{"id":20828,"date":"2014-10-09T13:47:01","date_gmt":"2014-10-09T11:47:01","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20828"},"modified":"2014-10-09T13:47:01","modified_gmt":"2014-10-09T11:47:01","slug":"bosnia-cam-prea-in-inima-si-in-constiinta-mea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/bosnia-cam-prea-in-inima-si-in-constiinta-mea\/","title":{"rendered":"Bosnia, cam prea \u201e\u00een inima \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a mea\u201c"},"content":{"rendered":"

Miruna Vlada, Bosnia. Partaj,<\/em> Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 136 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Unul dintre proiectele poetice ambi\u0163ioase ale lui 2014 este Bosnia. Partaj, noul volum al Mirunei Vlada. Nu doar pentru c\u0103 a scrie poezie politic\u0103 a devenit funambulism \u00eentre at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea autenticisme actuale (Cosmin Ciotlo\u015f vorbea la lansarea volumului despre \u201estr\u00e2mbatul din ochi\u201c \u00een fa\u0163a genului din cauza amestecului de discursuri \u2013 societal \u015fi poetic), ci mai ales pentru c\u0103 un astfel de angajament poetic este \u00een general f\u0103cut de pe pozi\u0163ii profetice. Spre exemplu, maximalismul unui Claudiu Komartin (din volumul Cobalt) a picat greu majorit\u0103\u0163ii criticilor literari activi. Nu e de mirare c\u0103 formula \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 adep\u0163i \u00een r\u00e2ndul scriitorilor tineri: se practic\u0103, \u00een general, intimismul acerb \u015fi neo-cotidianismul ermetic. Fic\u0163iunea \u00een poezie \u015fi caracterul macro-social empatic al viziunii se apropie tot mai greu de cercurile de poezie actual\u0103.
\nIstoria ca instrument<\/strong>
\nPariul Mirunei Vlada \u00eens\u0103 este unul pu\u0163in diferit: pentru c\u0103 a vorbi despre Bosnia (condi\u0163ie temporal\u0103 recent\u0103, problem\u0103 de abuz politic contemporan) poate veni ca o m\u0103nu\u015f\u0103 pe fundalul ultimelor mi\u015fc\u0103ri \u015fi proteste sociale. Cazul lumilor dezvr\u0103jite de Occident, dimensiunea fake a clasei conduc\u0103toare implicate civic \u015fi a organiza\u0163iilor suprastatale fac ca astfel de subiecte s\u0103 poat\u0103 ie\u015fi la suprafa\u0163\u0103 mai u\u015for. \u00cens\u0103 aici cazul trebuie privit pu\u0163in diferit: \u00een general, luarea \u00een posesie a istoriei pentru a face dreptate victimelor genocidului \u015fi r\u0103zboiului poate fi riscant\u0103 pentru un autor. Deseori putem avea senza\u0163ia de supralicitare a traumelor \u00een scopuri discursive. Mai mult, tragedia devine o simpl\u0103 ustensil\u0103 stilistic\u0103 (chiar \u015fi atunci c\u00e2nd autorul se for\u0163eaz\u0103 s\u0103 corup\u0103 aceast\u0103 logic\u0103 p\u0103guboas\u0103 prin raportarea direct\u0103 la incidente). Subiectele fiind implicit tari, poezia nu poate dec\u00e2t s\u0103 le ridice la fileu prin mecanisme vizibil maniheiste \u015fi declamative. Aici se a\u015faz\u0103 permanent structura previzibil\u0103 \u015fi sunt supralicitate formulele de-a gata, imaginarul standard: \u201epartajul meu e patria mea m\u00e2ncat\u0103 de molii\u201c, \u201ea\u015ftept frica de l\u00e2ng\u0103 mine s\u0103 vin\u0103\/ s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een locul meu la tribunal\u201c, \u201e\u00een pl\u00e2nsul nostru\/ cineva parc\u0103 decoje\u015fte o portocal\u0103\u201c. Marea parte a tematicii \u00eentunecate \u015fi toat\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103tura dramatic\u0103 a motivului sunt, din nefericire, anulate de cosmetiz\u0103rile poetice.
\nPrincipiul primului ciclu (\u201eBosnia bin ich \u2013 patria mea m\u00e2ncat\u0103 de molii\u201c \u2013 iat\u0103, laitmotivul slab este livrat \u00eenc\u0103 din subtitlu; molia ca metafor\u0103 a degrad\u0103rii) este de a introduce cititorul, prin intermediul unor mici poeme retorice, \u00eentr-o lume a istoriei orale fic\u0163ionalizate. De la pastile filosofice \u201eLeibniz\u201c (\u201ebosnia e cea mai\/ bun\u0103 dintre lumile imposibile\u201c) la metafore facile \u015fi panseuri \u00eenalte (\u201esunt un scafandru ce-\u015fi t\u00e2re\u015fte\/ mereu \u00een spinare\/ \u00eenecul\u201c, \u201evictimizarea e\/ ca un chirurg nepriceput\/ care \u00ee\u0163i mutileaz\u0103\/ cel mai s\u0103n\u0103tos\/ organ\u201c, \u201epartajul e ca num\u0103r\u0103toarea invers\u0103\/ \u00eenainte de dezamorsarea unei bombe\u201c), poezia \u00een\u0103bu\u015f\u0103 \u00een astfel de momente dimensiunea ontologic\u0103 a problemei. Lucru cu at\u00e2t mai nefericit cu c\u00e2t exact aceste momente ar trebui s\u0103 fie nota de originalitate poetic\u0103 dup\u0103 preluarea motivelor istorice. Apoi, utilizarea catalitic\u0103 a intertextualit\u0103\u0163ii (poeme \u015fi declara\u0163ii de pres\u0103, comentarii sportive) \u015fi notele de subsol explicative fac din primul ciclu un dosar al c\u00e2torva momente \u00een care discu\u0163ia despre eveniment a deraiat. Sunt alese \u00een special abera\u0163iile de sistem \u015fi momentele critice ale r\u0103zboiului. \u00cens\u0103 cele mai ciudate momente sunt cele ale acelor mici \u201eistorii orale\u201c fictive. Nu doar caracterul diluat al discursului (care, \u00een fond, r\u0103m\u00e2ne o formul\u0103 stilistic\u0103 voit\u0103), ci \u015fi anularea fluidit\u0103\u0163ii prin repeti\u0163ii inutile \u015fi laitmotive ciudate sunt punctele \u00een care lectura este \u00eengreunat\u0103 de tehnicile poetice. Chiar dac\u0103 poemul este cursiv \u015fi vorace (\u201edu-te \u015fi spal\u0103-te, jegoaso\/ nu pot atinge robinetul tremur\/ \u00ab\u00een raidul nostru de ieri de la Bihac am omor\u00e2t vreo 30\/ \u015fi tot nu s-a f\u0103cut at\u00e2ta mizerie\u00bb zice\/ \u00abSenada asta s\u00e2ngereaz\u0103 c\u00e2t un pluton\u00bb zice\/ nu e s\u0103pun\/ la robinet curge ap\u0103 cu rugin\u0103.\/ mi-am \u00eendesat ni\u015fte c\u00e2rpe \u00een\u0103untru ca s\u0103 se opreasc\u0103\/ \u00abparc\u0103 i-am t\u0103iat beregata sub fusta aia, z\u0103u a\u015fa\u00bb\u201c), jocul autoarei \u00eel expediaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 nepotrivit\u0103: \u201esunt o femeie de juc\u0103rie. am o voce care apare seara\/ \u00een pere\u0163ii acestui apartament.\/ nu ne juc\u0103m \u00eentotdeauna\/ dar eu sunt \u00eentotdeauna de juc\u0103rie (…) du-te la baie s\u0103 te speli, a strigat.\/ eu sunt de juc\u0103rie n-am cu ce s\u0103 m\u0103 sp\u0103l\u201c.
\nMomentele reu\u015fite sunt aici \u00eens\u0103 poemele Nezira (un portret asem\u0103n\u0103tor acelora din Federeii \u015fi All Death Jazz, volumele lui Nicolae Avram), Jaqueline \u015fi Elmina (care declan\u015feaz\u0103 o discu\u0163ie subiacent\u0103 dur\u0103 la adresa consumismului \u015fi a democra\u0163iei slabe) sau Kriegswitwe (despre patologia terorii). Pentru c\u0103 vocea lor este una a con\u015ftiin\u0163ei contextuale, lipsind titr\u0103rile stilizate ale poetei.
\nCascadoria intimit\u0103\u0163ii<\/strong>
\n\u00cens\u0103 acest teren documentar a fost preg\u0103tit, vom afla \u00een al doilea ciclu, pentru a l\u0103sa loc unei poezii intimiste: problema partajului, a divor\u0163ului este asem\u0103nat\u0103 cu situa\u0163ia politic\u0103 din Bosnia. Astfel, aceast\u0103 \u201eBosnie a inimii\u201c, cum ar spune chiar volumul, este miza real\u0103 a c\u0103r\u0163ii: extrapolarea dramei personale, corespondentul personal al mi\u015fc\u0103rilor sociale. Dac\u0103 un anumit prozator francez urm\u0103rea Codul Civil pentru exactitate stilistic\u0103, Miruna Vlada merge mai departe \u015fi expune cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt articole referitoare la divor\u0163. Astfel, aceast\u0103 documentare (probabil se dore\u015fte augmentarea efectului realist \u015fi a dramei) \u00eel urm\u0103re\u015fte pe cititor tot volumul. \u00cens\u0103, al\u0103turi de dimensiunea textual\u0103 pragmatic\u0103 (ob\u0163inerea efectului de real prin document), constant\u0103 \u00een volum, apar aici micile cli\u015fee poetice: \u201ee\u015fti un balon galben pe care feti\u0163a \u00eel scap\u0103 din m\u00e2n\u0103\/ nu \u015ftiu unde se duce\u201c, \u201etrenul e un b\u0103rbat singur\u201c, \u201etrebuie s\u0103-mi ud memoria ca pe o floare\u201c. Apoi, dup\u0103 o descriere metaforic\u0103 a senza\u0163iilor comportate de desp\u0103r\u0163ire, c\u00e2teva texte \u201ede blog\u201c: \u201eChiar dinainte s\u0103 ne cunoa\u015ftem trebuie s\u0103 stabilim c\u00e2teva reguli de bun sim\u0163: nu m\u0103 pot trezi la ce or\u0103 vrei tu, nu m\u0103 pot s\u0103tura de atingeri, nu o s\u0103 \u00ee\u0163i cer laptopul pentru treburi personale. Dar \u00een schimb vreau foarte mult s\u0103 ne \u0163inem \u015fosetele amestecate \u00een sertarul special de \u015fosete. Chilo\u0163ii nu, pe \u0103ia \u00eei putem pune separat, ei se simt oricum mereu singuri\u201c. \u201eAi fost ca o sta\u0163ie de tren, dintr-un ora\u015f de provincie. Unde trenul se opre\u015fte doar c\u00e2teva minute. Insuficiente s\u0103 tragi nicotina lent \u00een pl\u0103m\u00e2ni, insuficiente s\u0103 \u00ee\u0163i cumperi o cafea de la automatul din gar\u0103\u201c. Toate culmineaz\u0103 cu un poem grafic, segmentul \u201eva trebui s\u0103 ne iubim aici va trebui s\u0103 ne oprim aici\u201c fiind repetat \u015fi redat mic\u015for\u00e2ndu-se vizual constant \u015fi liniile \u00eenc\u0103lec\u00e2ndu-se. Despre gratuitatea gestului nici nu merit\u0103 s\u0103 discut\u0103m.
\nDestul de multe experimente riscante \u00een volumul Mirunei Vlada. Radu Vancu vorbe\u015fte pe coperta a patra a volumului despre \u201ecea mai bun\u0103 carte a ei, f\u0103r\u0103 dubiu\u201c. Lumini\u0163a Corneanu, despre o carte care o confirm\u0103 ca \u201epe una dintre poetele de prim\u0103 linie ale genera\u0163iei sale\u201c. Nu reu\u015fesc s\u0103 \u00een\u0163eleg de ce. Pentru c\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea proiectului preten\u0163ios (chiar dac\u0103 \u00een\u0163elegem conven\u0163ia poeziei politice) poate fi deturnat\u0103: poezia Mirunei Vlada folose\u015fte situa\u0163ia istoric\u0103 drept butaforie.
\nPe c\u00e2t de mult dramatism tematic cap\u0103t\u0103 partajul \u00een cuplu prin asociere, pe at\u00e2t pierde partajul politic. Pe c\u00e2t de exact sunt transcrise defini\u0163ii din Codul Civil, pe at\u00e2t de supralicitate sunt formulele stilistice banale. Un volum \u201esf\u00e2\u015fietor\u201c doar \u00een m\u0103sura \u00een care un astfel de subiect poate fi tratat at\u00e2t de opulent.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Miruna Vlada, Bosnia. Partaj, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 136 p.   Unul dintre proiectele poetice ambi\u0163ioase ale lui 2014 este Bosnia. Partaj, noul volum al Mirunei Vlada. Nu doar pentru c\u0103 a scrie poezie politic\u0103 a devenit funambulism \u00eentre at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea autenticisme actuale (Cosmin Ciotlo\u015f vorbea la lansarea volumului despre \u201estr\u00e2mbatul din ochi\u201c \u00een… Cite\u0219te mai mult »Bosnia, cam prea \u201e\u00een inima \u015fi \u00een con\u015ftiin\u0163a mea\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12422,12423,12421],"class_list":["post-20828","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-bosnia-partaj","tag-istoria-ca-instrument-in-literatura","tag-miruna-vlada"],"views":1578,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20828","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20828"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20828\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20828"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20828"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20828"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}