{"id":20866,"date":"2014-10-09T14:33:51","date_gmt":"2014-10-09T12:33:51","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20866"},"modified":"2014-10-09T14:33:51","modified_gmt":"2014-10-09T12:33:51","slug":"nana-valeria-viata-de-gazda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nana-valeria-viata-de-gazda\/","title":{"rendered":"Nana Valeria: via\u0163a de gazd\u0103"},"content":{"rendered":"<p>O \u00eentreb pe nana Lucre\u0163ia T\u00e2r din Necrile\u015fti (prieten\u0103 din copil\u0103rie \u015fi vecin\u0103 de aproape o via\u0163\u0103 cu nana Valeria) cum era nana c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r\u0103. Z\u00e2mbe\u015fte nana Lucre\u0163ia \u015fi-mi spune, glumind ca de obicei: Erea f\u0103l\u00f3s\u0103 \u015ff\u0103loas\u0103\u0163 c\u0103 s-o m\u0103ritatu-n g\u0103zd\u0103c\u00ede! \u015fgospod\u0103rie de gazde, de oameni \u00eenst\u0103ri\u0163i\u0163.<br \/>\nNana Valeria, ajuns\u0103 gazd\u0103, se scula die n\u00f3ptie ca s\u0103 se apuce de treab\u0103. M\u0103 scula s\u00f3cra, zice, \u201eSc\u00f3l\u0103-tie \u015f\u00ee fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pita\u201d. Mai \u00eent\u00e2i trebuia s\u0103 aduc\u0103 ap\u0103 de la izvoru ac\u00eda, nii, \u00een d\u00f3su \u015fcoasta dinspre nord\u0163, aveam \u015fipot \u015fjgheab, \u015fipot\u0163 acl\u00f3. Mereai n\u00f3ptia, p\u0103 la patru, spune nana, mni-erea \u015f\u00ee ur\u00e2t, m\u0103, treceam valea \u015f\u00ee m\u0103 duceam&#8230; Suia coasta la izvor \u015fi a\u015ftepta acolo, \u00een noapte, s\u0103 se umple doni\u0163ele \u2013 c\u0103&#8230; erea d\u00f3ni\u0163, nu erea g\u0103l\u00e9\u0163, \u015fi cur\u00e1 \u015f\u00e2potu&#8230; n\u00f3, nu prea tare cur\u00e1. F\u0103cea mai multe drumuri pe \u00eentuneric, cu apa, pentru c\u0103 nu-nchepe\u00e1 multu-n d\u00f3ni\u0163. P\u00e2n\u0103 la ziu\u0103 fr\u0103m\u00e2nta pita \u2013 aluat mult, \u00eentr-o covat\u0103 mare, de lemn (tot a\u015fa fac femeile pita \u015fi acum: bag\u0103 la copt c\u00e2te opt-zece pite mari, \u00een c\u00e2te un cuptor uria\u015f). C\u00e2nd nu f\u0103cea pit\u0103, nana f\u0103cea o m\u0103m\u0103lig\u0103 mare. Preg\u0103tea \u015fi m\u00e2ncarea pentru lucr\u0103tori \u2013 de obicei c\u00e2te o oal\u0103 de z\u00e1m\u0103 \u015fciorb\u0103\u0163. Apoi sp\u0103la copilul (a n\u0103scut patru copii, din care i-au tr\u0103it trei: unul a murit de mic), \u00eel schimba, \u00eel hr\u0103nea&#8230; C\u00e2nd erau toate gata, pornea spre locurile lor aflate \u00een munte, cu copilul legat pe dup\u0103 g\u00e2t \u00eentr-un fel de marsupiu \u015fi cu c\u00e2te-o strai\u0163\u0103 sau dou\u0103-n \u00famerie \u015fumeri\u0163, pline cu pit\u0103 sau m\u0103m\u0103lig\u0103, blide, ap\u0103&#8230; \u00centr-una din m\u00e2ini ducea dou\u0103 bidoane de c\u00e2te patru litri cu z\u00e1m\u0103 \u015fi cu lapte dulce ori acru, iar cu cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 sus\u0163inea copilul. C\u00e2nd ajungea la hold\u0103, \u00ee\u015fi punea copilul pe snopchi \u015fsnopi\u0163, la umbr\u0103, \u015fi se apuca de secerat. Toate femeile \u00ee\u015fi luau pruncii cu ele, la s\u00e9cere. Soacra nanei s-a dus o dat\u0103 cu copilul la hold\u0103 noaptea, pentru c\u0103 ziua era prea cald \u2013 le f\u0103cea luna lumin\u0103, c\u0103 era lun\u0103 plin\u0103 \u2013 \u015fi i-a furat o hulpe \u015fvulpe\u0163 copilul. N-a v\u0103zut asta, noroc c\u0103 l-a auzit pl\u00e2ng\u00e2nd: \u00eel dusese hulpea p\u00e2n\u0103 aproape de marginea p\u0103durii. Copilul a sc\u0103pat \u00eentreg numai pentru c\u0103 fusese apucat de picioarele \u00eenf\u0103\u015fate.<br \/>\nDup\u0103 ce arau p\u0103m\u00e2ntul (cu plugul de lemn tras de boi, a\u015fa cum \u00ee\u015fi ar\u0103 mocanii gr\u0103dinile \u015fi ast\u0103zi: fiind \u00een pant\u0103, nu pot folosi tractorul), nana Valeria \u015fi b\u0103rbatul dumneaei sem\u0103nau dou\u0103 feluri de gr\u00e2u. Din gr\u00e2ul ro\u015fu \u2013 care era m\u0103i roditoriu, \u0163\u00e2pa gr\u00e2u m\u0103i mult ca \u0103la albu \u2013 pita ie\u015fea m\u0103i dulco\u00e1ie, era mai bun\u0103 la gust dec\u00e2t cea alb\u0103, f\u0103cut\u0103 din gr\u00e2ul alburiu. Nu sem\u0103nau cucuruz (pentru c\u0103 acolo nu se coace), dar sem\u0103nau ov\u0103su, pe ni\u015fte locuri \u00een munte; dup\u0103 ce \u00eel secerau, \u00eel f\u0103ceau cl\u0103i \u015fi-l coborau a\u015fa cum coborau \u015fi f\u00e2nul: pe o cloamb\u0103 \u015fcrac\u0103\u0163 tras\u0103 de boi. \u00cen Necrile\u015fti, p\u0103rin\u0163ii nanelor de ast\u0103zi sem\u0103nau \u015fi hir\u00ed\u015fc\u0103 \u015fhri\u015fc\u0103\u0163, din care f\u0103ceau m\u0103m\u0103lig\u0103 \u2013 care era foarte bun\u0103, spune nana Aurelia N\u0103creal\u0103: n-o uit c\u00e2t tr\u0103iesc p\u0103 fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului, m\u0103m\u0103liga aia: at\u00e2ta erea die dulce!<br \/>\nDup\u0103 seceratul holdei, oamenii o \u00eembl\u0103teau: c\u00e2te un om lovea snopul cu dou\u0103 lemne, spune nana Leontina Macavei din Necrile\u015fti. R\u0103m\u00e2neau \u00eens\u0103, \u00een gr\u00e2u, fel \u015f\u00ee fel die semin\u0163uri, zice nana Valeria, iar tr\u00e9ierul era departe, tocmai la Ghioncani \u2013 a\u015fa c\u0103 nana cernea gr\u00e2ul cu ci\u00faru\u2019, apoi \u00eel ducea la m\u0103cinat. Erau mai multe mori \u00een comun\u0103; dup\u0103 ce a fost distrus\u0103, de o viitur\u0103, moara pe care \u00eentre timp \u015fi-o construiser\u0103 p\u0103rin\u0163ii nanei, dumneaei \u015fi-a dus gr\u00e2ul \u2013 \u00een c\u00e2te dou\u0103 perechi de desagi puse pe cal \u2013 la o alta, din \u00centregalde (\u00een Iv\u0103ni\u015f \u00eenc\u0103 mai exist\u0103 \u015fi acum o moar\u0103 de ap\u0103, construit\u0103 \u00een 1874, care func\u0163iona \u00een prim\u0103vara lui 2013).<br \/>\n\u015ei la holdele altora a muncit nana, \u00een tinere\u0163e: mergea la s\u00e9cere, la \u0163ar\u0103 \u015fsatele de \u015fes\u0163, \u015fi aducea de acolo buc\u00e1tie \u015fgr\u00e2ne\u0163. \u015ei de algh\u00ednie \u015falbine\u0163 avea grij\u0103: mai demult aveau stupi f\u0103cu\u0163i din nuiele lipite cu lut, din care nu se putea scoate mierea dec\u00e2t omor\u00e2nd albinele. \u015ei cu lemne mergea \u2013 la t\u00e2rg, la Chi\u00fa\u015f \u015fTeiu\u015f\u0163. Chiar \u015fi mere a v\u00e2ndut nana \u2013 \u00een Alba Iulia, la pia\u0163\u0103 \u2013 c\u0103 aveau mere p\u00e2n\u0103-i lumea \u015ffoarte multe\u0163. Cel mai departe a ajuns, \u00een via\u0163a dumneaei, p\u00e2n\u0103 la C\u00e2lnic, tocmai la \u015faizeci de kilometri de cas\u0103: s-a dus acolo de dou\u0103 ori, cu c\u0103ru\u0163a cu cai, s\u0103 v\u00e2nd\u0103 c\u0103rbunii f\u0103cu\u0163i de d\u00e2nsa pe vremea c\u00e2nd b\u0103rbatul dumneaei era c\u0103tan\u0103. Cu animale de v\u00e2nzare a fost nana Valeria pe la multe t\u00e2rguri: la Abrud s-a dus pe jos, cu o pereche de boi; la t\u00e2rgu p\u0103st\u0103 di\u00e1lu, departe, tocmai la Zlatna, s-a dus pe jos, cu o vac\u0103; a mers \u015fi la alte t\u00e2rguri \u2013 cu purcei, cu ji\u0163\u0103i \u015fvi\u0163ei\u0163, cu oi&#8230; Mai demult, iarna, nana Valeria torcea \u015fi \u0163esea p\u0103n\u0103 s\u0103 b\u0103ga R\u00e1ri\u0163\u0103lie \u00eencol\u00f3: nu aveau ceasuri oamenii, \u015fi se uitau pe cer, la stele, s\u0103 afle c\u00e2t de t\u00e2rziu s-a f\u0103cut. C\u00e2nd se scula die n\u00f3ptie, tot la stele se uita nana: \u015ftia c\u00e2t mai era p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103 dac\u0103 Rari\u0163ele erau \u00een v\u00e2rf la Piatra Ars\u0103, sau \u00een v\u00e2rf la B\u0103ie\u015f; ori dac\u0103 luceaf\u0103rul era \u00eentr-un anume loc.<br \/>\nCam odat\u0103 cu nunta nanei, comuni\u015ftii, de cur\u00e2nd veni\u0163i la putere, au pornit exploatarea forestier\u0103 \u2013 iar b\u0103rba\u0163ii (\u00eentre care \u015fi cel al nanei Valeria) s-au angajat la p\u0103dure. Mai lucrau \u015fi femeile acolo, uneori \u2013 \u015fi nana s-a dus, la (\u00eem)pl\u00e2nta\u0163ie: se plantau brazi \u00een locul p\u0103durii defri\u015fate. Prindeau bine \u015fi salariile b\u0103rba\u0163ilor, \u015fi c\u00e2\u015ftigurile ocazionale ale femeilor: mocanii nu mai erau nevoi\u0163i s\u0103 se duc\u0103 at\u00e2t de des la t\u00e2rg cu lemne sau c\u0103rbuni de v\u00e2nzare. Nici la secere p\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fla \u015fes\u0163 n-au mai mers \u2013 mai ales dup\u0103 ce, \u00een satele de acolo, comuni\u015ftii au luat oamenilor p\u0103m\u00e2nturile \u015fi au \u00eenceput s\u0103 le lucreze cu tractorul (faptul c\u0103 terenurile mocanilor erau \u00een pant\u0103 i-a ferit de colectivizare). Via\u0163a celor mai mul\u0163i mocani a devenit mai bun\u0103 \u00een acele vremuri; \u00eens\u0103 cea a oamenilor care n-aveau salariu s-a schimbat numa-n r\u0103u, zice nana P\u0103r\u0103schie Oltean din Sf\u00e2rcea, pentru c\u0103 erau obliga\u0163i s\u0103 dea statului, \u00een fiecare an, c\u00f3te: la opt oi cu lapte d\u0103deau trei miei; mai d\u0103deau, fiecare, un porcu, un ji\u0163\u00e3lu \u015fvi\u0163el\u0163, dou\u0103 g\u0103ini, dou\u0103 sute de ou\u0103, pene de g\u0103in\u0103, ba chiar \u015fi l\u00e2na die p\u0103 oi. \u015ei br\u00e2nz\u0103 d\u0103deau, spune nana Valeria, \u015fi untu \u2013 pe care trebuia s\u0103-l topchi\u00e9\u015fti mai \u00eent\u00e2i, \u015fi s\u0103-l ba\u0163i. Veneau unii, \u00eenso\u0163i\u0163i de oameni de la prim\u0103rie, s\u0103 numere oile fiec\u0103ruia \u2013 mocanii trebuiau s\u0103 declare \u00een scris c\u00e2te oi au. Mai veneau \u015fi \u00een control, c\u0103 z\u00e2cea c\u0103 ai m\u0103i m\u00faltie \u2013 c\u0103utau \u015fi-n podul casei, \u015fi-n pivni\u0163\u0103, peste tot. Unii oameni \u00ee\u015fi mai ascundeau din oi, pe unde puteau; le duceau f\u00e2n \u015fi li-l l\u0103sau acolo \u2013 s\u0103 aib\u0103 pentru mai multe zile, p\u00e2n\u0103 trecea cu controlu. \u00centr-o vreme nu puteau cump\u0103ra mocanii petrol pentru lamp\u0103 (curent electric au avut abia din 1973), dac\u0103 nu d\u0103deau ou\u0103 \u00een schimb; ap\u0103ruse \u015fi o strig\u0103tur\u0103, pe atunci: G\u0103in\u0103, g\u0103in\u0103, \/ \u00cen curu\u2019 t\u0103u \u00eei lumnin\u0103!<br \/>\nDup\u0103 ce i-au crescut copiii, nana Valeria a preluat de la soacra dumneaei \u015fi grija animalelor. \u00cen vara lui 2012, la \u015faptezeci \u015fi \u015fapte de ani, nana \u00eenc\u0103 mai urca muntele de dou\u0103 ori pe zi ca s\u0103-\u015fi mulg\u0103 vacile l\u0103sate acolo la p\u0103scut, \u015fi cobora cu laptele \u00een rani\u0163\u0103 \u2013 a\u015fa cum \u00eenc\u0103 mai fac \u015fi alte nane din sat, unele aflate la v\u00e2rste chiar mai \u00eenaintate. Se treze\u015fte devreme \u015fi toat\u0103 ziua e cu treburi: mereu g\u0103se\u015fte c\u00e2te ceva de f\u0103cut. Dup\u0103 pr\u00e2nz, timp de zece minute \u201eascult\u0103 la c\u0103\u0163elul p\u0103m\u00e2ntului\u201d (a\u015fa spun mocanii despre cineva care a\u0163ipe\u015fte pu\u0163in, ziua) \u015fi asta \u00eei e toat\u0103 odihna \u2013 p\u00e2n\u0103 seara, t\u00e2rziu. O mai ajut\u0103 nora d\u00e2nsei, Sabina, care locuie\u015fte \u00een Alba Iulia dar vine des la Necrile\u015fti; cele dou\u0103 sunt legate \u00eentre altele \u015fi de o durere mare, a am\u00e2ndurora: acum c\u00e2\u0163iva ani au pierdut pe cineva foarte drag, care i-a fost uneia so\u0163 \u015fi celeilalte fiu. Seara, nana se mai uit\u0103 la c\u00e2te un film, la televizor \u2013 face asta de prin 2003, de c\u00e2nd a venit o firm\u0103 \u015fi a instalat antene parabolice \u00een Necrile\u015fti. Are nepo\u0163i \u015fi str\u0103nepo\u0163i. Fetele Sabinei au terminat facultatea \u015fi s-au stabilit \u00een ora\u015fe mari; una dintre ele \u015fi-a botezat feti\u0163a Cara, ceea ce nanei i-a st\u00e2rnit nedumeriri: ce fel de nume mai e \u015fi \u0103sta? \u00centre str\u0103bunic\u0103 \u015fi str\u0103nepo\u0163ii dumneaei se afl\u0103 o lume \u2013 pe care nana o percepe deopotriv\u0103 \u015fi fizic: \u00een august 2013, la plecarea din Necrile\u015fti, nana ne-a spus: P\u0103n\u0103 la Bucure\u015fti ave\u0163i o lume, de mers&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>O \u00eentreb pe nana Lucre\u0163ia T\u00e2r din Necrile\u015fti (prieten\u0103 din copil\u0103rie \u015fi vecin\u0103 de aproape o via\u0163\u0103 cu nana Valeria) cum era nana c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r\u0103. Z\u00e2mbe\u015fte nana Lucre\u0163ia \u015fi-mi spune, glumind ca de obicei: Erea f\u0103l\u00f3s\u0103 \u015ff\u0103loas\u0103\u0163 c\u0103 s-o m\u0103ritatu-n g\u0103zd\u0103c\u00ede! \u015fgospod\u0103rie de gazde, de oameni \u00eenst\u0103ri\u0163i\u0163. Nana Valeria, ajuns\u0103 gazd\u0103, se scula die&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nana-valeria-viata-de-gazda\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Nana Valeria: via\u0163a de gazd\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[56],"tags":[],"class_list":["post-20866","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica"],"views":1379,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20866"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20866\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}