{"id":20826,"date":"2014-10-09T13:45:00","date_gmt":"2014-10-09T11:45:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20826"},"modified":"2014-10-09T13:45:00","modified_gmt":"2014-10-09T11:45:00","slug":"traind-in-centrul-unei-mari-explozii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/traind-in-centrul-unei-mari-explozii\/","title":{"rendered":"Tr\u0103ind \u00een centrul unei mari explozii"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Logica, psihologia, lingvistica, teoria comunic\u0103rii, teoria comer\u0163ului chiar, epistemologia, informatica, estetica, filosofia culturii \u015fi a istoriei, geopolitica, teoria religiei \u015fi matematicile superioare \u00eempart un c\u00e2mp sapien\u0163ial imens \u2013 inteligen\u0163a uman\u0103 \u2013, pe care \u00eens\u0103 \u00eel secven\u0163ializeaz\u0103 \u015fi \u00eel priveaz\u0103 de puterea sa unitar\u0103 care i-ar conferi cardinalitate \u00een g\u00e2ndirea uman\u0103.<\/strong><\/em><br \/>\nO teorie unificat\u0103 a inteligen\u0163ei, interdisciplinar\u0103, este \u00een acest moment strict necesar\u0103. Explozia informa\u0163ional\u0103, prezis\u0103 de Einstein, a \u00eenceput. \u00cen c\u00e2teva decenii lumea va face probabil \u201eun salt cuantic\u201c masiv, iar amploarea transform\u0103rilor va fi minimum de magnitudinea revolu\u0163iei neolitice \u015fi a celei industriale. Se poate anticipa c\u0103, la finalul primului ciclu evolutiv din noua \u201eexplozie\u201c, \u00eentreaga umanitate va fi radical schimbat\u0103, inclusiv con\u0163inutul \u00eensu\u015fi al conceptului de umanitate, dup\u0103 cum s-a \u00eent\u00e2mplat deja \u00een cele doua situa\u0163ii similare precedente. Condi\u0163iile de locuire, algoritmul de lucru, structura social\u0103, pacea \u015fi r\u0103zboiul, banii \u015fi b\u0103ncile, familia, g\u00e2ndirea ca ansamblu \u015fi autopercep\u0163ia fiec\u0103rui individ, lucrurile aparent imuabile din jurul nostru, au intrat sub forj\u0103 \u015fi cap\u0103t\u0103 tipare complet noi.<br \/>\nInforma\u0163ie sau inteligen\u0163\u0103?<br \/>\nO veche ambiguitate mascheaz\u0103 datele problemei. Dintr-o modestie exagerat\u0103, maladiv\u0103, genetic\u0103, fiin\u0163ial\u0103, oamenii prefer\u0103 s\u0103 predice despre informa\u0163ie c\u00e2nd, de fapt, vorbesc despre inteligen\u0163\u0103. Astfel, dup\u0103 Kant, inteligen\u0163a ia o aur\u0103 esen\u0163ial\u0103, intangibil\u0103, impredicativ\u0103, \u00een timp ce informa\u0163ia, un stadiu metainferior al ei, dar cuantificabil, devine standardul de referin\u0163\u0103 al proceselor transmateriale. Descartes centrase \u00eentreaga lume pe capacitatea g\u00e2ndirii individuale, dar empirismul pusese o rezisten\u0163\u0103 puternic\u0103 \u015fi temeinic\u0103 (\u00eentruc\u00e2t ra\u0163ionalismul nu oferea o punte \u00eentre individ \u015fi ra\u0163iunea transistoric\u0103), iar, pe termen lung, \u00een boomul industrial (exponent al praxisului \u015fi al experimentului, deci al empirismului), ra\u0163ionalismul a pierdut \u015fi s-a resorbit \u00een deism, cel mult \u00een fenomenologie \u015fi \u00een realismul critic. Dec\u0103derea ra\u0163ionalismului a fost treptat\u0103 \u015fi, \u00een forma \u201eintelectului\u201c, el a mai supravie\u0163uit c\u00e2teva sute de ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a devenit cu adev\u0103rat nefrecventabil \u015fi a sf\u00e2r\u015fit ca parte neesen\u0163ial\u0103 a psihologiei \u015fi a psiholingvisticii. Despre informa\u0163ie, \u00een schimb, date fiind aspectele ei tehnice, s-a putut vorbi liber \u00een orice cadru \u015ftiin\u0163ific, iar, dup\u0103 apari\u0163ia mass-media, informa\u0163ia a uzurpat \u015fi c\u00e2mpul propriu-zis al ra\u0163iunii. Astfel, \u00een discursul teoretic, informa\u0163ia a canibalizat inteligen\u0163a, c\u0103reia ar trebui s\u0103 \u00eei serveasc\u0103 drept baz\u0103, temelie, modul de lansare, nu s\u0103 o includ\u0103 \u015fi s\u0103 o suprascrie. Un mic puseu re-ra\u0163ionalist a avut loc \u00een secolul 20, c\u00e2nd inteligen\u0163a a revenit ca emblem\u0103 conceptual\u0103 \u00een dou\u0103 noi mici ramuri de cunoa\u015ftere uman\u0103, cibernetica, pe de o parte, activitatea serviciilor secrete, pe de alta.<br \/>\nInforma\u0163ia \u00eens\u0103 nu poate cuprinde \u00een mod performant ra\u0163iunea. De aici \u015fi e\u015fecul teoriei comunic\u0103rii, care nu are fine\u0163ea necesar\u0103 pentru a trata con\u0163inuturi \u015fi a e\u015fuat \u00een scheme formale a-logice.<br \/>\nNici m\u0103car informa\u0163ia nu beneficiaz\u0103 de o doctrin\u0103 consolidat\u0103 suficient de puternic\u0103 pentru a crea un sediu al materiei, fiind r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 prin aproape toate \u015ftiin\u0163ele, de la astrofizic\u0103 la biologia evolutiv\u0103 \u015fi puzderia de \u201e\u015ftiin\u0163e umane\u201c. Eliminarea metacauzei (a \u201ecauzei finale\u201c, a scopului) din discursul \u015ftiin\u0163ific face ca informa\u0163ia s\u0103 fie tratat\u0103, \u00een modernism \u015fi postmodernism, fie ca un instrument, fie ca un produs secundar, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, poate chiar ca un de\u015feu \u2013 dintr-un punct de vedere foarte \u201eriguros\u201c \u2013 al materiei \u015fi energiei.<br \/>\nExplozia informa\u0163iei sau explozia inteligen\u0163ei?<br \/>\nDespre ce vorbim? \u00cen mod clar, Einstein prezicea un boom informa\u0163ional, dar \u015fi el era un fiu al timpului s\u0103u \u015fi al epistemologiei. Fa\u0163\u0103 cu Internetul, ast\u0103zi constat\u0103m, cuantificat, c\u0103 informa\u0163ia este cea care \u00eenregistreaz\u0103 ratele gigantice de cre\u015ftere anual\u0103, exprimate \u00een terabi\u0163i la puterile lui 10. Dar inteligen\u0163a explodeaz\u0103 \u015fi ea?<br \/>\nTr\u0103im in mijlocul unei explozii a materiei \u015fi a energiei, Big Bang-ul, care nu a luat \u00eenc\u0103 sf\u00e2r\u015fit, dac\u0103 datele privind expansiunea universului vor r\u0103m\u00e2ne finale. De c\u00e2\u0163iva ani tr\u0103im \u00een mijlocul unei alte explozii, cea informa\u0163ional\u0103, petrecut\u0103 peste prima. Un adev\u0103rat Big Bang la puterea a doua \u00een care, de aceast\u0103 dat\u0103, suntem centru. Percep\u0163ia este inerent s\u0103 fie confuz\u0103, dat\u0103 fiind mul\u0163imea de vectori, direc\u0163ii \u015fi axe de deplasare. Nici dac\u0103 am fi \u00een centrul unei bombe atomice nu am putea studia pertinent emisia de neutrino, wimp sau particule electrice.<br \/>\n\u00centrebarea este ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ra\u0163iunea. Se deformeaz\u0103 mecanic, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe \u00eentregul nou front al informa\u0163iei \u015fi dilu\u00e2ndu-se pe unitatea de informa\u0163ie? Se deformeaz\u0103 elastic, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe tot frontul \u015fi p\u0103str\u00e2ndu-se constant\u0103 pe unitatea de informa\u0163ie? Sau ea \u00eens\u0103\u015fi este, \u00een aceste zile, detonat\u0103 de informa\u0163ie, dup\u0103 cum TNT-ul (inert sub raportul energiilor atomice) este \u00een stare s\u0103 declan\u015feze fisiune \u015fi s\u0103 elibereze energiile extreme?<br \/>\nNu este obligatoriu ca la finalul exploziei ra\u0163iunii, dac\u0103 \u00eentr-adev\u0103r are acum loc una, beneficiarii acesteia s\u0103 fie, \u00een continuare, oamenii \u2013 pot fi robo\u0163ii, cyborgii sau \u201eomul nou\u201c. Afirma\u0163ia este de natur\u0103 SF, dar interesant este c\u0103 fraza nu sperie nici c\u00e2nd o scrii, nici c\u00e2nd o cite\u015fti. Oamenii se percep pe ei \u00eensu\u015fi mai degrab\u0103 ca parte a Ra\u0163iunii, a Marii Inteligen\u0163e, dec\u00e2t ca produse individuale, finale \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103toare ale codului genetic. Darwinismul ne-a aruncat \u00eentr-o asemenea pozi\u0163ie, de rezultat al evolu\u0163iei ca r\u0103spuns la factori de mediu aleatori, f\u0103r\u0103 nici o logic\u0103 intrinsec\u0103, f\u0103r\u0103 scop \u015fi ra\u0163iune absolute. Hubble ne-a aruncat \u00eentr-o periferie a Cosmosului. Dar agenda secret\u0103 a omenirii, independent\u0103 de argumenta\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi de dogmele momentului, este c\u0103 individul \u015fi cultura (societatea, ora\u015ful) reprezint\u0103 axa ordonatoare a tot ce putem numi lume. La urma urmelor, indiferent de tot ce \u015ftie, omul e o \u201etrestie g\u00e2nditoare\u201c pentru care orice cunoa\u015ftere este o autocunoa\u015ftere (Pascal ft. Socrate).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Logica, psihologia, lingvistica, teoria comunic\u0103rii, teoria comer\u0163ului chiar, epistemologia, informatica, estetica, filosofia culturii \u015fi a istoriei, geopolitica, teoria religiei \u015fi matematicile superioare \u00eempart un c\u00e2mp sapien\u0163ial imens \u2013 inteligen\u0163a uman\u0103 \u2013, pe care \u00eens\u0103 \u00eel secven\u0163ializeaz\u0103 \u015fi \u00eel priveaz\u0103 de puterea sa unitar\u0103 care i-ar conferi cardinalitate \u00een g\u00e2ndirea uman\u0103. O teorie unificat\u0103 a inteligen\u0163ei,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/traind-in-centrul-unei-mari-explozii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Tr\u0103ind \u00een centrul unei mari explozii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[12416,12419,12417,12418,12420],"class_list":["post-20826","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-conceptul-de-umanitate","tag-cunoasterea-umana","tag-explozia-informationala","tag-informatie-si-inteligenta","tag-interdisciplinaritatea-stiintelor"],"views":1183,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20826","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20826"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20826\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20826"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20826"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20826"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}