{"id":20896,"date":"2014-10-21T13:39:17","date_gmt":"2014-10-21T11:39:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20896"},"modified":"2014-10-21T13:39:17","modified_gmt":"2014-10-21T11:39:17","slug":"mai-formeaza-scoala-romaneasca-gustul-pentru-lectura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mai-formeaza-scoala-romaneasca-gustul-pentru-lectura\/","title":{"rendered":"Mai formeaz\u0103 \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 gustul pentru lectur\u0103?"},"content":{"rendered":"<p>De multe ori ne g\u00e2ndim la genera\u0163ia actual\u0103 \u015fi ne \u00eentreb\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de ce nu mai exist\u0103 educa\u0163ia celor \u015fapte ani de acas\u0103 \u015fi de ce nu reu\u015fim s\u0103 evolu\u0103m a\u015fa cum ar fi firesc, din punct de vedere administrativ, economic, social \u015fi mai ales cultural. Nivelul de intelectualitate, baza evolu\u0163iei de orice tip, pare-se c\u0103 scade de la an la an, de la genera\u0163ie la genera\u0163ie. Sau cel pu\u0163in a\u015fa afirm\u0103 sociologii \u015fi oamenii de litere, dezam\u0103gi\u0163i de nivelul sc\u0103zut de preocupare cultural\u0103 al tinerilor. \u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 nu (mai) formeaz\u0103 gustul pentru lectur\u0103. Iar lectura este pricipalul filon pe care se sprijin\u0103 cultura, indiferent de mediu.<br \/>\nDac\u0103 \u00een clasele primare copilul abia intr\u0103 \u00een contact cu alfabetul, apoi cu lexemele \u015fi frazele, iar \u00een final cu textul la nivel global, ciclul gimnazial de studiu reprezint\u0103 perioada \u00een care \u00eencepem s\u0103 citim, iar orientarea lecturii devine esen\u0163ial\u0103. Vorbim, aten\u0163ie, de orientare \u015fi nu de obligativitatea adopt\u0103rii unei anumite direc\u0163ii. Desigur c\u0103 mai toate manualele promoveaz\u0103 autorii canonici, cu cele mai importante opere ale lor. Copiii \u00eencep s\u0103-i citeasc\u0103, de exemplu, pe marii clasici sau pe poe\u0163ii majori din interbelic. Ideea nu este rea, dar poate c\u0103 lista de autori din manualele aferente ciclului gimnazial ar trebui, dac\u0103 nu suplimentat\u0103, atunci schimbat\u0103 par\u0163ial, a\u015fa \u00eenc\u00e2t cei mici s\u0103 afle c\u0103 exist\u0103 \u015fi al\u0163i scriitori, cu texte la fel sau poate mai interesante dec\u00e2t cele ale autorilor canonici. De obicei, profesorul de rom\u00e2n\u0103 este cel care alege \u00een ce m\u0103sur\u0103 s\u0103 respecte linia manualului \u015fi \u00een ce grad s\u0103 devieze lecturile spre altele necesare \u015fi mai pl\u0103cute elevului. Iar pentru ca direc\u0163ionarea s\u0103 fie potrivit\u0103 nivelului de v\u00e2rst\u0103 \u015fi implicit abilit\u0103\u0163ilor de comprehensiune \u015fi interpretare, este imperios necesar un bagaj vast de lecturi al profesorului-\u00eendrum\u0103tor, o abilitate de organizare a lecturilor dup\u0103 diverse criterii, astfel \u00eenc\u00e2t dasc\u0103lul s\u0103 aleag\u0103 ce este potrivit pentru elev la un moment dat, o privire cumva de dup\u0103 lectura parcurs\u0103 de copil, a\u015fa \u00eenc\u00e2t adultul s\u0103 prefigureze efectul textului asupra celui mic. Concordan\u0163a cu nivelul de v\u00e2rst\u0103 \u015fi mai ales cu abilit\u0103\u0163ile \u015fi interesele copilului este strict legat\u0103 de procesul de observare pe care profesorul trebuie s\u0103 \u00eel realizeze asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103celului. Or, \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 nu exist\u0103 etape\/ore de observare a copiilor, ci doar programe stufoase, \u00eenc\u0103rcate de lecturi obligatorii.<br \/>\nSigur c\u0103 este necesar\u0103 respectarea unui curriculum na\u0163ional, care s\u0103 cuprind\u0103, la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, cele mai importante opere. Dar ideal ar fi ca acestea s\u0103 fie interconectate sau conectate cu alte domenii, precum teatru, film, art\u0103. Interdisciplinaritatea poate asigura un plus de interes din partea elevului.<br \/>\nUn rol important \u00een educarea gustului de lectur\u0103 \u00eel de\u0163ine, evident, profesorul. Oricum ar ar\u0103ta programa na\u0163ional\u0103, dasc\u0103lul este cel care ar trebui s\u0103 o particularizeze \u00een func\u0163ie de clasa sa de elevi. Iar acestui aspect i se poate ad\u0103uga tocmai contactul cu alte medii, despre care am amintit anterior, a\u015fa \u00eenc\u00e2t lectura s\u0103 nu mai reprezinte o simpl\u0103 parcurgere obligatorie a programei, cu sau f\u0103r\u0103 interes, cu sau f\u0103r\u0103 rezultate. Punerea lecturii \u00een rela\u0163ie cu via\u0163a social\u0103 a elevilor poate da randament. De aceea, \u00eencuraj\u0103m activit\u0103\u0163ile colective \u015fcolare sau extra-\u015fcolare, de vizionare de filme adaptate dup\u0103 c\u0103r\u0163i, particip\u0103ri la spectacole de teatru, realiz\u0103ri de proiecte interdisciplinare pe grupuri sau echipe \u015fi mai ales particip\u0103ri la evenimente culturale, precum lans\u0103rile sau t\u00e2rgurile de carte.<br \/>\nMai mult, ora pe care profesorul o \u0163ine la clas\u0103 poate \u00eembr\u0103ca diverse forme, debaras\u00e2ndu-se de schema predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare. Poate c\u0103 evaluarea nu ar mai trebui s\u0103 ocupe un loc at\u00e2t de important, iar locul ei s\u0103 fie ocupat de un feedback generos. Copiii nu \u00ee\u015fi doresc s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri fixe legate de textele citite. De fapt, ei nu \u00ee\u015fi doresc s\u0103 r\u0103spund\u0103 deloc, pentru c\u0103 \u00eentotdeauna r\u0103spunsurile lor primesc o not\u0103. Feedback-ul corect \u015fi motivat este \u00eens\u0103 o necesitate, din punctul meu de vedere, dar nu o baz\u0103 pentru notarea \u00een catalog. \u00cemi sur\u00e2de mai mult ideea de discu\u0163ie liber\u0103 argumentat\u0103, \u00een care profesorul s\u0103 de\u0163in\u0103 rolul de moderator \u015fi s\u0103 intervin\u0103 doar dac\u0103 este necesar. S\u0103 l\u0103s\u0103m copiii s\u0103 descopere lumea prin lectur\u0103 \u015fi s\u0103 se exprime f\u0103r\u0103 inhibi\u0163ii! Concluzia este una singur\u0103: libertatea dirijat\u0103 (cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t vorbim despre o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103).<br \/>\nLa nivel liceal, tind s\u0103 cred c\u0103 lucrurile se agraveaz\u0103. Programa \u015fcolar\u0103 este rigid\u0103, iar profesorii urm\u0103resc predarea operelor care pot deveni subiecte la examenul de bacalaureat. Exist\u0103 o presiune uria\u015f\u0103 pe umerii elevilor, at\u00e2ta vreme c\u00e2t facult\u0103\u0163ile continu\u0103 s\u0103 admit\u0103 studen\u0163i prin concurs de dosare. Lecturile obligatorii sunt citite sau semi-citite la foc rapid, mai mult prin scanare dec\u00e2t prin aprofundare. Iar de lectur\u0103 de pl\u0103cere nici nu poate fi vorba. Liceenii se specializeaz\u0103 \u00een g\u0103sirea cuvintelor \u015fi frazelor-cheie ale textului, care \u00eei salveaz\u0103 de la citirea integral\u0103 a operelor. Astfel c\u0103 pierderile sunt uria\u015fe. Lectura nu mai e lectur\u0103, ci un soi de activitate automatizat\u0103, strict necesar\u0103 pentru absolvirea examenului de maturitate. Pu\u0163ini elevi citesc \u015fi altceva pe l\u00e2ng\u0103 ceea ce solicit\u0103 programa (cu excep\u0163iile de rigoare, desigur), mare parte dintre dasc\u0103li neacord\u00e2nd importan\u0163\u0103 acestor aspecte sau ne\u015ftiind cum s\u0103 promoveze c\u0103r\u0163ile \u00een r\u00e2ndul tinerilor.<br \/>\nNici la nivel universitar lucrurile nu sunt tocmai roz. Bibliografiile sunt vaste \u015fi, de multe ori, r\u0103m\u00e2n o necunoscut\u0103 pentru studen\u0163i. Cursurile nu reu\u015fesc s\u0103 acopere \u00een cele c\u00e2teva zeci de minute tot ceea ce ar fi necesar, iar tinerii nu mai au interes s\u0103-\u015fi completeze informa\u0163iile prin studiu individual, prefer\u00e2nd s\u0103-\u015fi petreac\u0103 timpul liber cu prietenii sau cu tehnologia. Totu\u015fi, remarc\u0103m o u\u015foar\u0103 ameliorare a acestor aspecte problematice \u00een cazul facult\u0103\u0163ilor umaniste, unde exist\u0103 \u015fi profesori dedica\u0163i c\u0103r\u0163ii, care \u00eencurajeaz\u0103 lectura \u015fi avalan\u015fa de idei ce poate ap\u0103rea dup\u0103 finalizarea procesului de parcurgere a textului. De asemenea, exist\u0103 \u015fi studen\u0163i dedica\u0163i, pentru care lectura e o pasiune, devor\u00e2nd trilogii \u00eentregi \u00een doar dou\u0103-trei zile \u015fi savur\u00e2nd ciocnirile de opinii din cronicile literare.<br \/>\nGustul pentru lectur\u0103 este rezultatul unui proces de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi, totodat\u0103, un aspect din via\u0163a individului care se perfec\u0163ioneaz\u0103 constant. Nu exist\u0103 o v\u00e2rst\u0103 anume la care gustul pentru lectur\u0103 s\u0103 fie cristalizat. Fiecare persoan\u0103 descoper\u0103 frumuse\u0163ea \u015fi utilitatea cititului \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 a existen\u0163ei sale sau niciodat\u0103. Iar ceea ce ne preocup\u0103 este acest \u201eniciodat\u0103\u201d, pe care \u015fcoala ar trebui s\u0103 \u00eel elimine din via\u0163a individului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De multe ori ne g\u00e2ndim la genera\u0163ia actual\u0103 \u015fi ne \u00eentreb\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de ce nu mai exist\u0103 educa\u0163ia celor \u015fapte ani de acas\u0103 \u015fi de ce nu reu\u015fim s\u0103 evolu\u0103m a\u015fa cum ar fi firesc, din punct de vedere administrativ, economic, social \u015fi mai ales cultural. Nivelul de intelectualitate, baza evolu\u0163iei de orice&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/mai-formeaza-scoala-romaneasca-gustul-pentru-lectura\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Mai formeaz\u0103 \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 gustul pentru lectur\u0103?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12480,12479,12351],"class_list":["post-20896","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-autori-canonici-in-scoala","tag-gustul-pentru-lectura","tag-programa-scolara"],"views":1147,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20896","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20896"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20896\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20896"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20896"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20896"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}