{"id":20864,"date":"2014-10-09T14:32:22","date_gmt":"2014-10-09T12:32:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20864"},"modified":"2014-10-09T14:32:22","modified_gmt":"2014-10-09T12:32:22","slug":"brancusi-intre-bucuresti-si-venetia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/brancusi-intre-bucuresti-si-venetia\/","title":{"rendered":"Br\u00e2ncu\u015fi, \u00eentre Bucure\u015fti  \u015fi Vene\u0163ia"},"content":{"rendered":"<p>Poate c\u0103 a\u0163i auzit, chiar dac\u0103 nu sunte\u0163i chiar la curent cu ultimele b\u00e2rfe mondene, c\u0103 George Clooney s-a c\u0103s\u0103torit din nou, aleg\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi invite prietenii pentru petrecere \u00eentr-un palazzetto de pe Grand Canale. Nu prea departe de el, la vreo \u015fase sta\u0163ii de vaporetto, se afl\u0103 unul dintre cele mai fermec\u0103toare muzee din lume, Colec\u0163ia Peggy Guggenheim. Palazzo Venier dei Leoni, dat\u00e2nd din secolul al XVIII-lea, \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga colec\u0163ie str\u00e2ns\u0103 de n\u0103b\u0103d\u0103ioasa Peggy, au intrat \u00een patrimoniul Funda\u0163iei Solomon R. Guggenheim la moartea celebrei colec\u0163ionare, \u00een 1979. Prin actul de dona\u0163ie, Peggy a specificat c\u0103 dore\u015fte ca \u00een palat s\u0103 fie expus\u0103, pe vecie, \u00eentreaga ei colec\u0163ie, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se adauge nimic. A\u015fa dup\u0103 cum se \u015ftie, colec\u0163ionara a str\u00e2ns cu deosebire art\u0103 cubist\u0103, suprarealist\u0103 \u015fi art\u0103 abstract\u0103 postbelic\u0103. Mul\u0163i ani dup\u0103 moartea donatoarei, nimic nu a tulburat lini\u015ftea muzeului. Cresc\u00e2nd \u00eens\u0103 celebritatea \u015fi vizibilitatea colec\u0163iei, mul\u0163i au fost aceia care au dorit s\u0103 \u00ee\u015fi al\u0103ture numele celui al lui Peggy, pentru a dob\u00e2ndi c\u00e2te ceva din faima de care muzeul vene\u0163ian se bucura. \u00cen general, bunurile donate au fost a\u015fezate \u00een depozitele muzeului, de unde au fost scoase doar cu ocazia unor expozi\u0163ii temporare. Faptele nu au trecut neobservate, dar nici nu au produs mari conflicte. Totu\u015fi, nu cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103, fragilul echilibru instalat pe malurile lagunei din 1979 \u00eencoace a \u00eenceput s\u0103 se surpe.<br \/>\n\u00cen 2009, conduc\u0103torii din New York ai Funda\u0163iei Solomon R. Guggenheim au decis s\u0103 coopteze \u00een Board pe unul dintre marii bog\u0103ta\u015fi americani, Michael P. Schulhof, nimeni altul dec\u00e2t pre\u015fedintele director general al Grupului GTI. Pe atunci \u00een v\u00e2rst\u0103 de 66 de ani, Schulhof se afla la conducerea unui gigant american din domeniul investi\u0163iilor de pe pia\u0163a de capital, specializat \u00een c\u00e2teva domenii foarte b\u0103noase, cum sunt avia\u0163ia, tehnologia informa\u0163iilor, media \u015fi energia. Schulhof care, \u00eentre 1990 \u015fi 1995, s-a aflat la conducerea corpora\u0163iei Sony, mo\u015ftenise \u00eentre altele de la p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, Hannelore B. \u015fi Rudolph B. Schulhof, o important\u0103 colec\u0163ie de art\u0103. \u00cenc\u0103 din 2005, patronul new-yorkez promisese donarea colec\u0163iei mo\u015ftenite c\u0103tre muzeul din Vene\u0163ia. Firma lui Schulhof are interese globale \u015fi mondiale, fiind \u00eentins\u0103 cam peste tot \u00een SUA \u015fi Europa, dar \u015fi \u00een India. Oferta lui era de nerefuzat pentru Funda\u0163ia Guggenheim, permanent atras\u0103 de mirosul banilor. Pentru a-l recompensa pe Schulhof pentru oferta f\u0103cut\u0103, colec\u0163ia p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, format\u0103 din 80 de lucr\u0103ri, a primit un loc special de expunere, \u00een aripa st\u00e2ng\u0103 a palatului vene\u0163ian, numele donatorilor devenind aproape egal ca importan\u0163\u0103 cu cel al faimoasei Peggy. Noua dona\u0163ie a fost inaugurat\u0103 cu fast, \u00een octombrie 2012. Cei \u015fapte descenden\u0163i direc\u0163i ai lui Peggy s-au revoltat.<br \/>\nDe fapt, nemul\u0163umirea acestora mocnea de mult\u0103 vreme. \u00cen urm\u0103 cu mai mult de un deceniu, la conducerea muzeului italian a fost adus un rafinat critic \u015fi istoric de art\u0103 britanic, Philip Rylands. Acesta a excelat \u00een cunoa\u015fterea arti\u015ftilor ale c\u0103ror opere fuseser\u0103 colec\u0163ionate de Peggy Guggenheim, av\u00e2nd, de altfel, un interes special pentru Br\u00e2ncu\u015fi. A venit de dou\u0103 ori \u00een Rom\u00e2nia, prima oar\u0103 \u00een 2005, special pentru a vizita Calea Eroilor de la T\u00e2rgu Jiu. Rylands s-a dovedit a fi o achizi\u0163ie excep\u0163ional\u0103 pentru Funda\u0163ie, nu doar pentru cuno\u015ftin\u0163ele sale profesionale, ci \u015fi pentru calit\u0103\u0163ile sale extraordinare de administrator. \u00cen scurt\u0103 vreme de la numire, Philip Rylands a f\u0103cut din palatul care ad\u0103poste\u015fte Colec\u0163ia Peggy Guggenheim locul cel mai r\u00e2vnit din \u00eentreaga Vene\u0163ie. Cele mai faimoase \u015fi scumpe petreceri vene\u0163iene sunt g\u0103zduite de Palazzo Venier dei Leoni. Doamne cu toalete de zeci de mii de euro se plimb\u0103 prin Gr\u0103dina de Sculpturi Nasher \u015fi pe terasa palatului. Mo\u015ftenitorii sus\u0163in c\u0103 nu acesta este spiritul pe care a vrut s\u0103 \u00eel lase Peggy pentru a guverna colec\u0163ia sa \u015fi c\u0103 mercantilismul accentuat al actualei conduceri a muzeului d\u0103uneaz\u0103 grav mo\u015ftenirii spirituale a celebrei colec\u0163ionare. Acceptarea dona\u0163iei Schulhof nu a fost, a\u015fadar, dec\u00e2t pic\u0103tura care a umplut paharul nemul\u0163umirii celor \u015fapte urma\u015fi, tr\u0103itori, cu to\u0163ii, \u00een Fran\u0163a. Str\u0103-str\u0103nepotul lui Peggy, t\u00e2n\u0103rul Sindbad Rumney, a acuzat \u00een mod direct mentalitatea impus\u0103 de actuala administra\u0163ie a Funda\u0163iei, spun\u00e2nd despre str\u0103-str\u0103bunica sa c\u0103 nu era o negustoreas\u0103, ci o iubitoare de art\u0103, care ar fi vrut s\u0103 ofere accesul public la colec\u0163ia ei la cel mai mic pre\u0163 posibil, dac\u0103 nu chiar gratuit. Oricum, chiar dac\u0103 colec\u0163ia originar\u0103 num\u0103r\u0103 326 de piese \u015fi este extrem de vizibil\u0103, mai ales prin sculpturi, cum am spus, echilibrul ini\u0163ial tinde s\u0103 se surpe. Este adev\u0103rat, muzeul s-a extins \u00een jur imediat dup\u0103 moartea donatoarei, prin achizi\u0163ionarea unor mici cl\u0103diri care servesc drept anexe pentru birouri, depozite \u015fi magazine. \u00cen plus, nimeni nu poate s\u0103 nege popularitatea cresc\u00e2nd\u0103 a muzeului, care \u00een urm\u0103 cu trei decenii \u015fi jum\u0103tate avea doar 35.000 de vizitatori \u00eentr-un an, iar acum are 400.000. Totul decurge \u00een ton cu ambi\u0163iile mondiale ale Funda\u0163iei, care nu a renun\u0163at la ideea de a realiza filiala din Helsinki (am avut ocazia s\u0103 scriu, mai demult, \u00een paginile Culturii, despre acest lucru), m\u0103rind miza la o investi\u0163ie de 130 de milioane de euro, \u015fi care continu\u0103 investi\u0163ia de la Abu Dhabi.<br \/>\nNu este pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd urma\u015fii lui Peggy \u00ee\u015fi exprim\u0103 nemul\u0163umirea fa\u0163\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Vene\u0163ia. Un alt proces a mai avut loc \u00een 1992, fiind \u00eencheiat amiabil, prin \u00eenchegarea unui comitet ce \u00eei reunea, simbolic, pe descenden\u0163ii lui Peggy \u015fi pe reprezentan\u0163ii Funda\u0163iei. Dar ace\u015ftia din urm\u0103 s-au m\u0103rginit s\u0103 trimit\u0103 inform\u0103ri \u015fi rapoarte primilor, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei implice \u00een administrarea Colec\u0163iei. Urma\u015fii se simt acum tra\u015fi pe sfoar\u0103. Noul proces a \u00eenceput, \u00een luna mai, la Paris, \u015fi va mai dura, probabil, ceva timp.<br \/>\nPozi\u0163iile par ireconciliabile. Chiar dac\u0103 urma\u015fii acuz\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de spiritul colec\u0163ionarei, administratorii au de partea lor popularitatea de necontestat a muzeului, dob\u00e2ndit\u0103 prin munca asidu\u0103 a echipei conduse de Philip Rylands.<br \/>\nNu a\u015f dori s\u0103 trag concluzii din aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, pentru c\u0103 fiecare pare s\u0103 aib\u0103 partea lui de dreptate. Mai preocupat sunt, \u00een continuare, de soarta sculpturilor lui Br\u00e2ncu\u015fi din Rom\u00e2nia, dec\u00e2t de cea a lucr\u0103rilor aflate la Vene\u0163ia, care sunt bine \u00eengrijite.<br \/>\nDac\u0103 la Muzeul de Art\u0103 din Craiova se afl\u0103 \u00een construc\u0163ie extinderea care va g\u0103zdui, \u00een mod exclusiv, cele \u015fase opere br\u00e2ncu\u015fiene aflate \u00een posesia muzeului, dac\u0103 la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 din Bucure\u015fti, Br\u00e2ncu\u015fi este singurul artist care beneficiaz\u0103 de o sal\u0103 aparte, \u00een rest, \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 pare s\u0103 domine doar dorin\u0163a de profit de pe urma geniului marelui artist sau pura indiferen\u0163\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor. Pe de o parte auzim o voce care nu i-a apar\u0163inut lui Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi care face reclam\u0103 la o banc\u0103 (CEC Bank, mai exact), pe de alt\u0103 parte mo\u015ftenitorii lui Br\u00e2ncu\u015fi nu sunt capabili s\u0103 fac\u0103 nimic pentru ceea ce a mai r\u0103mas din fosta cas\u0103 natal\u0103 a sculptorului, \u00een vreme ce turi\u015ftii viziteaz\u0103 o reconstituire modern\u0103 (despre care nici nu sunt informa\u0163i c\u0103 nu este chiar casa natal\u0103 a artistului). Pe de o parte continu\u0103 \u00eencerc\u0103rile zadarnice de a aduce osemintele lui Br\u00e2ncu\u015fi \u00een \u0163ar\u0103, pe de alt\u0103 parte nu suntem \u00een stare s\u0103 str\u00e2ngem banii necesari pentru a achizi\u0163iona Cumin\u0163enia P\u0103m\u00e2ntului. Citeam deun\u0103zi c\u0103 premierul a descoperit c\u0103 lucrarea ar fi fost restituit\u0103 ilegal urma\u015filor lui Gheorghe Roma\u015fcu \u015fi c\u0103 ar dori s\u0103 ob\u0163in\u0103 banii necesari r\u0103scump\u0103r\u0103rii ei de la judec\u0103torul care se face vinovat de emiterea deciziei de restituire. Este ciudat cum abia acum un politician constat\u0103 cum se duc pe apa S\u00e2mbetei valorile de patrimoniu ale \u0163\u0103rii, beneficiind de concursul nemijlocit al ignoran\u0163ei, prostiei, incompeten\u0163ei \u015fi corup\u0163iei unor judec\u0103tori. Nu \u015ftiu dac\u0103 este chiar cazul Cumin\u0163eniei P\u0103m\u00e2ntului, dar au fost at\u00e2t de multe situa\u0163iile \u00een care dup\u0103 1989 tot felul de pretin\u015fi mo\u015ftenitori au dob\u00e2ndit bunuri culturale mobile \u015fi imobile \u00een mod necuvenit, \u00eenc\u00e2t nu m-a\u015f mira, deloc, s\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui caz similar. Numai c\u0103 reac\u0163ia primului ministru vine cam t\u00e2rziu, dup\u0103 ce a ap\u0103rut deja o presiune public\u0103 la adresa Guvernului pentru exercitarea dreptului de preemp\u0163iune al statului. Sunt unii care, \u00een ton cu aceea\u015fi prostie care pare s\u0103 ne sufoce ca na\u0163ie, spun c\u0103 20 de milioane ar fi mult pentru o sculptur\u0103 cum este Cumin\u0163enia P\u0103m\u00e2ntului. I-a\u015f trimite pe ace\u015ftia s\u0103 \u00eentrebe la Christie\u2019s, \u00een New York, cum a fost posibil\u0103 vinderea unui simplu studiu \u00een ghips al S\u0103rutului cu 5,4 milioane euro, cu doar \u015fase luni \u00een urm\u0103\u2026 Din p\u0103cate, cu asemenea atitudini nu m-ar mira s\u0103 pierdem Cumin\u0163enia P\u0103m\u00e2ntului, a\u015fa cum am pierdut \u015fi Domni\u015foara Pogany \u00een urm\u0103 cu 15 ani.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 una, alta, pentru c\u0103 (\u015fi) de bani discut\u0103m aici, nu pot s\u0103 trec peste faptul c\u0103 Ministerul Culturii a pierdut, la ultima rectificare, peste 10 milioane de lei, pe motiv c\u0103 nu a fost capabil s\u0103 aib\u0103 o bun\u0103 execu\u0163ie a bugetului alocat. Se spune c\u0103 Br\u00e2ncu\u015fi ar fi zis, acum vreo opt decenii, c\u0103 ne-a l\u0103sat s\u0103raci \u015fi pro\u015fti \u015fi c\u0103 ne-a g\u0103sit \u015fi mai s\u0103raci \u015fi mai pro\u015fti. Probabil c\u0103 artistul a intuit corect: astea sunt ni\u015fte caracteristici care se accentueaz\u0103 cu trecerea timpului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Poate c\u0103 a\u0163i auzit, chiar dac\u0103 nu sunte\u0163i chiar la curent cu ultimele b\u00e2rfe mondene, c\u0103 George Clooney s-a c\u0103s\u0103torit din nou, aleg\u00e2nd s\u0103 \u00ee\u015fi invite prietenii pentru petrecere \u00eentr-un palazzetto de pe Grand Canale. Nu prea departe de el, la vreo \u015fase sta\u0163ii de vaporetto, se afl\u0103 unul dintre cele mai fermec\u0103toare muzee din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/brancusi-intre-bucuresti-si-venetia\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Br\u00e2ncu\u015fi, \u00eentre Bucure\u015fti  \u015fi Vene\u0163ia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12450],"class_list":["post-20864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-constatin-brancusi-venetia"],"views":1204,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20864"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20864\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}