\u00cen studiul s\u0103u, scris \u00eentr-un limbaj accesibil profanilor, intitulat Cele opt p\u0103cate capitale ale omenirii civilizate, laKonrad Lorenz, laureat al Premiului Nobel, atinge c\u00e2teva teme de mare actualitate, cum ar fi suprapopularea, moartea termic\u0103 a sim\u0163urilor, dec\u0103derea genetic\u0103 etc. Printre acestea, cea a tradi\u0163iilor. Capitolul cu pricina se nume\u015fte, cum altfel, Sf\u0103r\u00e2marea tradi\u0163iilor. Fire\u015fte, pentru oricine prive\u015fte la efectele globaliz\u0103rii, nu poate s\u0103 nu remarce uniformizarea, la toate nivelurile, a vie\u0163ii noastre \u2013 \u00eencep\u00e2nd cu cel lingvistic. Fenomenul a fost descris extrem de plastic, de conving\u0103tor, printre al\u0163ii, de Fr\u00e9d\u00e9ric Beigbeder, \u00eentr-un roman al s\u0103u: clubizare, mcdonnaldizare, liberschimbism, vuitonizare, turism de mas\u0103, totul ambalat \u00een \u0163ipl\u0103 muzical\u0103 anglo-american\u0103 \u015fi \u00een limb\u0103 englez\u0103. S\u0103 ad\u0103ug\u0103m facebook-ismul \u015fi conversa\u0163iile interminabile pe mobil, skype etc. \u2013 la orice distan\u0163\u0103 \u015fi la orice or\u0103 din zi \u015fi din noapte. \u015ei asta de la Tokio la New York \u015fi de la Rio de Janeiro la Paris. \u201ePeste tot, pe p\u0103m\u00e2nt, e acela\u015fi c\u00e2ntec \u00een arierplan\u201c, scrie autorul Egoistului romantic. \u201eMondializarea trece, mai \u00eent\u00e2i prin muzic\u0103. Terra a devenit un ring de dans. Acest jurnal vorbe\u015fte despre un eveniment nou: discotizarea lumii. Un studiu recent eviden\u0163iaz\u0103 c\u0103, \u00een termeni de buget, discoteca a devenit principalul divertisment al persoanelor de la 18 la 34 de ani (lu\u00e2nd-o cu mult \u00eenaintea cinematografului, a teatrului, a concertelor… \u015fi a c\u0103r\u0163ilor)\u201c. S\u0103 re\u0163inem, \u00een acest moment, faptul c\u0103 limita superioar\u0103 de v\u00e2rst\u0103 pentru acest fenomen de mas\u0103 este 34 de ani. Cei \u00een v\u00e2rst\u0103 sunt exclu\u015fi. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, prima televiziune muzical\u0103 din Rom\u00e2nia,\u00a0 Atomic TV (TV K Lumea) \u2013,\u00a0 ap\u0103rut\u0103 pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 de media la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201990 \u2013, \u00ee\u015fi fixase ca slogan \u201eInterzis persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103\u201d \u2013 sau ceva de genul \u0103sta. Comercial vorbind, g\u0103selni\u0163a publicitar\u0103 a f\u0103cut mouche, dar s-au g\u0103sit suficien\u0163i mo\u015fi care s-au \u015fifonat \u015fi sloganul a fost imediat abandonat. Est modus in rebus.
\nVorbind despre sf\u0103r\u00e2marea tradi\u0163iilor, Konrad Lorenz acord\u0103 un spa\u0163iu substan\u0163ial revolu\u0163iei tinerilor, ca factor important \u00een dinamica acestui fenomen. Poate c\u0103 sintagma \u201erevolu\u0163ia tinerilor\u201d s\u0103 par\u0103 pleonastic\u0103, lucru \u015ftiut fiind c\u0103 pe baricadele tuturor revolu\u0163iilor se afl\u0103 tinerii. \u015ei totu\u015fi, Lorenz nu ezit\u0103 s\u0103 o foloseasc\u0103 tale quale, dar \u00eentr-un sens mai pu\u0163in ideologic. \u201eAtitudinea unei mari p\u0103r\u0163i a tinerilor din ziua de azi fa\u0163\u0103 de p\u0103rin\u0163i e caracterizat\u0103 de o considerabil\u0103 arogan\u0163\u0103 dispre\u0163uitoare, \u00een care nu exist\u0103 nici un dram de bl\u00e2nde\u0163e\u201d, scrie filosoful german \u015fi continu\u0103: \u201eRevolu\u0163ia tineretului de azi e sus\u0163inut\u0103 de ur\u0103 \u015fi anume de o ur\u0103 str\u00e2ns \u00eenrudit\u0103 cu cel mai persistent dintre toate sentimentele de ur\u0103: cu ura na\u0163ional\u0103\u201d. Un exemplu semnificativ al acestei atitudini tran\u015fante mi se pare \u201elustra\u0163ia\u201d expeditiv\u0103 a personalului unei importante institu\u0163ii culturale de c\u0103tre noua conducere, proasp\u0103t instalate, pornind exclusiv de la criteriul \u201eetate\u201d, motiva\u0163ia tacit\u0103 fiind c\u0103 cei \u00een v\u00e2rst\u0103 reprezint\u0103 vechea conducere a institu\u0163iei \u015fi o mo\u015ftenire detestabil\u0103 a odiosului regim comunist. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, tot personalul institu\u0163iei respective a fost convocat \u00een sala de \u015fedin\u0163e \u015fi s-a dat citire listei cu angaja\u0163ii. \u201eCine nu se aude strigat\u201c, s-a precizat, \u201ede m\u00e2ine nu mai face parte din aceast\u0103 institu\u0163ie\u201d. \u2013 f\u0103r\u0103 nici o alt\u0103 explica\u0163ie. Majoritatea celor exclu\u015fi \u2013 pe criteriul v\u00e2rstei, repet \u2013 erau pensionari. Dar, \u00eentreb, \u00eentr-o institu\u0163ie cultural\u0103, nu este oare v\u00e2rsta (mai mult sau mai pu\u0163in) \u00eenaintat\u0103 chiar un garant al culturii? Printre elimina\u0163i se num\u0103rau poe\u0163i, prozatori, unii membri ai Uniunii Scriitorilor. \u00cen locul acestora s-au angajat masiv tineri. La nici un an de la aceast\u0103 \u201e\u00eennoire\u201d (lustrare) au ap\u0103rut \u015fi primele semne de dezam\u0103gire din partea conducerii institu\u0163iei fa\u0163\u00e3 de cei \u00een care \u00ee\u015fi puseser\u0103 toate speran\u0163ele, \u00een competen\u0163a, eficien\u0163a, seriozitatea, \u00een cultura lor. R\u0103ul \u00eens\u0103 se f\u0103cuse, \u015fi se f\u0103cuse tocmai cu acel sentiment men\u0163ionat de Lorenz: ura. Nici cel mai mic semn de condescenden\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de v\u00e2rstnici, ca s\u0103 nu men\u0163ionez lipsa total\u0103 de polite\u0163e, \u201ede bl\u00e2nde\u0163e\u201d, fie ea \u015fi formal\u0103, exprimat\u0103 printr-o fraz\u0103 chiar \u015fi conven\u0163ional\u0103, o str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103, o b\u0103taie pe um\u0103r… nimic, except\u00e2nd un imens dispre\u0163.
\n\u00cenainte de a merge mai departe, s\u0103 facem un mic efort de g\u00e2ndire, respectiv s\u0103 definim termenul \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d pentru a \u015fti despre ce vorbim. Vom recurge la o paralel\u0103 cu bine-cunoscutul paradox al gr\u0103mezii. C\u00e2te boabe formeaz\u0103 o gr\u0103mad\u0103? Treizeci? S\u0103 admitem. Dac\u0103 lu\u0103m un gr\u0103unte, nu mai avem o gr\u0103mad\u0103? Sau dac\u0103 \u00eenc\u0103 mai avem o gr\u0103mad\u0103, c\u00e2te alte boabe trebuie s\u0103 mai scoatem pentru a nu mai avea o gr\u0103mad\u0103? Poate un singur bob s\u0103 constituie o gr\u0103mad\u0103? Etc. La fel cu v\u00e2rsta. Ce \u00eenseamn\u0103 un b\u0103tr\u00e2n? 70 de ani? S\u0103 zicem. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o persoan\u0103 de 69 de ani nu mai este b\u0103tr\u00e2n\u0103? Cine hot\u0103r\u0103\u015fte ce\/ c\u00e2t \u00eenseamn\u0103 b\u0103tr\u00e2n? Putem continua ra\u0163ionamentul p\u00e2n\u0103… la anii copil\u0103riei (\u015fi invers). Timothy Williamson \u015fi Roy Sorensen sus\u0163in, fapt demn de re\u0163inut, c\u0103 exist\u0103 limite fixe, dar c\u0103 \u00een mod necesar ele sunt de necunoscut. De aceea, credem, cel mai bine a pus problema Cicero, \u00een De Senectute: Cine este b\u0103tr\u00e2n de t\u00e2n\u0103r este b\u0103tr\u00e2n mult\u0103 vreme\u201d.
\nC\u00e2t de flexibile se dovedesc aceste frontiere o arat\u0103 un domeniu foarte popular, cultivat aproape \u00een exclusivitate de tineri: sportul. La cei 34 de ani ai s\u0103i, Federer este… \u201eb\u0103tr\u00e2n\u201d,\u00a0 chiar dac\u0103 are o v\u0103rst\u0103 c\u00e2nd orice b\u0103rbat intrat \u00een via\u0163\u0103 este doar la \u00e2nceputul afirm\u0103rii sale \u00een ierarhia social\u0103. Cariera sportiv\u0103 a lui Jimmy Connors s-a \u00eentins p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 44 de ani; c\u00e2t despre George Foreman, cine s-ar fi a\u015fteptat ca el s\u0103 p\u0103\u015feasc\u0103 din nou \u00een ring la 45 de ani \u015fi s\u0103-\u015fi rec\u00e2\u015ftige titlul de campion mondial la box, \u00eempotriva unui adversar mai t\u00e2n\u0103r dec\u00e2t el cu aproape 20 de ani!? Asemenea exemple pot fi oferite din mai toate sporturile. Dar s\u0103 nu \u00eent\u00e2rziem prea mult asupra domeniului sportului de performan\u0163\u0103, spa\u0163iu populat aproape \u00een exclusivitate de tineri, din motive lesne de \u00een\u0163eles, v\u00e2rsta, \u00een sine, nefiind cel mai important. Sportivii renun\u0163\u0103 la performan\u0163\u0103 mai ales fiindc\u0103 via\u0163a de profesionist are rigori c\u0103rora nimeni nu este dispus s\u0103 le cedeze ad infinitum \u2013 dincolo de uzura fizic\u0103 fireasc\u0103.
\nOpozi\u0163ie \u00eentre genera\u0163ii a existat dintotdeauna. Uneori, ea s-a transformat \u00een \u201eceart\u0103\u201d, vezi celebra disput\u00e3 dintre clasici \u015fi moderni, din secolul al XVII-lea, disput\u0103 care a cunoscut variante italiene\u015fti, nem\u0163e\u015fti, engleze\u015fti \u2013 \u015fi asta fiindc\u0103 noul \u015fi vechiul se afl\u0103 mai tot timpul \u00een opozi\u0163ie, uneori f\u0103\u0163i\u015f\u0103. Dar, \u00een acest caz celebru, nu avem neap\u0103rat de-a face cu o confruntare \u00eentre tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, pe criteriul v\u00e2rstei, c\u00e2t cu una ideologic\u0103. Dovad\u0103 \u2013 un exemplu, doar \u2013 , Corneille \u201emodernul\u201d (n\u0103scut \u00een 1606) era mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t \u201eanticul\u201d Boileau (n\u0103scut \u00een 1636).
\nDar s\u0103 revenim la tensiunile intrafamiliale, care ni se par mai de actualitate \u2013 pe linia Konrad Lorenz. \u00cen societatea antic\u0103, titulatura de pater familias spune suficient despre pozi\u0163ia celui \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00een economia unei familii. \u00cen lumea agrar\u0103, cel \u00een v\u00e2rst\u0103 de\u0163inea, prin for\u0163a lucrurilor, principalele mijloace de produc\u0163ie, respectiv p\u0103m\u00e2ntul, uneltele de lucru etc. El era cel care avea \u00een m\u00e2n\u0103, cum se spune, p\u00e2inea \u015fi cu\u0163itul. Rela\u0163iile capului familiei cu cei mici erau guvernate de legi precise, insubordonarea sau actele de revolt\u0103 fiind aspru sanc\u0163ionate. Odat\u0103 cu societatea capitalist\u0103, lucrurile s-au schimbat radical. Au ap\u0103rut locuri de munc\u0103 \u00een afara familiei, uneori \u00een afara localit\u0103\u0163ii unde domicilia familia, precum \u015fi posibilitatea unor c\u00e2\u015ftiguri care le permit celor tineri o existen\u0163\u0103 independent\u0103 fa\u0163\u0103 de capul familiei, inclusiv desprinderea fizic\u0103\/ economic\u0103 de familie \u015fi o existen\u0163\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Na\u015fterea unor meserii noi, \u00een afar\u00e3 \u015fi diferite de cele agricole, au permis o oarecare emancipare a tinerilor, dar rareori \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t s\u0103 apar\u0103 o pr\u0103pastie \u00eentre tineri \u015fi v\u00e2rstnici. Autoritatea celor \u00een v\u00e2rst\u0103 n-a sc\u0103zut niciodat\u0103 at\u00e2t de mult ca \u00een anii de dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial. Dinamism, productivitate, profit \u2013 elemente care aveau toate ca numitor comun tinere\u0163ea \u2013 au constituit un factor determinant \u00een ad\u00e2ncirea procesului de \u00eenstr\u0103inare a tinerilor de b\u0103tr\u00e2ni. Aceste elemente au c\u0103p\u0103tat deseori \u015fi aspecte t\u0103ioase \u00een momentele de criz\u0103, c\u00e2nd p\u0103strarea locului de munc\u0103 reclama o anumit\u0103 agresivitate, tipic\u0103 mai ales celor tineri. Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, odat\u0103 cu fenomenul baby boom, c\u00e2nd copiii\/ tinerii s-au bucurat, din motive comerciale, de un interes necunoscut p\u00e2n\u0103 atunci, pr\u0103pastia dintre tineri \u015fi v\u00e2rstnici s-a accentuat \u015fi mai mult. Muzica, moda, cinematograful au f\u0103cut din tineri o \u0163int\u0103 major\u0103. Shirley Temple a fost doar un caz de excep\u0163ie. Ast\u0103zi, copiii-vedete sunt un loc comun. Informatica, \u00een sf\u00e2r\u015fit, a f\u0103cut ca, pentru prima oar\u0103 \u00een istoria omenirii, copiii s\u0103 \u015ftie mai mult dec\u00e2t p\u0103rin\u0163ii \u2013 ca regul\u0103. S\u0103 ad\u0103ug\u0103m la asta cunoa\u015fterea limbii engleze \u2013 genera\u0163ia mea, de pild\u0103, a \u00eenv\u0103\u0163at la \u015fcoal\u0103 rusa \u015fi franceza, mai ales \u2013, discotecile \u2013 pe vremuri, hora din sat era, \u00eempreun\u0103 cu muzica popular\u0103, una pentru to\u0163i \u2013, locuri de distrac\u0163ie anume pentru tineri etc. Toate astea, \u015fi multe altele, au contribuit la \u201eluarea nasului la purtare\u201d a tinerilor \u015fi la adoptarea unei atitudini de superioritate, dac\u0103 nu chiar dispre\u0163uitoare, fa\u0163\u0103 de cei trecu\u0163i prin via\u0163\u0103. (S\u0103 preciz\u0103m c\u0103, nu rareori, cei care le \u201edau nas\u201d tinerilor sunt chiar cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103). De aici p\u00e2n\u0103 la crearea unui univers paralel interzis celor cu p\u0103rul alb nu este dec\u00e2t un pas. De aici p\u00e2n\u0103 la aruncarea b\u0103tr\u00e2nilor de pe pod \u2013 dup\u0103 modelul antic \u2013 este \u015fi mai pu\u0163in.
\nCearta dintre moderni \u015fi antici \u2013 ca tot ce \u0163ine de dezbaterea ideologic\u0103 \u2013 a avut un efect pozitiv asupra evolu\u0163iei omenirii; nu acela\u015fi lucru se poate spune despre aceast\u0103 confruntare intergenera\u0163ional\u0103, stimulat\u0103 de for\u0163e interesate de aspecte str\u0103ine de evolu\u0163ia esen\u0163ial\u0103 a umanit\u0103\u0163ii. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, Konrad Lorenz men\u0163ioneaz\u0103 \u201erevolu\u0163ia tinerilor\u201d printre elementele de baz\u0103 \u00een procesul de sf\u0103r\u00e2mare a tradi\u0163iilor, unul dintre cele opt p\u0103cate capitale ale omenirii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen studiul s\u0103u, scris \u00eentr-un limbaj accesibil profanilor, intitulat Cele opt p\u0103cate capitale ale omenirii civilizate, laKonrad Lorenz, laureat al Premiului Nobel, atinge c\u00e2teva teme de mare actualitate, cum ar fi suprapopularea, moartea termic\u0103 a sim\u0163urilor, dec\u0103derea genetic\u0103 etc. Printre acestea, cea a tradi\u0163iilor. Capitolul cu pricina se nume\u015fte, cum altfel, Sf\u0103r\u00e2marea tradi\u0163iilor. Fire\u015fte, pentru… Cite\u0219te mai mult »Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12424,12425,12426],"class_list":["post-20830","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-discotizarea-lumii","tag-konrad-lorenz","tag-laureat-al-premiului-nobel"],"views":1091,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20830","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20830"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20830\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}