{"id":20848,"date":"2014-10-09T14:16:14","date_gmt":"2014-10-09T12:16:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20848"},"modified":"2014-10-09T14:16:14","modified_gmt":"2014-10-09T12:16:14","slug":"lucia-di-lammermoor-marca-andrei-serban-a-sosit-la-opera-din-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lucia-di-lammermoor-marca-andrei-serban-a-sosit-la-opera-din-iasi\/","title":{"rendered":"Lucia di Lammermoor, marca Andrei \u015eerban, a sosit la Opera din Ia\u015fi"},"content":{"rendered":"

\u00cen teritoriul liric, creativitatea lui Andrei \u015eerban se orienteaz\u0103 \u00een aceste zile c\u0103tre revizitarea unor spectacole mai vechi, produse de aproape trei decenii pe marile scene ale lumii, Metropolitan Opera House, Royal Opera House Covent Garden, Op\u00e9ra National de Paris, Wiener Staatsoper. Este onorant faptul c\u0103, recunosc\u00e2nd valoarea mont\u0103rilor, conducerile celebrelor teatre le-au reprogramat ciclic, permi\u0163\u00e2nd marelui regizor ad\u0103ugarea de noi valen\u0163e. Ceea ce este \u00eens\u0103 remarcabil \u015fi profitabil pentru noi, rom\u00e2nii, este c\u0103 Andrei \u015eerban le-a oferit, par\u0163ial, spre prezentare publicului autohton. \u015ei nu oriunde, ci la Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi, teatru care \u00een ultimii ani a cunoscut un reviriment major. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat prin opera Indiile galante de Rameau (anterior \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 parizienilor la Palais Garnier), dup\u0103 care a urmat spectacolul original Troienele, extras din renumita Trilogie antic\u0103 montat\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990 la Teatrul Na\u0163ional bucure\u015ftean.
\n\u00cen ultima decad\u0103 a lunii septembrie, la Ia\u015fi, a venit r\u00e2ndul produc\u0163iei cu Lucia di Lammermoor de Donizetti, a c\u0103rei premier\u0103 avusese loc la Op\u00e9ra Bastille din Paris \u00een 1995 \u015fi fusese reluat\u0103 pe aceea\u015fi scen\u0103 \u00een trecuta stagiune.
\nUn spectacol puternic
\nPentru minunatul teatru din municipiul de pe malurile Bahluiului, Andrei \u015eerban \u015fi-a reg\u00e2ndit propria montare, mut\u00e2nd-o temporal cu circa dou\u0103 decenii mai t\u00e2rziu, \u00een anii de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial. \u00cei notez \u00een primul r\u00e2nd pe noii s\u0103i colaboratori, Daniela Dima (regizor secund), Octavian Neculai (decor), Lia Man\u0163oc (costume). Ideea de baz\u0103 s-a men\u0163inut, la fel ca \u015fi \u015focantele solu\u0163ion\u0103ri. (Trebuie spus c\u0103 Lucia di Lammermoor parizian\u0103, sursa celei ie\u015fene, a fost un spectacol puternic controversat, contestat sonor la premier\u0103, atmosfer\u0103 care, ca prin minune, s-a ostoit pe parcurs, pe m\u0103sur\u0103 ce publicul a p\u0103truns mai \u00een profunzime \u00een ideatica lui \u015eerban. Primirea de la Ia\u015fi a fost pozitiv\u0103.)
\nA\u015fadar, lumea \u00een care evolueaz\u0103 eroina principal\u0103 este proprie conflictelor armate, durit\u0103\u0163ii, o lume dominat\u0103 de b\u0103rba\u0163i r\u0103zboinici \u015fi vindicativi. Politicul \u00ee\u015fi joac\u0103 rolul lui, Lucia este o simpl\u0103 marionet\u0103 \u00een tot acest v\u00e2rtej \u015fi colapseaz\u0103 psihic, evident, pe un fond maladiv, v\u0103z\u00e2ndu-\u015fi iubirea distrus\u0103. Andrei \u015eerban a surprins \u015fi a conturat cu putere toate aceste aspecte.
\n\u015eocurile mont\u0103rii vin de la bun \u00eenceput, din plasarea primului act \u00eentr-o sal\u0103 de sport, unde solda\u0163ii lui Enrico \u015fi el \u00eensu\u015fi se antreneaz\u0103 \u015fi fac for\u0163\u0103 la spaliere, cal cu m\u00e2nere, inele (spectaculos a fost interpretul lui Enrico, baritonul Adrian M\u0103rcan, probabil fost gimnast). Chiar \u015fi Lucia \u00ee\u015fi \u00eent\u00e2lne\u015fte iubitul Edgardo \u00een acest spa\u0163iu, dup\u0103 ce cu pu\u0163in timp \u00eenainte \u00ee\u015fi c\u00e2ntase cavatina c\u0103l\u0103rind paralele \u201eegale\u201c, dar \u015fi balans\u00e2ndu-se \u00eentr-un leag\u0103n cvasi-romantic. Apoi, totul continu\u0103 \u00een acela\u015fi ambient, mai mult sau mai pu\u0163in modificat (dormitoarele caz\u0103rmii din primul tablou al actului secund), \u00eentre ziduri reci \u015fi construc\u0163ii metalice impersonale.
\nGrada\u0163ia involu\u0163iei psihologice a Luciei este remarcabil redat\u0103. Primele semne de derapaj apar \u00een actul al doilea, i se administreaz\u0103 calmante, este machiat\u0103 cu for\u0163a, violent, grotesc, pentru cununia ce avea s\u0103 urmeze, ceremonie la care este adus\u0103 pe sus. Marea scen\u0103 a nebuniei o g\u0103se\u015fte \u00een plin\u0103 criz\u0103 \u015fi regizorul o pune pe eroin\u0103 s\u0103 c\u00e2nte \u00een cele mai diverse pozi\u0163ii, \u00een cele mai nea\u015fteptate locuri. Admirabil\u0103 soprana Diana \u0162ugui, o veritabil\u0103 c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 \u2013 actri\u0163\u0103. \u00cen final, spectrul Luciei inund\u0103 spiritul muribund al lui Edgardo.
\nConven\u0163ii vechi \u015fi noi \u00een oper\u0103
\nG\u0103sesc potrivit a face aici o parantez\u0103. Din start, se \u015ftie, opera este conven\u0163ie. O accept\u0103m de secole, odat\u0103 cu exprimarea prin voce c\u00e2ntat\u0103 a sentimentelor, a atitudinilor naturale, de via\u0163\u0103. Mont\u0103rile moderne ce apar\u0163in curentului \u201eRegietheater\u201c, o necesitate a erei noastre, au impus o nou\u0103 conven\u0163ie, aceea de a citi expresiv muzica \u00een condi\u0163ii scenice provocatoare ideatic, care evit\u0103 relat\u0103rile seci ale tramelor, ci le translateaz\u0103 temporal \u015fi le comenteaz\u0103 prin simboluri, stiliz\u0103ri \u015fi abstractiz\u0103ri. Cu aceste dou\u0103 conven\u0163ii tr\u0103im ast\u0103zi \u00een sala de oper\u0103, cea de-a doua for\u0163\u00e2ndu-ne la introspec\u0163ii.
\nRevin. La Andrei \u015eerban exist\u0103 o minu\u0163ie a trat\u0103rii, platoul este animat, \u00een plin\u0103 dinamic\u0103. Nimic nu este l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, de la femeile de serviciu care freac\u0103 podelele cu s\u00e2rg, la patrul\u0103rile solda\u0163ilor lui Enrico, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een uniforme negre ce le prefigureaz\u0103 pe cele naziste, de la prezen\u0163a unor \u00eengrijitoare, adev\u0103rate \u201ekapo\u201c de lag\u0103r ce \u00eenal\u0163\u0103 milit\u0103ros, ca ni\u015fte automate, baloanele multicolore pentru nunta Luciei, la pu\u015ftile \u00eempodobite cu flori \u00een v\u00e2rful \u0163evilor. Se joac\u0103 pe toate planurile posibile \u015fi confrunt\u0103rile au mare for\u0163\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc la finalurile celor dou\u0103 tablouri ale actului al doilea, memorabile, captivante, puternice.
\nRemarci fac \u015fi pentru coloristica variat\u0103 a costumelor nunta\u015filor, ce amintesc de \u201ela belle \u00e9poque\u201c, pentru dansurile de cabaret, foarte potrivite cu perioada \u00een care regizorul a plasat ac\u0163iunea.
\nExager\u0103rile derapante au venit din suprapunerea excesiv\u0103 a unor zgomote banale peste muzic\u0103, cum ar fi scuturatul violent de covoare, \u00eencruci\u015f\u0103rile intense de florete, \u0163ignalele stridente de \u201ede\u015fteptare\u201c a solda\u0163ilor din cazarm\u0103. Donizetti n-ar fi trebuit tulburat.
\nUna peste alta, Lucia di Lammermoor semnat\u0103 de Andrei \u015eerban este un spectacol de mare impact dramaturgic \u015fi emo\u0163ional, odat\u0103 acceptat\u0103 a doua conven\u0163ie despre care vorbeam.
\nLa premier\u0103, admirabil\u0103
\ninterpretare muzical\u0103
\nSoprana Diana \u0162ugui a expus un glas frumos, rotund \u015fi plin, cu limpezime de proiec\u0163ie \u00een sal\u0103 \u015fi cu minunat\u0103 \u00eenzestrare de armonice ce-i confer\u0103 bog\u0103\u0163ie pe \u00eentregul ambitus. A condus expresiv frazele muzicale \u015fi a dezvoltat sunete \u00een pianissimo, bine integrate spiritului belcantoului romantic ce anim\u0103 scriitura donizettian\u0103. A c\u00e2ntat str\u0103lucitor. Unele acute din prima parte a spectacolului au vizat striden\u0163a, altele \u2013 cele tradi\u0163ionale din aria \u201enebuniei\u201c – au fost eliminate.
\nCunoscutul tenor C\u0103lin Br\u0103tescu, c\u0103ruia programul de sal\u0103 \u00eei atribuie apartenen\u0163a german\u0103, este posesorul unei voci cu timbralitate fast\u0103, cald\u0103. A ales o lectur\u0103 eroic\u0103, \u00een care poetica lui Edgardo \u015fi-a f\u0103cut mai greu loc, dar spiritul construc\u0163iei frazei italiene a fost permanent prezent \u015fi a sedus. Baritonul bra\u015fovean Adrian M\u0103rcan (Enrico) a c\u00e2ntat cu aplomb, cu autoritate, accente potrivite \u015fi acute penetrante. Un glas frumos \u015fi sigur, de\u015fi nu foarte amplu, dar cu frazare frumoas\u0103, a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat basul ie\u015fean Octavian Dumitru (Raimondo).
\n\u00cen alte roluri au fost distribuite alte for\u0163e locale, tenorul Andrei Apreotesei (Arturo grotesc conturat, cu voce a c\u0103rei omogenitate este \u00een cre\u015ftere \u015fi cu un La natural acut bine proiectat), mezzosoprana Maria Macsim Nicoar\u0103 (Alisa cu glas p\u0103trunz\u0103tor), tenorul Alexandru Savin (u\u015for acoperit de orchestr\u0103 \u00een debutul operei).
\nLa pupitru, a debutat \u2013 ca dirijor \u00een Rom\u00e2nia \u2013 Vlad Iftinca, pianist corepetitor la Opera Metropolitan din New York. A fost o \u015fans\u0103 pentru Orchestra Operei Na\u0163ionale Rom\u00e2ne Ia\u015fi, pentru cor \u015fi soli\u015fti, s\u0103 lucreze cu un t\u00e2n\u0103r maestru, a c\u0103rui preg\u0103tire este foarte solid\u0103 \u015fi vine din colabor\u0103rile cu mari baghete ale momentului. Numele directorului artistic al teatrului newyorkez, faimosul James Levine, este numai un exemplu.
\nVlad Iftinca a condus cu tempi potrivi\u0163i, decur\u015fi din marea tradi\u0163ie italian\u0103, a corelat permanent sonurile din fos\u0103 cu dramaturgia scenei, a indus nuan\u0163e \u015fi exprim\u0103ri subtile. Instrumenti\u015ftii l-au urmat cu seriozitate, unele minusuri venind din atacurile eronate ale al\u0103murilor sau din c\u00e2ntul harpei.
\nA fost aleas\u0103 o versiune foarte apropiat\u0103 de cea integral\u0103, lipsind numai marea scen\u0103 a \u201eturnului\u201c din actul al treilea, confruntarea dramatic\u0103 dintre Edgardo \u015fi Enrico. P\u0103cat.
\nManuel Giugula a preg\u0103tit corul, ca de obicei, cu bune rezultate.
\nA\u015fa a fost la premier\u0103. Perspectivele colabor\u0103rii lui Andrei \u015eerban cu Opera Na\u0163ional\u0103 Rom\u00e2n\u0103 Ia\u015fi sunt luminoase. Se pare c\u0103 vor urma titlurile Italianca \u00een Alger de Rossini (ini\u0163ial\u0103 produc\u0163ie a Operei Na\u0163ionale din Paris), Povestirile lui Hoffmann de Offenbach (anterior prezentat la Opera de Stat din Viena) \u015fi Faust de Gounod (montare de la Metropolitan Opera din New York). \u00cen viziuni rejudecate, se a\u015fteapt\u0103 adev\u0103rate regaluri scenice.<\/p>\n

\"Diana-\u021augui\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen teritoriul liric, creativitatea lui Andrei \u015eerban se orienteaz\u0103 \u00een aceste zile c\u0103tre revizitarea unor spectacole mai vechi, produse de aproape trei decenii pe marile scene ale lumii, Metropolitan Opera House, Royal Opera House Covent Garden, Op\u00e9ra National de Paris, Wiener Staatsoper. Este onorant faptul c\u0103, recunosc\u00e2nd valoarea mont\u0103rilor, conducerile celebrelor teatre le-au reprogramat ciclic,… Cite\u0219te mai mult »Lucia di Lammermoor, marca Andrei \u015eerban, a sosit la Opera din Ia\u015fi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[6750,8522],"class_list":["post-20848","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-andrei-serban","tag-opera-din-iasi"],"views":2223,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20848\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}