{"id":20898,"date":"2014-10-21T13:40:51","date_gmt":"2014-10-21T11:40:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20898"},"modified":"2014-10-21T13:40:51","modified_gmt":"2014-10-21T11:40:51","slug":"tencuiala-lui-damocles","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tencuiala-lui-damocles\/","title":{"rendered":"Tencuiala lui Damocles"},"content":{"rendered":"<p>Ceva ne va lovi cu siguran\u0162\u0102<br \/>\nla un moment dat, pe nea\u015eteptate<br \/>\n\u015ei mai devreme chiar dec\u00e2t ne \u00eenchipuim<\/p>\n<p>\u201eAten\u0163ie! Cade tencuiala!\u201d Adesea cade cu c\u00e2te trei ascu\u0163ite, letale semne de exclamare. Frecven\u0163a avertismentului a crescut exponen\u0163ial \u00een ultimele luni, cine \u015ftie de ce. (Exist\u0103 oare vreo lege care \u00eei oblig\u0103 pe bucure\u015fteni s\u0103-l afi\u015feze pe cl\u0103diri sau pe sforile cu care le pun sub carantin\u0103?). Sigur e c\u0103 \u201eAten\u0163ie! Cade tencuiala!\u201d a ajuns cea mai de succes idee de decorare a ora\u015fului din ultima vreme, mai ales \u00een centru \u2013 \u015fi nu m-ar mira s\u0103 eclipseze chiar apropiatele instala\u0163ii de Cr\u0103ciun. Care nu cad.<\/p>\n<p>Ra\u0163iunile practice ale anun\u0163ului sunt evidente \u015fi indiscutabile. Tencuiala s-ar putea desprinde, \u00eentr-adev\u0103r, de pe numeroase cl\u0103diri vechi. Poate c\u0103 pe alocuri s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat, iar cineva a sc\u0103pat ca prin urechile acului de la o moarte sigur\u0103. Mai pu\u0163in vizibile \u00eens\u0103 mi se par semnifica\u0163iile anun\u0163ului \u00een imaginarul bucure\u015ftean, fie ca inten\u0163ii subterane, fie ca efecte neelucidate.<\/p>\n<p>Frapeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i compulsiva stilistic\u0103 a anun\u0163ului, care ar trebui s\u0103 indice o posibilitate, dar prescrie o ac\u0163iune ce are loc, se pare, chiar sub ochii no\u015ftri. Efectul aproape optic este cel de iminen\u0163\u0103. Ceva ne va lovi cu siguran\u0163\u0103 la un moment dat, pe nea\u015fteptate \u015fi mai devreme chiar dec\u00e2t ne \u00eenchipuim, precum filosoficele c\u0103r\u0103mizi sau anecdoticele ghiveciuri de flori, aleatorii, dar implacabile, ce curm\u0103 traseul pietonului lini\u015ftit. Ne \u00eengrijoreaz\u0103 apoi \u015fi nota de arbitrar. De ce pe mine, pe strada X sau l\u00e2ng\u0103 imobilul Y, cu care nu am dec\u00e2t o rela\u0163ie de proximitate, de altfel foarte trec\u0103toare? \u015ei ne mai submineaz\u0103 nu \u00een ultimul r\u00e2nd senza\u0163ia de perpetu\u0103 \u015fi maxim\u0103 nesiguran\u0163\u0103, pentru c\u0103 este totu\u015fi ora\u015ful meu, \u00een care locuiesc \u015fi \u00een care, iat\u0103, m\u0103 pa\u015fte tocmai de aceea un pericol mortal. Sau, dup\u0103 vorba faimoas\u0103 a lui Freud despre eu: nu sunt st\u0103p\u00e2n \u00een casa mea, cum credeam.<\/p>\n<p>Suspendat la \u00een\u0103l\u0163ime, anun\u0163ul pare o sabie a lui Damocles peste capul fiec\u0103rui bucure\u015ftean. Va c\u0103dea ea vreodat\u0103? \u015ei ce-am putea face? S-ar p\u0103rea c\u0103 nimic, ceea ce reiese chiar din cum e formulat\u0103 problema. Dac\u0103 am citi anun\u0163ul la microscopul incon\u015ftientului, atunci am putea vorbi (ne)lini\u015fti\u0163i despre o \u00eentoarcere a refulatului. Despre vechile case (str\u0103vezii simboluri ale eului ori ale corpului) care ni se pr\u0103bu\u015fesc \u00een cap pentru c\u0103 nu le-am consolidat la vreme. Ap\u0103r\u0103rile sunt debordate, inevitabilul, f\u0103r\u0103 chip \u015fi dat\u0103, se produce, refulatul se revars\u0103 pe strad\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a de zi cu zi. Am putea vorbi \u015fi despre o vin\u0103 incon\u015ftient\u0103, pe care nu ne-o (re)cunoa\u015ftem, \u015fi despre o mare \u015fi urgent\u0103 nevoie de pedeaps\u0103 pe care anun\u0163ul o traduce \u00een mod repetat. Despre g\u00e2ndire magic\u0103, pericolul amenin\u0163\u00e2nd prin simpla rela\u0163ie de contiguitate. \u015ei despre obsesionale ritualuri \u00eentru prevenirea marelui necunoscut.<\/p>\n<p>Dar nu \u015ftim c\u0103 tocmai a\u015fa ar sta lucrurile \u015fi c\u0103 nu sunt simple specula\u0163ii. Vom vedea doar c\u0103 inexorabila tencuial\u0103 nu e singura spaim\u0103 ce poart\u0103 cele trei m\u0103rci \u2013 a iminen\u0163ei, a arbitrarului \u015fi a pericolului maxim \u015fi permanent, ci doar cea mai nou\u0103 dintr-un serial punitiv. Ne afl\u0103m \u00een discursul bulinei ro\u015fii de pe vechile cl\u0103diri vulnerabile la seisme. \u015ei \u00een cel al cutremurului \u00eensu\u015fi, nu altfel dec\u00e2t devastator \u015fi pe cale s\u0103 aib\u0103 loc, a\u015fa cum periodic ne anun\u0163\u0103 la televiziune oameni cu diverse calit\u0103\u0163i, dintre care una primeaz\u0103: ei \u015ftiu sigur, printre noi, ceilal\u0163i, care, precum am v\u0103zut, nu prea \u015ftim nimic, dec\u00e2t c\u0103 se va \u00eent\u00e2mpla. Altfel spus, prezic\u0103torii ne preiau cu regularitate angoasele, le exprim\u0103, le amplific\u0103 \u015fi le dau form\u0103, ceea ce, s\u0103 recunoa\u015ftem, le face mult mai u\u015for de suportat.<\/p>\n<p>P\u00e2n\u0103 una, alta, ceea ce ne love\u015fte (frapeaz\u0103) este anun\u0163ul despre tencuial\u0103. Tencuiala \u00eens\u0103\u015fi \u00eent\u00e2rzie s\u0103 cad\u0103.<\/p>\n<p>Spuneam c\u0103 nu m\u0103surile \u015fi ra\u0163iunile practice le lu\u0103m \u00een calcul. Totu\u015fi, de la un punct nu mai vorbim despre ra\u0163iuni, ci despre ra\u0163ionaliz\u0103ri, \u015fi ne pot mira unele alegeri obscure sau \u00eenc\u00e2lcite ale ora\u015fului. Exist\u0103 un motiv, nu mereu sau nu \u00een primul r\u00e2nd de ordin practic sau economic, pentru o preferin\u0163\u0103 sau alta. De ce s\u0103 tencuie\u015fti cl\u0103dirile cu anun\u0163uri mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 le tencuie\u015fti la propriu? Sau \u00een loc s\u0103 degajezi ghea\u0163a ce st\u0103 s\u0103 cad\u0103 de pe acoperi\u015f?<\/p>\n<p>Pentru c\u0103 da, s\u0103 nu uit\u0103m: \u00een cur\u00e2nd vine iarna, iar peste ora\u015f va ninge cu anun\u0163uri de sezon. Aten\u0163ie! Cad sloiuri! Ghea\u0163\u0103! Z\u0103pad\u0103!!!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ceva ne va lovi cu siguran\u0162\u0102 la un moment dat, pe nea\u015eteptate \u015ei mai devreme chiar dec\u00e2t ne \u00eenchipuim \u201eAten\u0163ie! Cade tencuiala!\u201d Adesea cade cu c\u00e2te trei ascu\u0163ite, letale semne de exclamare. Frecven\u0163a avertismentului a crescut exponen\u0163ial \u00een ultimele luni, cine \u015ftie de ce. (Exist\u0103 oare vreo lege care \u00eei oblig\u0103 pe bucure\u015fteni s\u0103-l afi\u015feze&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/tencuiala-lui-damocles\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tencuiala lui Damocles<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12481,12482,278],"class_list":["post-20898","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-avertismente-stradale","tag-comportamente-urbane","tag-societate"],"views":2803,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20898","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20898"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20898\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20898"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20898"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20898"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}