24 septembrie, Credin\u0163a unei umaniste. A doua conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Julia Kristeva, atee autodeclarat\u0103, a pledat pentru nevoia de a crede. Mai bizar chiar: dintr-o perspectiv\u0103 laic\u0103.
\nNu a fost singura miz\u0103 inedit\u0103. Conferin\u0163a s-a desf\u0103\u015furat la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei al augustinenilor asump\u0163ioni\u015fti, c\u0103ruia i se \u015fi datoreaz\u0103 invitarea Juliei Kristeva la Bucure\u015fti. Citeam acum vreo lun\u0103 pe Facebook, sub anun\u0163ul evenimentului, c\u00e2teva comentarii ironiz\u00e2nd aceast\u0103 combina\u0163ie, Sfin\u0163ii-Kristeva. Ar merita \u015ftiut poate cu at\u00e2t mai mult c\u0103 \u201esfin\u0163ii\u201c au citit c\u0103r\u0163ile Juliei Kristeva din scoar\u0163\u0103 \u00een scoar\u0163\u0103, iar prezen\u0163a autoarei printre noi \u2013 \u201edoar trec\u00e2nd Dun\u0103rea din Bulgaria, de la Sliven\u201c, dup\u0103 aprecierea gazdei; \u201e\u00een aceast\u0103 parte de lume\u201c, dup\u0103 etalonul invitatei \u2013 este rezultatul, a\u015fa cum a devenit clar la fa\u0163a locului, al unei mai vechi \u015fi perseverente coresponden\u0163e \u015fi, pe ansamblu, al unei deschideri care ar fi bine s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit.
\nUn alt prilej de contrariere: tema a fost citit\u0103 preponderent cu ochelarii psihanalizei, Julia Kristeva recunosc\u00e2ndu-se, cu modestie, eleva permanent\u0103 a lui Sigmund Freud (care, a\u015fa cum \u015ftim c\u0103 a afirmat \u00een alte r\u00e2nduri, ar fi omul cel mai ateu cu putin\u0163\u0103!). Am putut \u00een\u0163elege de la Kristeva c\u0103 subiectul are deja \u015fi un calendar \u015fi o bibliografie clinice, despre nevoia de a crede dezb\u0103t\u00e2ndu-se \u00een colocvii organizate de Universitatea Paris VII (unde pred\u0103) \u015fi de Soci\u00e9t\u00e9 Psychanalytique de Paris \u2013 SPP (din care face parte) ori de La Maison Verte (institu\u0163ie-far creat\u0103 \u00een 1979 \u00een jurul unei Fran\u00e7oise Dolto aflate \u00een plin mar\u015f pentru \u201ecauza copiilor\u201c, ca loc de \u00eent\u00e2lnire pentru copiii \u00eentre 0-3 ani \u00eenso\u0163i\u0163i de p\u0103rin\u0163i).
\nNu suntem singulari \u00een istorie, ne \u00eencredin\u0163eaz\u0103 Kristeva. Putem repera nu pu\u0163ine momente \u00een care persoane \u00eendep\u0103rtate de religie au aflat totu\u015fi felurite modalit\u0103\u0163i pentru a crede. Iat\u0103-i, de exemplu, pe marii mistici, precum un Meister Eckhart, sau pe umani\u015ftii Rena\u015fterii, croind c\u0103i deosebite de cea a religiei constituite. Mai aproape de noi, \u00een secolul al XVIII-lea, pe ilumini\u015fti. Problema noastr\u0103 azi, a\u015fa cum a semnalat-o printre al\u0163ii Hannah Arendt, este c\u0103, t\u0103ind firul tradi\u0163iei, ajungem s\u0103 uit\u0103m tradi\u0163ia.
\nCum putem crede, a\u015fadar \u2013 fie \u015fi (sau mai ales) ca laici?
\nMai \u00eent\u00e2i, nevoia de a crede este contextualizat\u0103 antropologic, dat fiind c\u0103 mai \u00eengrijor\u0103toare dec\u00e2t toate \u2013 dec\u00e2t criza economic\u0103 \u015fi financiar\u0103, politic\u0103 ori a institu\u0163iilor \u2013 este \u00een prezent, cu adev\u0103rat global\u0103 \u015fi grav\u0103, criza antropologic\u0103. Motiv pentru care Kristeva mobilizeaz\u0103 \u015ftiin\u0163ele umane, antropologia, sociologia, psihanaliza. Nevoia de a crede poate servi la acompanierea r\u0103ului, \u00een cheie nu doar religioas\u0103 sau politic\u0103, ci mai ales pe o baz\u0103 clinic\u0103, r\u0103ul fiind definit din perspectiva metapsihologiei freudiene ca prevalen\u0163\u0103 a instinctului mor\u0163ii, Thanatos, care atac\u0103 leg\u0103turile \u015fi oblig\u0103 la repeti\u0163ie, asupra instinctului vie\u0163ii, Eros, care le creeaz\u0103 \u015fi le \u00eenglobeaz\u0103 \u00een unit\u0103\u0163i tot mai ample. Dincolo de glorioasele precedente istorice, nevoia de credin\u0163\u0103 de care se simte intim ata\u015fat\u0103 Julia Kristeva este cea a uniunii sau a fuziunii cu obiectul, precum \u00een dragoste, \u00een experien\u0163a mistic\u0103, \u00een audi\u0163ia muzical\u0103. Trimiterea ultim\u0103 este \u00eenc\u0103 o dat\u0103, ca \u015fi la conferin\u0163a din seara precedent\u0103, la experien\u0163a interioar\u0103, care este unicul mijloc \u00eempotriva destructur\u0103rii psihice.
\nSond\u00e2nd abisurile psihismului \u00een Viitorul unei iluzii, Freud conchide c\u0103 religia e o iluzie. Cu toate acestea, \u00een alte scrieri, precum Disconfort \u00een cultur\u0103 sau coresponden\u0163a cu Romain Rolland, ne las\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem c\u0103 exist\u0103 o necesitate pentru ea. \u015ei pentru postfreudieni, pentru un Winnicott de pild\u0103, aceast\u0103 iluzie sau nevoia de a crede este o pre-condi\u0163ie a constituirii psihicului.
\nRevenind la Freud, spre a teoretiza rolul fundamental al nevoii de a crede, Julia Kristeva vede doi piloni conceptuali. Unul este sentimentul oceanic, uniunea eului cu lumea, tr\u0103it\u0103 cu extrem\u0103 satisfac\u0163ie \u015fi ca o stare de maxim\u0103 siguran\u0163\u0103; dar totodat\u0103 \u015fi ca o pierdere de sine \u2013 \u00een fine, totul trimi\u0163\u00e2nd, cum altfel, la modelul fuziunii intrauterine. E o stare indescriptibil\u0103 \u015fi de ne\u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit. E o experien\u0163\u0103 originar\u0103 a eului. \u015ei se afl\u0103 la originea credin\u0163ei, ca plenitudine senzorial\u0103 \u015fi experien\u0163\u0103 a adev\u0103rului. Cel de-al doilea reper conceptual \u00een g\u00e2ndirea freudian\u0103 \u00eel constituie identificarea primar\u0103 cu tat\u0103l \u00een preistoria individual\u0103 (\u00eenainte de complexul Oedip), a\u015fa cum Freud o descrie \u00een Eul \u015fi sinele. O identificare psihic\u0103, nu senzorial\u0103, precum \u00een leg\u0103tura cu mama. \u015ei sentimentul oceanic, \u015fi identificarea primar\u0103 cu tat\u0103l stau la baza constituirii psihicului \u015fi au ca urm\u0103ri esen\u0163iale constituirea nevoii de a crede, respectiv a dorin\u0163ei de a \u015fti. Lans\u00e2ndu-se \u00eentr-un parcurs-fulger \u015fi totodat\u0103 aglomerat prin psihogenez\u0103, Kristeva evoc\u0103 \u015fi ulterioara, binecunoscuta v\u00e2rst\u0103 jubilatoare a \u00eentreb\u0103rilor, a \u201ede ce?\u201c-urilor, ca fundamental\u0103, pentru c\u0103 exprim\u0103 oscila\u0163ia copilului \u00eentre a crede \u015fi a interoga. Apoi, \u00een adolescen\u0163\u0103 primeaz\u0103 c\u0103utarea autonomiei \u015fi a nevoii de idealitate (c\u0103utat\u0103 \u00een obiectul amoros, pe fundalul ie\u015firii din Oedip \u2013 unde mama sau tata nu \u00eei pot apar\u0163ine adolescentului, drept care el se orienteaz\u0103 c\u0103tre alt obiect).
\nSe impun poate c\u00e2teva complet\u0103ri, spre a suplini inevitabilele lacune \u015fi contrageri din prezentarea cu public de la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei. A\u015fa cum scria \u00een Adolescen\u0163a, un sindrom al idealit\u0103\u0163ii, lucrare pe care Julia Kristeva o prezenta la SPP cu ocazia anivers\u0103rii unui centenar de la apari\u0163ia faimoaselor Trei eseuri despre teoria sexualit\u0103\u0163ii ale lui Freud: micul pervers polimorf se afl\u0103 la intersec\u0163ia dintre pulsionalitatea autoerotic\u0103 \u015fi c\u0103utarea rela\u0163iei obiectale, fiind \u201esubiectul curiozit\u0103\u0163ii epistemofilice\u201c, a\u015fadar un cercet\u0103tor (iat\u0103 \u015fi ideea transform\u0103rii tinerilor afla\u0163i \u00een dificultate \u2013 \u015fi, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a fiec\u0103ruia dintre noi \u2013 \u00een \u201ecercet\u0103tori\u201c, propus\u0103 de Kristeva de mai multe ori pe parcursul celor dou\u0103 conferin\u0163e de la Bucure\u015fti!). Odat\u0103 cu adolescen\u0163a, \u00een schimb, vom vorbi despre credin\u0163a \u00een existen\u0163a obiectului erotic (obiect al dorin\u0163ei \u015fi\/ sau al iubirii). Adolescentul crede cu t\u0103rie, cu fanatism \u00een existen\u0163a obiectului erotic \u015fi nu cerceteaz\u0103. Nu e un cercet\u0103tor \u00een laborator, ci un credincios. El crede \u00eentr-un \u201ecel\u0103lalt\u201c, dep\u0103\u015find \u201ecel\u0103laltul\u201c parental. \u00centr-un Mare Cel\u0103lalt care nu doar c\u0103 exist\u0103, dar ofer\u0103 satisfac\u0163ie integral\u0103, este juisan\u0163a \u00eens\u0103\u015fi. A\u015fa cum plastic exprim\u0103 Kristeva: \u201eumbra idealului cade asupra pulsiunii adolescentine pentru a se cristaliza \u00een nevoia de a crede\u201c.
\nAdolescentul se afl\u0103 prin urmare \u00eenaintea sarcinii de a se separa de cuplul parental \u015fi de a-l \u00eenlocui. Scop cu care narcisismul eului, acum \u00een registru idealizant, se revars\u0103 asupra obiectului dorin\u0163ei, lu\u00e2nd astfel na\u015ftere pasiunea iubirii. Or, cit\u00e2ndu-l pe Freud, cel din Psihologia maselor \u015fi analiza eului: \u201eobiectul este tratat ca \u015fi propriul eu\u201c, iar \u201eo mare parte a libidoului narcisic se revars\u0103 asupra obiectului\u201c. Kristeva puncteaz\u0103 \u00eens\u0103 aici cu un aspect pe care \u00eel g\u0103se\u015fte insuficient limpezit la Freud, respectiv intricarea pulsiune-idealitate, esen\u0163ial\u0103, \u015fi \u00eenglobarea obiectului \u00een narcisism sub forma credin\u0163ei.
\nConsecin\u0163ele sunt importante. Merg\u00e2nd pe urmele psihanalistei Janine Chasseguet-Smirgel care, odat\u0103 cu clasica sa carte din 1973, La maladie d\u2019id\u00e9alit\u00e9: essai psychanalytique sur l\u2019id\u00e9al du moi, lansa conceptul-cheie de maladie d\u2019id\u00e9alit\u00e9 (la origine al lui Mallarm\u00e9), Kristeva afirm\u0103: \u201eAm v\u0103zut c\u0103, structurat\u0103 de idealizare, adolescen\u0163a este cu toate acestea o maladie a idealit\u0103\u0163ii <maladie d\u2019id\u00e9alit\u00e9>: fie idealitatea \u00eei lipse\u015fte, fie ceea ce \u00eei e accesibil \u00eentr-un cadru dat nu se adecveaz\u0103 pulsiunii post-pubertare \u015fi nevoii de a o \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu un obiect satisf\u0103c\u0103tor \u00een mod absolut. Reiese astfel c\u0103 idealitatea adolescentin\u0103 este cu necesitate exigent\u0103 \u015fi \u00een criz\u0103, c\u0103 intricarea pulsiune-idealitate este grav amenin\u0163at\u0103 de dezintricare, credin\u0163a adolescentin\u0103 fiind \u00eentr-o implacabil\u0103 vecin\u0103tate cu nihilismul adolescentin.\u201c
\nPrezentat deja \u00een termenii metapsihologiei freudiene, pericolul e reprezentat prin urmare de dezintricarea pulsiune-idealitate, sub o presiune pulsional\u0103 \u00een cre\u015ftere. De aici adolescentul (sau oricare st\u0103p\u00e2nit de pasiuni, forma lor princeps fiind cea a adolescen\u0163ei) poate ajunge la pulsiuni distructive nelegate, la fanatism (el fiind deja un \u201ecredincios fanatic, purtat de unda idealit\u0103\u0163ii\u201c: entuziasm \u015fi romantism \u015fi, din aceea\u015fi familie: fanatism). La violen\u0163\u0103 \u015fi la puneri \u00een act. O pulsiune distructiv\u0103, ca dezintricare \u2013 iat\u0103 caracterul malign al r\u0103ului, presim\u0163it de Kant, de Arendt \u015fi de al\u0163ii ca r\u0103ul radical, care \u00een anumite circumstan\u0163e istorice \u015fi politice poate duce la exterminarea omului de c\u0103tre om.
\n\u00centr-un for privat, psihanalistul are tocmai aceast\u0103 menire, spune Kristeva: cea de a auzi nevoia de a crede a adolescentului \u015fi de a o legitima. Este motivul pentru care adolescen\u0163ii vin la psihanalist: pentru ca psihanalistul s\u0103 le recunoasc\u0103, s\u0103 le formuleze \u015fi s\u0103 le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 sindromul idealit\u0103\u0163ii.
\n\u00cen forul public, nevoia de idealitate este motivul pentru care \u00een Fran\u0163a a fost lansat\u0103 propunerea ca istoria religiei s\u0103 fie \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een \u015fcoli. Nu pentru \u00eendoctrinare, c\u00e2t, dimpotriv\u0103, pentru a-i \u00eenarma pe elevi \u00een \u00een\u0163elegerea istoriei. Spre recunoa\u015fterea nevoii de a crede, care este constitutiv\u0103 \u015fi sanogen\u0103, \u015fi spre a o acompania cu dorin\u0163a de a \u015fti, de asemenea constitutiv\u0103, precum am v\u0103zut din aceast\u0103 sumar\u0103 schi\u0163\u0103 psihogenetic\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u2013 c\u00e2t, de fapt, \u00een acela\u015fi plan: pentru a o p\u0103zi de fanatismul religios.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
24 septembrie, Credin\u0163a unei umaniste. A doua conferin\u0163\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Julia Kristeva, atee autodeclarat\u0103, a pledat pentru nevoia de a crede. Mai bizar chiar: dintr-o perspectiv\u0103 laic\u0103. Nu a fost singura miz\u0103 inedit\u0103. Conferin\u0163a s-a desf\u0103\u015furat la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei al augustinenilor asump\u0163ioni\u015fti, c\u0103ruia i se \u015fi datoreaz\u0103 invitarea Juliei Kristeva la Bucure\u015fti.… Cite\u0219te mai mult »Sindromul idealit\u0103\u0163ii \u015fi credinciosul adolescent, Julia Kristeva, atee \u015fi elev\u0103 a lui Freud, despre nevoia de a crede<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[12476,12478,12475,12413,12474,12477],"class_list":["post-20894","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-antropologia-credintei","tag-ateism","tag-credinta-laica","tag-julia-kristeva","tag-nevoia-de-a-crede","tag-psihanaliza-credintei"],"views":1374,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20894","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20894"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20894\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}