pedal\u00e3. Explica\u0163iile devin prolixe, diminu\u00e2nd impactul ini\u0163ial, l\u00e3s\u00e2nd, totodat\u00e3, impresia de peticire.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, un roman extrem de senzorial despre singur\u00e3tate, piperat cu umor de cea mai bun\u00e3 calitate \u015fi reflec\u0163ii cople\u015fitoare, Noaptea soarelui r\u00e3sare expune, pe de o parte, povestea \u201eunderground\u201c a strategiilor comuniste de intimidare, devoal\u00e2nd, \u00een consecin\u0163\u00e3, raporturile de putere. Roman al Clujului (fiecare col\u0163, fiecare strad\u00e3 marcheaz\u00e3 o \u00eent\u00e2mplare), povestea urm\u00e3re\u015fte, pe de alt\u00e3 parte, o dram\u00e3 erotic\u00e3 cu profunde implica\u0163ii morale. Tensiunea construit\u00e3 pe seama conflictului clasic dintre interior \u015fi exterior reprezint\u00e3 garan\u0163ia unui excelent scrutin al rela\u0163iilor amoroase, culmin\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, \u00eentr-o minu\u0163ioas\u00e3 examinare a fragilit\u00e3\u0163ii ce separ\u00e3 promiscuitatea sexual\u00e3 de sanctitatea iubirii. Autorul r\u00e3st\u00e3lm\u00e3ce\u015fte, \u00een mod cinic, toate prejudec\u00e3\u0163ile mim\u00e2nd roluri \u015fi ritualuri, deconspirarea absurdului din spatele acestor m\u00e3\u015fti dovedindu-se a fi una din mizele nedeclarate ale romanului.
\nPut\u00e2nd fi \u00eenscris \u00een seria, chiar dac\u00e3 \u00een cheie satiric\u00e3, inaugurat\u00e3 de telenovela socialist\u00e3 (Doru Pop, 2013), \u015fi acela un roman despre ceea ce \u00eensemna s\u00e3 fii \u201eb\u00e3rbat\u201c \u00een timpul comunismului, Pecican reu\u015fe\u015fte, prin cultivarea unei game largi de figuri de stil ori expresii \u2013 semnul unui retorician trecut prin toate \u015fcolile majore, de la sofi\u015fti la Boileau \u2013 s\u00e3 transpun\u00e3 \u00een pagin\u00e3 ambiguitatea luptei dintre Eros \u015fi Thanatos. Cu toate c\u00e3 sunt sigur c\u00e3 volumul (continuarea, dup\u00e3 cum s-a tot zis, a Imberiei \u015fi, totodat\u00e3, a Arhitecturilor mesianice) va intra \u00een cursa premiilor acestui an, cenzura sau, mai bine zis, editarea nu e, cel pu\u0163in de-acum \u00eencolo, dec\u00e2t binevenit\u00e3. Spun asta pentru c\u00e3 nu un singur indiciu confirm\u00e3 continuarea, iat\u00e3, a tetralogiei unde vom asista, cel mai probabil, la rotunjirea intrigii amoroase.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ovidiu Pecican, Noaptea soarelui r\u00e3sare, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u00e3, Bucure\u015fti, 2014   Cei care i-au urm\u00e3rit cu aten\u0163ie evolu\u0163ia literar\u00e3 \u015ftiu c\u00e3, p\u00e2n\u00e3 nu demult, Ovidiu Pecican \u015fi-a obi\u015fnuit cititorii pun\u00e2ndu-le \u00een bra\u0163e romane cu titluri care mai de care mai bizare (Eu \u015fi maimu\u0163a mea, Razzar, Imberia, Bokia, Arhitecturi mesianice), \u00eens\u00e3 sunt convins c\u00e3, odat\u00e3… Cite\u0219te mai mult »Sarcina b\u00e3rbatului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12485,8495,12486],"class_list":["post-20904","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-noaptea-soarelui-rasare","tag-ovidiu-pecican","tag-shotgun-wedding"],"views":991,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20904","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20904"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20904\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20904"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20904"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20904"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}