{"id":20838,"date":"2014-10-09T13:57:02","date_gmt":"2014-10-09T11:57:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20838"},"modified":"2014-10-09T13:57:02","modified_gmt":"2014-10-09T11:57:02","slug":"istoria-unei-monografii-octavian-goga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-unei-monografii-octavian-goga\/","title":{"rendered":"Istoria unei monografii \u201eOctavian Goga\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ion Dodu B\u0103lan, <em>Octavian Goga,<\/em> Editura DacoRom\u00e2n\u00e3, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>\u00cen vasta activitate de critic \u015fi istoric literar, de poet, prozator, dramaturg \u015fi eseist a colegului nostru Ion Dodu B\u0103lan, ajuns la v\u00e2rsta de 85 de ani, lumea literar\u0103 \u015fi academic\u0103, pe care a ilustrat-o cu inspira\u0163ie \u015fi energii creatoare deosebite, a re\u0163inut dou\u0103 momente deosebite ale succeselor sale. Primul, publicarea \u00een 1966 a monografiei Octavian Goga, distins\u0103 cu Premiul \u201eB.P. Hasdeu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne. Al doilea, apari\u0163ia altei monografii, cea \u00eenchinat\u0103 lui Aron Cotru\u015f, \u00een 1981. Ambele au \u00eensemnat o ini\u0163iativ\u0103 temerar\u0103 \u015fi o reu\u015fit\u0103, fiindc\u0103 era vorba de via\u0163a \u015fi opera celor doi mari poe\u0163i din Ardeal, implica\u0163i \u00een perioade \u015fi evenimente istorice dramatice. De aceea, numele lor au fost puse sub obroc mul\u0163i ani dup\u0103 terminarea celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een timpul ocupa\u0163iei\u00a0 sovietice a Rom\u00e2niei. A\u015fadar, \u00eens\u0103\u015fi apropierea de tem\u0103 a \u00eensemnat pentru Ion Dodu B\u0103lan o dovad\u0103 de curaj, acoperit doar de entuziasm tineresc \u015fi de o temeinic\u0103 preg\u0103tire \u015ftiin\u0163ific\u0103.<br \/>\nMonografia Octavian Goga se afl\u0103 acum la cea de a patra edi\u0163ie, evident rev\u0103zut\u0103 \u015fi \u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu date noi, extrase din manuscrisele inedite, aflate \u00een Muzeul de la Ciucea, la Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00een alte colec\u0163ii, ca \u015fi \u00een cea personal\u0103 a autorului. Pe l\u00e2ng\u0103 o bogat\u0103 \u015fi emo\u0163ionant\u0103 monografie, volumul de fa\u0163\u0103 beneficiaz\u0103 de o extraordinar\u0103 \u201eBibliografie\u201d a poeziilor, a publicisticii \u015fi a teatrului, a edi\u0163iilor succesive, ca \u015fi a scrierilor despre familia, via\u0163a, opera \u015fi epoca lui Octavian Goga. Afl\u0103m, astfel, c\u0103 prima sa poezie, Atunci \u015fi Acum, a fost publicat\u0103 \u00een Tribuna, an XIV, nr. 275 din 12\/24 decembrie 1898 \u015fi era semnat\u0103 \u201eTavi\u201c. Iar primul s\u0103u articol, \u201eCeasul de\u015ftept\u0103rii\u201c, semnat \u201eOctavian\u201c, ap\u0103rea \u00een aceea\u015fi revist\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi an. Un debut timpuriu \u015fi remarcabil \u00eenc\u0103 de la bun \u00eenceput, devenit apoi eclatant prin apari\u0163ia primului s\u0103u volum de versuri, \u00een 1905.<br \/>\nChiar \u015fi pentru mine, care am luat cuno\u015ftin\u0163\u0103 de personalitatea lui Octavian Goga \u00eenc\u0103 de pe b\u0103ncile liceului de la Blaj, \u00eenainte de 1948, iar apoi la Cluj, \u00eencep\u00e2nd din 1953, \u015fi continu\u00e2nd la Bucure\u015fti p\u00e2n\u0103 \u00een 1973, c\u00e2nd prin func\u0163iile mele oficiale am ajutat-o pe doamna Veturia Goga s\u0103 salveze \u015fi s\u0103 transforme castelul de la Ciucea \u00eentr-un muzeu deschis publicului larg, monografia lui Ion Dodu B\u0103lan a constituit o etap\u0103 superioar\u0103 de cunoa\u015ftere \u015fi adeziune la poezia unuia dintre marii no\u015ftri poe\u0163i na\u0163ionali.<br \/>\nCu aceast\u0103 stare de spirit am citit \u015fi recitit aceast\u0103 versiune definitiv\u0103 a primei monografii importante dedicate vie\u0163ii \u015fi operei lui Octavian Goga, \u00eencerc\u00e2nd \u00een r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 s\u0103 poposesc doar la unele note particulare, mai deosebite, care dau distinc\u0163ie celor aproape 500 de pagini ale c\u0103r\u0163ii.<br \/>\nMai \u00eent\u00e2i, faptul c\u0103 fiecare dintre cele optsprezece capitole are, pe l\u00e2ng\u0103 titlu, \u015fi unele subtitluri originale, revelatoare \u015fi \u00eembietoare la lectur\u0103. Astfel, capitolul I, Fe\u0163ele lui Ianus, poart\u0103 adaosul Poetul care a c\u00e2ntat lupt\u00e2nd \u015fi a luptat c\u00e2nt\u00e2nd. Apoi, la fel de revelatoare pentru g\u00e2ndirea \u015fi fiin\u0163a spiritual\u0103 a lui Octavian Goga sunt citatele care deschid principalele capitole. Transcriu aici doar pe cel care \u00eenso\u0163e\u015fte Fe\u0163ele lui Ianus:<br \/>\n\u201eSufletul unui artist se aseam\u0103n\u0103 cu capul lui Ianus din mitologie; dou\u0103 fe\u0163e, una de t\u00e2n\u0103r adolescent \u015fi cealalt\u0103 de mo\u015fneag\u2026 Din nenorocire \u00eens\u0103, lumea \u2013 cu deosebire criticii \u2013 nu v\u0103d fe\u0163ele am\u00e2ndou\u0103 \u015fi de aceea judec\u0103\u0163ile pe care le rostesc sunt de obicei nedrepte. Ca s\u0103 po\u0163i spune adev\u0103rul \u00eentreg trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegi privilegiul, frumos \u015fi trist, pe care arta slujitorilor ei \u00eel acord\u0103: darul de a fi totdeauna mai tineri \u015fi mai b\u0103tr\u00e2ni dec\u00e2t noi\u201d.<br \/>\nO inscrip\u0163ie pe care ar trebui s-o poarte pe frunte \u015fi creatorul de frumos, dar \u015fi judec\u0103torul lui.<br \/>\nParticip\u00e2nd cu h\u0103rnicie de c\u0103lug\u0103r benedictin la culegerea din c\u0103r\u0163i \u015fi manuscrise a tuturor am\u0103nuntelor care l-au legat pe Octavian Goga de Ardeal \u015fi revel\u00e2nd destinele istorice, adeseori dramatice, ale acestei componente esen\u0163iale pe harta \u201eRom\u00e2niei Mari\u201d, la \u00eenf\u0103ptuirea c\u0103reia a contribuit din plin \u201epoetul p\u0103timirii noastre\u201d, Ion Dodu B\u0103lan a reu\u015fit s\u0103 a\u015feze aceste tr\u0103s\u0103turi specifice ardelene\u015fti \u00een rama larg\u0103 a interesului na\u0163ional, urm\u0103rit \u00een toate meandrele \u015fi contradic\u0163iile lui, mai ales din prima jum\u0103tate a secolului XX.<br \/>\nImpresionant\u0103 este lista tuturor oamenilor importan\u0163i din via\u0163a cultural\u0103 \u015fi social-politic\u0103 a epocii care i-au fost apropia\u0163i lui Octavian Goga, dar \u015fi a adversarilor cu care a polemizat, folosindu-se de verbul s\u0103u coroziv, intransigent, asem\u0103n\u0103tor celui din articolele lui Mihai Eminescu.<br \/>\nCapitolul XVII, Poetul \u015fi criticii s\u0103i, se deschide cu acest citat:<br \/>\n\u201eFiindc\u0103 nu cele c\u00e2teva r\u00e2nduri \u00eenjghebate pe repezeal\u0103 de un condei critic, f\u0103r\u0103 multe scrupule de con\u015ftiin\u0163\u0103, nu aceasta fixeaz\u0103 valoarea adev\u0103rat\u0103 a unei opere de art\u0103, ci sufletele f\u0103r\u0103 num\u0103r care \u00een ceasuri de singur\u0103tate sorb farmecul curat, m\u00e2ng\u00e2irea ori dezn\u0103dejdea, umorul ori veselia, z\u00e2mbetul \u015fi peisajul de lacrimi ferecate \u00een slovele m\u0103runte.\u201d<br \/>\nContrar trimiterii repetate a s\u0103ge\u0163ilor spre criticii literari, opera lui Octavian Goga s-a bucurat \u00eentotdeauna de aprecierilor unor personalit\u0103\u0163i: Titu Maiorescu, chiar de la \u00eenceput, Nicolae Iorga, Gheorge Bogdan-Duic\u0103, Ilarie Chendi, Sextil Pu\u015fcariu, G. Ibr\u0103ileanu,<br \/>\nE. Lovinescu, Nichifor Crainic, Tudor Vianu, G. C\u0103linescu, Ion Breazu, Al. Dima, \u015eerban Cioculescu, Ovidiu Papadima \u015fi at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la cei mai tineri din zilele noastre. Iar marii lui contemporani, \u00een frunte cu I.L. Caragiale, George Co\u015fbuc, Al. Vlahu\u0163\u0103, Barbu \u015etef\u0103nescu-Delavrancea l-au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat ca pe un egal al lor. P\u0103cat c\u0103 nu am spa\u0163iu s\u0103 reproduc momentul \u00een care Caragiale, \u00een stilul s\u0103u incofundabil, a g\u0103sit \u00een volumul unui necunoscut poezia Oltul. Dup\u0103 ce-a terminat lectura, a exclamat: \u201eM\u0103i, al dracului!\u201d. Dar sunt cutremur\u0103toare \u015fi paginile scrise de Goga la moartea lui Caragiale, ca \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul tragic al lui Aurel Vlaicu.<br \/>\nMulte, foarte multe ar fi de discutat dup\u0103 lectura acestui volum monumental, \u00een care interesul larg pentru via\u0163a \u015fi opera lui Octavian Goga sunt aduse la zi, f\u0103r\u0103 s\u0103 evite \u015fi unele manifest\u0103ri contondente \u015fi contrare lor, de genul celor cuprinse \u00een volumul Privighetoarea lui Hitler de Mircea Goga.<br \/>\n\u00cen \u00eencheiere, este firesc s\u0103 m\u0103 refer la c\u00e2teva opinii critice care au \u00eenso\u0163it edi\u0163iile succesive ale c\u0103r\u0163ii:<br \/>\n\u201eMonumentala monografie al lui Ion Dodu B\u0103lan este un studiu temeinic, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 cel mai temeinic, despre via\u0163a \u015fi opera lui O. Goga\u201d (Nichifor Crainic, 1967).<br \/>\n\u201eScris\u0103 cu dragoste \u015fi \u00een\u0163elegere, partea ce se cuvine documentului \u015fi interpret\u0103rii, monografia semnat\u0103 de Ion Dodu B\u0103lan este o lucrare solid\u0103, contribu\u0163ie critic\u0103 de cert\u0103 calitate\u201d (Constantin Ciopraga, 1971).<br \/>\n\u201eO reconstituire exact\u0103 \u015fi minu\u0163ioas\u0103 a vie\u0163ii c\u00e2nt\u0103re\u0163ului Cl\u0103ca\u015filor, a tribunului luptei na\u0163ionale \u015fi a b\u0103rbatului politic contradictoriu, precum \u015fi o prezentare critic\u0103 detaliat\u0103 a \u00eentregii sale opere ne lipseau \u00eens\u0103. E tocmai ce a izbutit s\u0103 realizeze Ion Dodu B\u0103lan, dup\u0103 o excelent\u0103 edi\u0163ie a poeziilor lui Goga\u201d (Ov. S. Crohm\u0103lniceanu, 1971).<br \/>\n\u201eMeritul principal este legarea, pas cu pas, a vie\u0163ii poetului de evenimentele timpului, de atmosfera social\u0103 \u015fi moral\u0103; acest fundal, mai ales, este zugr\u0103vit minu\u0163ios, exact cu o insisten\u0163\u0103 care \u00eel face captivant\u201d (Nicolae Manolescu, 1971).<br \/>\n\u201eFizionomiei redus\u0103 la alb \u015fi negru sau ocolind am\u0103nuntele dificile, Ion Dodu B\u0103lan \u00eei opune, a\u015fadar, una iscat\u0103 din valorificarea documentar\u0103 a accentelor policromice \u015fi de relief\u201d (Aurel Martin, 1971).<br \/>\n\u201eAvem, \u00een sf\u00e2r\u015fit, o carte de mult a\u015fteptat\u0103 \u015fi de mult necesar\u0103 pentru luminarea unui trecut apropiat din cultura noastr\u0103. Este vorba de vasta \u015fi completa monografie Octavian Goga datorat\u0103 lui Ion Dodu B\u0103lan\u2026\u201d (Edgar Papu, 1971)<br \/>\n\u201eRemarcabile pagini scrise de Ion Dodu B\u0103lan despre poetul militant, angajat \u00een lupta pentru drepturi na\u0163ionale \u015fi sociale, evocarea proceselor de pres\u0103 prin explorarea coresponden\u0163ei, e un moment de real interes, atest\u00e2nd \u015fi \u00eenclina\u0163ia cercet\u0103torului spre recompunarea unui destin v\u0103zut \u00een existen\u0163a lui, \u00een mi\u015fcarea lui interioar\u0103\u201d (Ion Vlad, 1971).<br \/>\nDespre monografia aceasta, ca \u015fi despre cea intitulat\u0103 Resurec\u0163ia unui poet: Aron Cotru\u015f (1981), au mai scris \u015eerban Cioculescu, Pompiliu Marcea, Emil Manu, Teodor V\u00e2rgolici,<br \/>\nC. St\u0103nescu, Al. Piru, Mircea Popa \u015fi al\u0163ii.<br \/>\nRemarc, \u00een final, noul efort al lui Ion Dodu B\u0103lan de-a \u00eenm\u0103nunchia, \u00eentr-un volum, ap\u0103rut \u00een prestigioasa colec\u0163ie de Opere fundamentale, o parte din publicistica lui Octavian Goga, edi\u0163ie care-\u015fi a\u015fteapt\u0103 cuprinderea integral\u0103 \u00eentr-un alt volum.<\/p>\n<p>A\u015ftept\u0103m, cu interes deosebit, apari\u0163ia edi\u0163iei definitive a monografiei Aron Cotru\u015f, aflat\u0103 sub tipar la Alba Iulia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ion Dodu B\u0103lan, Octavian Goga, Editura DacoRom\u00e2n\u00e3, 2014 &nbsp; \u00cen vasta activitate de critic \u015fi istoric literar, de poet, prozator, dramaturg \u015fi eseist a colegului nostru Ion Dodu B\u0103lan, ajuns la v\u00e2rsta de 85 de ani, lumea literar\u0103 \u015fi academic\u0103, pe care a ilustrat-o cu inspira\u0163ie \u015fi energii creatoare deosebite, a re\u0163inut dou\u0103 momente deosebite&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-unei-monografii-octavian-goga\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Istoria unei monografii \u201eOctavian Goga\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12432,5004],"class_list":["post-20838","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-dodu-balan","tag-octavian-goga"],"views":2333,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20838","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20838\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}