\u00cen Rom\u00e2nia, printre at\u00e2tea boli, b\u00e2ntuie \u015fi una pe care a\u015f numi-o festivalit\u0103. Aproape nu exist\u0103 zi de la Dumnezeu f\u0103r\u0103 un festival. Cele mai multe, nu-i a\u015fa!, interna\u0163ionale, ba unele transform\u00e2nd localit\u0103\u0163ile unde se produc cu nest\u0103vilit entuziasm \u00een nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201epoluri mondiale\u201c: ale poeziei, teatrului, muzicii, ale usturoiului, c\u00e2rna\u0163ilor de Ple\u015fcoi etc. Triumfalismul se \u00eenso\u0163e\u015fte de minune cu improprietatea termenilor. Ei bine, una dintre excep\u0163iile fericite se dovede\u015fte a fi Festivalul de Literatur\u0103 \u015fi Traducere de la Ia\u015fi, cu adev\u0103rat interna\u0163ional nu doar ca participare, ci \u015fi ca valoare, a c\u0103rui a doua edi\u0163ie a avut loc \u00een prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 a lui octombrie. S-a confirmat ceea ce declara \u00een avanpremier\u0103 prozatorul Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din capitala Moldovei, managerul general al FILIT: \u201e\u00cen 2013 am ridicat \u015ftacheta foarte sus, iar anul acesta suntem \u015fi mai sus\u201c.
\nAnul acesta a existat \u015fi un echilibru cum nu se poate mai fecund \u00eentre participarea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi cea str\u0103in\u0103: scriitori, traduc\u0103tori, manageri culturali din multe \u0163\u0103ri europene, din America de Nord \u015fi America Latin\u0103. Ei au conferit str\u0103lucire \u015fi substan\u0163\u0103 sutelor de evenimente, cum le-au numit organizatorii, ce au compus, la r\u00e2ndul lor, un eveniment de o impresionant\u0103 complexitate \u015fi cu un puternic impact. A\u015fa ceva, afirma Radu Aldulescu \u2013 \u201enu s-ar fi putut petrece dec\u00e2t la Ia\u015fi\u201c, ora\u015f cu o tradi\u0163ie invidiabil\u0103, cu un poten\u0163ial spiritual aproape nevalorificat \u00een deceniile din urm\u0103 \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cum sublinia Nicolae Manolescu, cu cele mai multe, mai importante \u015fi mai frumoase monumente din \u0163ar\u0103, \u00een fine, ora\u015ful rom\u00e2nesc ce aspir\u0103 cu cea mai legitim\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163ire la titlul de capital\u0103 cultural\u0103 european\u0103.
\nAcum, la o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi jum\u0103tate de la \u00eencheierea prestigiosului festival, doar c\u00e2teva remarci \u201ela rece\u201c, c\u0103ci a reface filmul a tot ce s-a petrecut de-a lungul a cinci zile \u015fi nop\u0163i de toamn\u0103 ie\u015fean\u0103 ar fi \u015fi imposibil, \u015fi superfluu, mai ales c\u0103 FILIT a fost larg mediatizat. \u015ei nu numai \u00een Rom\u00e2nia. Prin urmare, a\u015f remarca mai \u00eent\u00e2i calitatea \u015fi \u0163inuta \u00eent\u00e2lnirilor scriitorilor rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini cu un numeros public de toate v\u00e2rstele, al c\u0103rui interes \u015fi a c\u0103rui participare ne-au tonifiat \u015fi ne-au f\u0103cut s\u0103 fim mai optimi\u015fti privind destinul literaturii \u015fi al scriitorului \u00een epoca informa\u0163ional\u0103. Ele s-au desf\u0103\u015furat at\u00e2t \u00een spa\u0163ii neconven\u0163ionale, unde cel mai de atrac\u0163ie punct a fost Casa Filit din Bulevardul \u015etefan cel Mare, \u00een care, declara unul dintre scriitorii invita\u0163i \u201e\u2026 ne-am sim\u0163it ca \u00een America lui Whitman sau ca \u00een America lui Kafka\u201c, c\u00e2t \u015fi \u00een licee, universit\u0103\u0163i, la Institul Francez \u015fi, \u00een fiecare sear\u0103, la Teatrul Na\u0163ional, unde protagoni\u015ftii au fost, \u00een ordine: David Lodge, Guillermo Arriaga, Herta M\u00fcller, Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u015fi Norman Manea, \u00eenso\u0163i\u0163i sau intervieva\u0163i de poetul american Edward Hisch, Ion Vianu, Carmen Mu\u015fat, Marius Chivu sau Cezar Paul-B\u0103descu.
\nUnul dintre protagoni\u015ftii principali ai FILIT a fost Limba Rom\u00e2n\u0103, \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin asta \u015fi reflec\u0163ia asupra ei. \u015ei nu numai datorit\u0103 prezen\u0163ei a numero\u015fi traduc\u0103tori din Europa \u015fi America. Am scris alt\u0103dat\u0103 despre cum se raporteaz\u0103, de pild\u0103, Herta M\u00fcller la limba rom\u00e2n\u0103, m\u0103rturisind c\u0103 rareori mi-a fost dat s\u0103 citesc (era vorba de cartea sa Regele se-nclin\u0103 \u015fi ucide) considera\u0163ii at\u00e2t de subtile \u015fi de ata\u015fante ale unui scriitor de o alt\u0103 limb\u0103 matern\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t laureata Premiului Nobel pentru Literatur\u0103 declar\u0103 c\u0103 nu a scris \u00een c\u0103r\u0163ile ei \u201enici m\u0103car o singur\u0103 propozi\u0163ie \u00een rom\u00e2ne\u015fte\u201c. La Ia\u015fi, scriitoarea a abordat din nou tema limbii rom\u00e2ne \u015fi a expresivit\u0103\u0163ii ei neb\u0103nuite: \u201eRom\u00e2na are un limbaj poetic. Blestemele sunt a\u015fa de faine \u00een rom\u00e2n\u0103\u2026 \u00cen german\u0103 nu po\u0163i s\u0103 blestemi fiindc\u0103 nu ai vocabular. Sunt scurte, seci \u015fi la obiect\u2026 \u00cen fiecare din aceste dou\u0103 limbi nu am fost sigur\u0103, de aia mi s-au p\u0103rut c\u0103 sunt \u00eemprumutate. C\u0103 nu \u00eemi apar\u0163ine nimic. Eu trebuie s\u0103 m\u0103 folosesc de ele, dar nu sunt ale mele \u015fi simt c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de ast\u0103zi este a\u015fa. Pentru c\u0103 am v\u0103zut ce diferen\u0163e mari sunt. Dac\u0103 luna este feminin\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, la ei este cu totul altceva. Trandafirul la fel. Cel rom\u00e2n e masculin, \u00een german\u0103 e invers. La fel moartea. Sunt sute de exemple \u015fi toate \u00een fiecare zi mi le-am spus \u015fi am v\u0103zut \u00een ce mod diferit prive\u015fte rom\u00e2na \u015fi germana lumea\u2026 Avem mai multe sta\u0163ii. Fiecare obiect are o sta\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi una nem\u0163easc\u0103 \u00een capul meu\u201c.
\nConfesiuni \u015fi observa\u0163ii care rezoneaz\u0103 cu cele ale unor traduc\u0103tori, exprimate \u00een cadrul dezbaterilor de la filiala Uniunii Scriitorilor \u015fi de la Institutul Francez, moderate de Nicolae Manolescu \u015fi Cassian Maria Spiridon. Nordica Inger Johanson, care a t\u0103lm\u0103cit \u00een limba sa opere ale unor importan\u0163i scriitori rom\u00e2ni clasici \u015fi contemporani, definea rela\u0163ia dintre suedez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103 asemuind-o cu cea dintre doi iubi\u0163i, traduc\u0103torul fiind cel ce o poten\u0163eaz\u0103. Bine, bine, a nuan\u0163at germanul Georg Aescht, dar iubi\u0163ii se mai \u015fi ceart\u0103, intr\u0103 \u00een conflict. Finalmente, compar\u00e2nd, pe baza experien\u0163ei sale, germana cu rom\u00e2na, cele dou\u0103 limbi din care \u015fi \u00een care traduce, el a recurs la o metafor\u0103 memorabil\u0103: \u201egermana m\u0103r\u015f\u0103luie\u015fte, pe c\u00e2nd rom\u00e2na danseaz\u0103!\u201c. La Institutul Francez, unde s-a discutat despre \u201eImportan\u0163a traducerii \u00een limba rom\u00e2n\u0103\u201c, continu\u00e2nd o idee a lui Nicolae Manolescu, unul dintre traduc\u0103torii prezen\u0163i s-a referit la fenomenul de anglicizare, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia c\u0103 \u201elimba rom\u00e2n\u0103 resimte foarte mult presiunea limbii engleze. Nimeni nu g\u00e2nde\u015fte morfo-sintactic, vom vorbi engleza rom\u00e2neasc\u0103, engleza bulg\u0103reasc\u0103, engleza pakistanez\u0103\u201c \u2013, criticul moderator subliniind apoi c\u0103 fenomenul de degradare a limbii poate avea consecin\u0163e nefaste. S-ar putea, a spus Manolescu, s\u0103 ajungem \u00een situa\u0163ia ca, mai ales \u00een condi\u0163iile cre\u015fterii abandonului \u015fcolar, vorbind literar s\u0103 nu ne mai \u00een\u0163elegem.
\nS-au f\u0103cut referiri la limba rom\u00e2n\u0103, dar dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103, \u015fi \u00een alte \u00eent\u00e2lniri \u015fi dezbateri. De pild\u0103, cele de la Teatrul Na\u0163ional, urm\u0103rite \u00een fiecare sear\u0103 de o sal\u0103 plin\u0103 p\u00e2n\u0103 la refuz \u015fi, fire\u015fte, de mult mai mul\u0163i iubitori de cultur\u0103 \u00eenalt\u0103 prin intermediul televiziunii \u015fi al internetului. Toate cinci au constituit adev\u0103rate s\u0103rb\u0103tori ale spiritului, mai pu\u0163in poate cea a mexicanului Guillermo Arriega, scriitor, scenarist, regizor, boxer, v\u00e2n\u0103tor etal\u00e2ndu-\u015fi \u00eendeletnicirea crud\u0103 ca pe o virtute etc. care, \u00een unele momente ale dialogului cu criticul Marius Chivu, a dat impresia c\u0103 nimerise din gre\u015feal\u0103 pe scena din somptuoasa sal\u0103, probabil pentru c\u0103 venea prea de departe\u2026 Un drum prea lung pentru o reprezenta\u0163ie at\u00e2t de frivol\u0103, at\u00e2t de ieftin\u0103. \u015ei c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti ce scriitori uria\u015fi are America Latin\u0103!
\nMircea C\u0103rt\u0103rescu \u015fi Norman Manea, \u00eentr-o cheie grav\u0103, ar fi putut \u0163ine treaz\u0103 aten\u0163ia publicului p\u00e2n\u0103 diminea\u0163\u0103. Fiecare dintre ace\u015fti doi mari scriitori, cei mai priza\u0163i de editorii str\u0103ini, cum s-a v\u0103zut \u015fi din prezent\u0103rile numero\u015filor traduc\u0103tori participan\u0163i la FILIT, a l\u0103sat impresii de neuitat, datorit\u0103 sincerit\u0103\u0163ii cu care s-au confesat, profunzimii reflec\u0163iei \u015fi frumuse\u0163ii rostirii. Au fost aplauda\u0163i \u00een picioare, ca la marile concerte \u015fi spectacole de teatru. Tema limbii nu a lipsit, repet, nici din dialogurile cu ei. La finalul celor peste dou\u0103 ore din seara ce i-a fost rezervat\u0103, care parc\u0103 au trecut ca dou\u0103 minute, C\u0103rt\u0103rescu, dup\u0103 sclipitoare referiri la Eminescu \u015fi Kafka, a citit admirabil din capodopera sa eroi-comic\u0103 Levantul. Ca \u015fi Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Norman Manea a creat o stare de medita\u0163ie profund\u0103, de comuniune \u015fi de emo\u0163ie nu doar spiritual\u0103. A vorbit, \u00eentre altele, despre exilurile tr\u0103ite (\u015fi murite) de el: cel terifiant din copil\u0103rie \u015fi cel de la v\u00e2rsta de 50 de ani. Dac\u0103 copil\u0103ria i-a fost marcat\u0103 de o teribil\u0103 traum\u0103, tot ea a \u00eensemnat \u015fi \u00eenceputul traiectoriei destinului s\u0103u de scriitor. \u00cenceput care, a evocat autorul \u00centoarcerii huliganului, a constat \u00een lectura unei c\u0103r\u0163i de basme a lui Ion Creang\u0103 primit\u0103 cadou, care l-a fascinat. O carte ini\u0163iatic\u0103, o carte-ramp\u0103 de lansare. Limba rom\u00e2n\u0103 i-a fost \u015fi \u00eei este singura avere. C\u00e2nd a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, \u00een 1986, nu a luat cu sine dec\u00e2t o valiz\u0103, dar, a m\u0103rturisit, dac\u0103 ar fi avut \u015fi treizeci de valize, ele n-ar fi \u00eensemnat nimic. Drama era alta, a rememorat scriitorul, \u015fi anume c\u0103, la plecare, pe aeroportul Otopeni, a sim\u0163it c\u0103 \u201ei s-a t\u0103iat limba\u201c \u00een care \u201eera eul meu \u00een totalitate\u201c. Norman Manea, care scrie numai \u00een limba rom\u00e2n\u0103, adev\u0103rata lui cas\u0103, evoc\u0103 \u015fi se confeseaz\u0103 cu o gravitate \u015fi o lini\u015fte tulbur\u0103toare. \u00cen tot ce spune, pare a ilustra sur le vif dictonul: c\u00e2t\u0103 luciditate, at\u00e2ta dram\u0103! Observa\u0163iile \u015fi opiniile sale privind tragediile istoriei \u015fi repetabilitatea lor, imperfec\u0163iunea democra\u0163iei, inclusiv sau mai ales a celei americane, capitalismul dominat de cupiditate \u015fi gol de suflet, sentimentul \u015fi nevoia de prietenie sunt menite s\u0103 convoace con\u015ftiin\u0163ele. El a reiterat o caracterizare a poporului rom\u00e2n \u201edin care am f\u0103cut \u015fi fac parte\u201c: un popor hedonist, unul de poe\u0163i, nu de sfin\u0163i. Ar vrea ca Scrisoarea pierdut\u0103 a lui Caragiale \u201es\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aceea\u015fi pies\u0103 genial\u0103, dar s\u0103 nu mai fie actual\u0103\u201c \u00een balcanica noastr\u0103 patrie. Un enun\u0163 al s\u0103u, care sun\u0103 ca un aforism \u2013 \u201eSclavia te scute\u015fte de responsabilitate\u201c \u2013 e de natur\u0103 s\u0103 ne pun\u0103 pe g\u00e2nduri, de fapt s\u0103 ne trezeasc\u0103. \u00cenchei cu opiniile celor doi despre FILIT: \u201eUn festival de mare anvergur\u0103\u201c (Norman Manea); \u201eFestivalul este la cel mai \u00eenalt nivel… O mare reu\u015fit\u0103\u201c. (Mircea C\u0103rt\u0103rescu).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Rom\u00e2nia, printre at\u00e2tea boli, b\u00e2ntuie \u015fi una pe care a\u015f numi-o festivalit\u0103. Aproape nu exist\u0103 zi de la Dumnezeu f\u0103r\u0103 un festival. Cele mai multe, nu-i a\u015fa!, interna\u0163ionale, ba unele transform\u00e2nd localit\u0103\u0163ile unde se produc cu nest\u0103vilit entuziasm \u00een nici mai mult, nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u201epoluri mondiale\u201c: ale poeziei, teatrului, muzicii, ale usturoiului,… Cite\u0219te mai mult »FILIT, un veritabil brand cultural<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12484],"class_list":["post-20902","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-filit-2014"],"views":1395,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20902"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20902\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}