{"id":20878,"date":"2014-10-09T14:22:59","date_gmt":"2014-10-09T12:22:59","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20878"},"modified":"2014-10-09T15:29:22","modified_gmt":"2014-10-09T13:29:22","slug":"arta-conceptuala-mutatiile-receptarii-artistice-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arta-conceptuala-mutatiile-receptarii-artistice-2\/","title":{"rendered":"Arta conceptual\u0103: muta\u0163iile recept\u0103rii artistice"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Dup\u0103 mai bine de 50 de ani de la apari\u0163ia sa \u015fi zeci de c\u0103r\u0163i scrise pe aceast\u0103 tem\u0103, curentul cunoscut sub numele de \u201eart\u0103 conceptual\u0103\u201c \u00eenc\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 nasc\u0103 discu\u0163ii pe marginea rolului artei \u015fi a artistului \u00een societate, diferen\u0163a dintre obiect comun \u015fi oper\u0103 de art\u0103, ontologia fenomenului artistic etc. Aceste discu\u0163ii au, \u00eens\u0103, nevoie de o introducere a fenomenului artistic pentru a putea fi pe deplin \u00een\u0163elese \u2013 care adesea lipse\u015fte \u2013, d\u00e2nd na\u015ftere la confuzii terminologice \u015fi ideatice.
\n\u00centre anii \u201960 \u015fi \u201970, America \u015fi Europa par a intra \u00eentr-o perioad\u0103 de criz\u0103 ce culmineaz\u0103 prin mi\u015fc\u0103rile pentru drepturi civile (\u00een special \u00een America), cele studen\u0163e\u015fti pentru pace sau cele feministe de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960. \u00centr-un astfel de climat socio-politic, conceptualismul g\u0103se\u015fte un teren fertil pentru a se dezvolta, \u00een special dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare criza de identitate a artei, deja evident\u0103 la \u00eenceput de secol al XX-lea.
\nProvocarea lansat\u0103 de \u201eArta Conceptual\u0103\u201c este de a reduce obiectul artistic la idee, un fel de afirmare a faptului c\u0103 \u201eideea e rege\u201c, dup\u0103 cum observ\u0103 Paul Wood \u00een lucrarea sa Conceptual Art (Movements in Modern Art), promov\u00e2nd dematerializarea (\u015fi, uneori, chiar dispari\u0163ia) obiectului. Acest lucru are mai multe consecin\u0163e: de la promovarea unei arte complet non-estetice \u015fi chiar non-perceptuale (leg\u00e2nd-o mult mai puternic de partea sa lingvistic\u0103), p\u00e2n\u0103 la \u00eencurajarea unei autoreflexivit\u0103\u0163i asupra limbajului artistic, a mediului pe care \u00eel folose\u015fte sau a statutului s\u0103u \u00een societate. Arta devine, \u00een mod automat, din ce \u00een ce mai intelectual\u0103, intersect\u00e2ndu-se deseori cu probleme ce \u0163in de aria de competen\u0163\u0103 a filosofiei. Acest lucru se datoreaz\u0103 \u00een special influen\u0163ei unor autori ca Wittgenstein, Roland Barthes sau A.J. Ayer, de la care arti\u015ftii conceptuali \u00ee\u015fi revendic\u0103 mi\u015fc\u0103rile pentru a-\u015fi sus\u0163ine ideile \u015fi pentru a oferi un suport teoretic mult mai stabil.
\nCunoa\u015fterea leg\u0103turii dintre cele dou\u0103 domenii pare a fi necesar\u0103 \u00een\u0163elegerii acestui curent, av\u00e2nd \u00een vedere afirma\u0163ia lui Joseph Kosuth din lucrarea sa Art after Philosophy: \u201eSecolul XX aduce cu sine o perioad\u0103 ce poate fi numit\u0103 sf\u00e2r\u015fitul filosofiei \u015fi \u00eenceputul artei\u201c. Observa\u0163ia f\u0103cut\u0103 de acesta deschide dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i de interpretare: fie arta ajunge \u00een cele din urm\u0103 s\u0103 ias\u0103 de sub \u201edomina\u0163ia\u201c filosofiei \u015fi a g\u00e2ndirii filosofice asupra frumosului, exprim\u00e2ndu-\u015fi \u00een cele din urm\u0103 propria esen\u0163\u0103, fie ea ajunge s\u0103 \u00eemprumute at\u00e2t de mult din filosofie \u015fi din metoda filosofiei de a-\u015fi pune \u00eentreb\u0103ri autoreflexive, \u00eenc\u00e2t cele dou\u0103 pot fi cu greu separate una de alta. Altfel spus, arta ajunge s\u0103 fie ea \u00eens\u0103\u015fi filosofie asupra artei: un nou fel de critic\u0103 constructiv\u0103.
\nToate acestea fac ca acest curent s\u0103 fie extrem de greu de definit \u015fi, chiar \u015fi dup\u0103 cincizeci de ani, c\u00e2nd utilizarea termenului se r\u0103sp\u00e2nde\u015fte, iar o privire panoramic\u0103 asupra fenomenului este posibil\u0103, devine extrem de greu de cuprins \u00eentr-o defini\u0163ie exact\u0103 care s\u0103 \u00eenglobeze toate caracteristicile definitorii ale \u201eartei conceptuale\u201c, \u00een special av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 aceste caracteristici se nasc ca reac\u0163ii \u00eempotriva formalismului propus de Greenberg.
\n\u201eArta conceptual\u0103\u201c va c\u0103uta s\u0103 elimine accentul pus pe percep\u0163ie, \u00een special pe percep\u0163ia vizual\u0103, care, \u00een viziunea lui Greenberg, are un rol central \u00een felul \u00een care \u00een\u0163elegem opera de art\u0103. Astfel, acea puritate a mediului \u015fi a percep\u0163iei pe care acesta \u00ee\u015fi construie\u015fte teoria artelor vizuale \u2013 teorie care ajunge s\u0103 domine felul \u00een care arta este perceput\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea \u2013 este negat\u0103 de operele realizate \u00een anii \u201960 \u015fi chiar eliminat\u0103 \u00een \u00eentregime. Arti\u015ftii conceptuali nu afirm\u0103 doar faptul c\u0103 reprezentarea ideilor ar trebui s\u0103 fie central\u0103 \u00een procesul crea\u0163iei artistice, ci \u015fi c\u0103 ideile \u00een sine ar trebui s\u0103 reprezinte materialul lucr\u0103rilor. Importan\u0163a percep\u0163iei devine una secundar\u0103, focarul aten\u0163iei spectatorului nefiind obiectul final ce poate fi perceput prin intermediul sim\u0163urilor, a\u015fa cum era \u00een viziunea tradi\u0163ional\u0103, ci unul total diferit.
\nUn bun exemplu ar fi probabil compozi\u0163ia 4\u201933\u201c realizat\u0103 de John Cage sau Air-Conditioning Show, o expozi\u0163ie a \u201eartei invizibile\u201c, pus\u0103 la punct de Michael Baldwin, expozi\u0163ie ce caut\u0103 s\u0103 elimine vehiculul material \u00een favoarea con\u0163inutului conceptual. Transform\u00e2nd lucr\u0103rile \u00een obiecte ce nu pot fi percepute, Baldwin \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenl\u0103ture ideea de art\u0103 \u015fi ideea c\u0103 arta trebuie privit\u0103 pentru a putea fi apreciat\u0103. Obiectele, neput\u00e2nd fi identificate, vor r\u0103m\u00e2ne \u00een afara interpret\u0103rilor ce le pot fi oferite, \u00een special a celor venite din direc\u0163ia esteticii tradi\u0163ionale. Aceasta nu are instrumentele necesare aprecierii unor lucr\u0103ri ce ies din cadrul materialit\u0103\u0163ii, devenind, practic, inutilizabil\u0103.
\nDematerializarea obiectului nu implic\u0103, \u00eens\u0103, o dispari\u0163ie a acestuia, ci pur \u015fi simplu un alt fel de percep\u0163ie, o percep\u0163ie care nu ia calit\u0103\u0163ile senzoriale drept criteriu principal de analiz\u0103, ci pe cele cognitive. Dac\u0103 accept\u0103m propunerea lui Robert Hopkins din articolul s\u0103u Speaking Through Silence, din Philosophy and Conceptual Art, 2007 (editori Peter Goldie, Elisabeth Schellekens), putem \u00een\u0163elege transformarea produs\u0103 odat\u0103 cu conceptualismul \u2013 translatarea senza\u0163iei de la mediu de apreciere la mijloc de acces la oper\u0103. Atunci c\u00e2nd percep\u0163ia este considerat\u0103 mediu de apreciere, orice modificare \u00een felul \u00een care percepem o oper\u0103 va modifica experien\u0163a pe care noi o avem atunci c\u00e2nd intr\u0103m \u00een contact cu acea oper\u0103. C\u00e2nd vorbim despre percep\u0163ie ca mijloc de apreciere, ea nu va juca un rol at\u00e2t de important \u00een experien\u0163a noastr\u0103, nefiind dec\u00e2t un vehicul prin care noi ajungem s\u0103 cunoa\u015ftem opera. Aceasta este transformarea operat\u0103 de c\u0103tre conceptualism: accentul nu trebuie pus pe obiect. El trebuie transformat \u00een simplu mijloc, \u00een vehicul pentru ideea ce se afl\u0103 \u00een spatele s\u0103u.
\nO astfel de idee pare a na\u015fte, \u00eens\u0103, o problem\u0103 mult mai profund\u0103, \u00een care orice obiect poate fi o oper\u0103 de art\u0103 \u015fi oricine poate fi considerat un artist. Urm\u00e2nd exemplul lui Danto care, \u00een Transfigurarea locului comun, analizeaz\u0103 lucr\u0103ri identice din punct de vedere material, dar care trimit c\u0103tre idei \u015fi experien\u0163e diferite, Lamarque (\u00een On Perceiving Conceptual Art din Philosophy and Conceptual Art, 2007 (editori Peter Goldie, Elisabeth Schellekens) ia drept exemplu 4\u201933\u201c declar\u00e2nd c\u0103 dac\u0103 nu exist\u0103 nicio diferen\u0163\u0103, la nivelul experien\u0163ei, \u00eentre a participa la performance-ul lui John Cage \u015fi a sta pur \u015fi simplu \u00een lini\u015fte timp de 4 minute \u015fi 33 de secunde ascult\u00e2nd sunetele din jur, atunci opera \u00een sine nu exist\u0103, ea put\u00e2nd fi redus\u0103 la nivelul unei presupozi\u0163ii de genul: \u201es\u0103 presupunem c\u0103 un muzician ar sta \u00een fa\u0163a unui pian f\u0103r\u0103 s\u0103 c\u00e2nte absolut nimic timp de 4 minute \u015fi 33 de secunde\u201c. O astfel de presupunere ar putea reprezenta baza unei lucr\u0103ri viitoare, dar nu o lucrare \u00een sine. Este nevoie de un anumit tip de experien\u0163\u0103 care s\u0103 produc\u0103 o transformare \u00een spectator pentru ca acesta s\u0103 realizeze c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unei opere de art\u0103.
\nDanto g\u0103se\u015fte solu\u0163ia \u00een ideea de interpretare: orice lucrare are nevoie de mai mult dec\u00e2t un autor, neput\u00e2nd fi opera unei simple \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, de un spectator care s\u0103 \u00eei ofere o interpretare. Aceast\u0103 interpretare are rolul unui \u201ebotez\u201c \u2013 \u00een sensul atribuirii unei noi identit\u0103\u0163i. Este nevoie de un spectator pentru ceea ce Danto nume\u015fte \u201eo rela\u0163ie de colaborare spontan\u0103\u201c \u00eentre artist \u015fi public. Interpretarea este cea care \u00eei ofer\u0103 unui obiect statutul de obiect artistic, \u00een m\u0103sura \u00een care aceast\u0103 interpretare este mediat\u0103 de o experien\u0163\u0103 diferit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea a lucrurilor reale.
\nPentru ca aceast\u0103 experien\u0163\u0103 s\u0103 aib\u0103 loc, este necesar ca anumite condi\u0163ii s\u0103 fie \u00eendeplinite. \u00cen primul r\u00e2nd, spectatorul trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 se afl\u0103 \u00een fa\u0163a unei opere de art\u0103 care necesit\u0103 o interpretare. Apoi, este necesar\u00e3 cunoa\u015fterea limbajului \u015fi a teoriei \u00een interiorul c\u0103reia se dezvolt\u0103 o anumit\u0103 lucrare. Trebuie, de asemenea, s\u0103 cunoa\u015ftem contextul \u00een care aceast\u0103 lucrare a fost realizat\u0103, dar \u015fi locul ei \u00een cadrul tradi\u0163iei din care face parte. Interpretarea operei trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de posibilit\u0103\u0163ile artistului de a discuta temele respective \u015fi de inten\u0163ia autorului de a putea oferi lucr\u0103rii sale o astfel de interpretare. Limitele interpret\u0103rii sunt date, deci, de limitele cunoa\u015fterii, iar o cunoa\u015ftere adecvat\u0103 ne va ajuta s\u0103 diferen\u0163iem \u00eentre Cutiile Brillo ale lui Warhol \u015fi ni\u015fte cutii Brillo obi\u015fnuite, oferindu-ne o experien\u0163\u0103 diferit\u0103 de cea a percep\u0163iei normale.
\nDanto \u00eencheie ajung\u00e2nd la o concluzie fireasc\u0103: operele de art\u0103 nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 expun\u0103 specificul unei anumite perioade culturale. Pentru ca o anumit\u0103 lucrare s\u0103 poat\u0103 fi considerat\u0103 o oper\u0103 de art\u0103, e nevoie ca lumea artei s\u0103 treac\u0103 mai \u00eent\u00e2i printr-o transformare istoric\u0103. Arti\u015ftii \u015fi operele pe care le realizeaz\u0103 nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 vorbeasc\u0103 despre transform\u0103rile care au loc \u00een mod constant \u00een societate, ajung\u00e2nd la r\u00e2ndul lor s\u0103 produc\u0103 schimb\u0103ri \u00een felul \u00een care arta este perceput\u0103 de spectator. \u201eArta conceptual\u0103\u201c a fost un astfel de moment, rezultatul unei perioade istorice extrem de tensionate \u00een care arta c\u0103uta s\u0103 se redefineasc\u0103 \u015fi surs\u0103 de inspira\u0163ie pentru multe dintre curentele artistice contemporane.<\/p>\n

\"mihai-zgondoiu-bb6\"<\/a><\/p>\n

Mihai Zgondoiu, The Global Gold Insurance<\/em>, Bucharest Biennale 2014,<\/strong> foto: Carmen Corbu<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Dup\u0103 mai bine de 50 de ani de la apari\u0163ia sa \u015fi zeci de c\u0103r\u0163i scrise pe aceast\u0103 tem\u0103, curentul cunoscut sub numele de \u201eart\u0103 conceptual\u0103\u201c \u00eenc\u0103 reu\u015fe\u015fte s\u0103 nasc\u0103 discu\u0163ii pe marginea rolului artei \u015fi a artistului \u00een societate, diferen\u0163a dintre obiect comun \u015fi oper\u0103 de art\u0103, ontologia fenomenului artistic etc. Aceste… Cite\u0219te mai mult »Arta conceptual\u0103: muta\u0163iile recept\u0103rii artistice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11317],"tags":[12447],"class_list":["post-20878","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-vizuala","tag-arta-conceptuala"],"views":4076,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20878","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20878"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20878\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20878"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20878"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20878"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}