Et in Arcadia ego! Arcadia \u201es-a \u0163inut\u201c \u00een zilele de 23 \u015fi 24 septembrie la Cinematograful \u201eElvire Popesco\u201c al Institutului Francez \u015fi la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei din Bucure\u015fti, unde a conferen\u0163iat celebrissima Julia Kristeva. \u015ei trebuie spus c\u0103 starul intelectual a umplut s\u0103lile mai ceva ca o vedet\u0103 de cinema.
\nPoate c\u0103 subiectul primei conferin\u0163e, \u201eLa culture dans le projet europ\u00e9en\u201c (\u201eCultura \u00een cadrul proiectului european\u201c), cu l\u0103murirea: \u201eHomo Europaeus: Existe-t-il une culture europ\u00e9ene?\u201c nu ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it o \u00eenghesuial\u0103 at\u00e2t de mare \u00een sala de cinema, chiar dac\u0103, dup\u0103 cum constata vorbitoarea \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, rom\u00e2nii \u00eenc\u0103 mai cred \u00een Europa (spre deosebire de Fran\u0163a, unde se crede c\u0103 Europa nu exist\u0103). Titlul conferin\u0163ei pare transcris din agenda vreunui birocrat de la Bruxelles. \u015ei chiar conferin\u0163a mi s-a p\u0103rut un pic prea mult pres\u0103rat\u0103 cu apeluri, \u00eendemnuri, angajamente \u015fi imperative. Nu e foarte stimulator s\u0103-l auzi de multe ori \u00eentr-un discurs pe \u201etrebuie\u201c. \u015ei totu\u015fi, Julia Kristeva a venit cu argumentele la ea, iar prezentarea, chiar dac\u0103 dup\u0103 ni\u015fte file, a fost un adev\u0103rat spectacol de idei, cu elanuri \u015fi sincerit\u0103\u0163i spontane \u015fi o adresare direct\u0103. Iar pasiunea conferen\u0163iarului s-a transmis s\u0103lii, a\u015f putea spune, ca bilan\u0163.
\nDe ce Europa? Iat\u0103 \u00eentrebarea-cheie. Cu at\u00e2t mai actual\u0103 azi, c\u00e2nd Europa e pe cale s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 statutul de mare putere. Kristeva cheam\u0103 la altceva: trebuie s\u0103 fim m\u00e2ndri de identitatea \u015fi de mo\u015ftenirea noastr\u0103 europene. \u00ce\u015fi calific\u0103 demersul ca \u201eapologie\u201c a ceea ce crede c\u0103 este cultura european\u0103, de\u015fi, la drept vorbind, cuv\u00e2ntul \u201ecultur\u0103\u201c nici nu a fost men\u0163ionat \u00een Tratatul de la Roma, fondator. Cu toate acestea, cultura este, bine\u00een\u0163eles, o prioritate. \u015ei poate aprecia acest lucru potrivit experien\u0163ei sale de femeie, profesoar\u0103, lingvist\u0103, scriitoare, filosof \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de psihanalist\u0103 (injec\u0163ia de psihanaliz\u0103 va fi repetat\u0103, \u00een doz\u0103 mai mare, la conferin\u0163a din urm\u0103toarea sear\u0103). Elementele expunerii sale sunt, de acord, foarte fragile, departe de realit\u0103\u0163ile tari, dar reprezint\u0103 pe de alt\u0103 parte laten\u0163e creatoare. Drept pentru care face un apel mobilizator la o plaj\u0103 larg\u0103 de borne culturale din toate timpurile. La fundamentala mo\u015ftenire greac\u0103, ebraic\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103. La Platon, Sf. Augustin, Montaigne, ilumini\u015fti \u015f.a.m.d. Freud nu lipse\u015fte, bine\u00een\u0163eles, pentru c\u0103 nu lipsesc nici dificult\u0103\u0163ile identitare legate de sexualitate, nevroze, insomnii, somatiz\u0103ri.
\nCredin\u0163a Juliei Kristeva este c\u0103, pe fondul multistratificatei crize identitare: economice, politice, spirituale \u2013 \u015fi, peste sau pe sub toate, al crizei antropologice, un alt \u201enoi\u201c european este pe cale s\u0103 se nasc\u0103. Dar e mai mult dec\u00e2t necesar s\u0103 ne tr\u0103im identitatea european\u0103 ca nelini\u015fte interogativ\u0103, nu ca dogm\u0103, cult sau certitudine. Pledoaria sa e pentru o cultur\u0103 a interoga\u0163iei \u015fi a dialogului pe toate palierele \u015fi \u00een toate \u00eent\u00e2lnirile, \u00een fine, pentru o luciditate chestionant\u0103. \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura spiritelor precursoare \u015fi inspiratoare amintite nu alta a fost. Despre interoga\u0163ia permanent\u0103 propov\u0103duia Sf. Augustin c\u00e2nd afirma c\u0103 patria sa este c\u0103l\u0103toria. Ori Sigmund Freud c\u00e2nd recomanda a\u015fezarea pe divan \u015fi povestirea problemelor, urmat\u0103 de autointerogarea sistematic\u0103.
\nSuntem azi, sus\u0163ine Julia Kristeva, \u00een alt\u0103 epoc\u0103 dec\u00e2t cea recent \u00eencheiat\u0103 a antagonismelor dintre burghezi \u015fi revolta\u0163i. Este o er\u0103 caleidoscopic\u0103. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 acest caleidoscop e posibil. Sugestia aici ar fi nu doar de a respecta diferitele culturi (toleran\u0163a fiind \u201enivelul 0\u201c al identit\u0103\u0163ii plurale), dar, mai mult, de a le amesteca, de a le intersecta. Identitatea plural\u0103 aduce \u00een discu\u0163ie \u015fi multilingvismul, care reprezint\u0103 fondul diversit\u0103\u0163ii culturale. Departe de a fi o \u00eencurc\u0103tur\u0103, multilingvismul e o \u015fans\u0103, infuz\u00e2nd suple\u0163e \u00een g\u00e2ndirea situa\u0163iilor politice \u015fi economice, iar ea, Kristeva (se pronun\u0163\u0103 acum, probabil, lingvistul!) adreseaz\u0103 un \u00eendemn politicienilor francezi de a deveni poliglo\u0163i, \u00een cadrul polifoniei europene.
\nIat\u0103 \u015fi un exemplu \u00eencurajator de identitate plural\u0103, amestecuri, intersect\u0103ri \u015fi multilingvism: studen\u0163ii Erasmus, aminti\u0163i pasager de Julia Kristeva. (Se refer\u0103 oare la informa\u0163ia recent publicat\u0103 de Comisia European\u0103, dup\u0103 care un milion de copii s-ar fi n\u0103scut datorit\u0103 faimosului program de schimburi universitare fondat \u00een 1987? Tocmai citesc \u00een Lib\u00e9ration, care a chestionat frumosul bilan\u0163, c\u0103 informa\u0163ia este \u201epur \u015fi simplu fermec\u0103toare\u201c, dar c\u0103 nu exist\u0103 \u00een ancheta online publicat\u0103. \u00centrebat\u0103, Comisia European\u0103 a recunoscut c\u0103 a prestidigitat o \u201eextrapolare\u201c, \u00een plus gre\u015fit e\u015fantionat\u0103, a statisticii dup\u0103 care 27% din fo\u015ftii studen\u0163i Erasmus \u015fi-au aflat \u00eentr-adev\u0103r perechea actual\u0103 \u00een timpul unui sejur Erasmus. Comisia European\u0103 e acum suspect\u0103 de propagand\u0103).
\nO a doua tran\u015fee a apologiei europene o constituie interogarea caracterului na\u0163ional, \u00een mod evident grav amenin\u0163at \u00een zilele noastre. Na\u0163iunile, ca \u015fi oamenii, spunea Jean Giraudoux, mor \u00een urma unor imperceptibile acte de impolite\u0163e. Julia Kristeva, o universalist\u0103, vede totu\u015fi cum universalismul sau cosmopolitismul sunt uneori masca pentru imperceptibila impolite\u0163e la adresa na\u0163iunilor. Iar psihanalistul Julia Kristeva schi\u0163eaz\u0103, bine\u00een\u0163eles, o analogie \u00eentre deprimarea na\u0163iunilor \u015fi deprimarea indivizilor. Fa\u0163\u0103 cu pasiunea deprimat\u0103, psihanalistului \u00eei revine ca prim\u0103 sarcin\u0103 restabilirea \u00eencrederii \u00een sine, urmat\u0103 de autointeroga\u0163ia analizandului, pentru a accede \u00een cele din urm\u0103 la o nou\u0103 creativitate. Prin urmare, mai \u00eenainte de toate, na\u0163iunea deprimat\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi restabileasc\u0103 \u00eencrederea \u00een sine \u2013 iat\u0103 motivul pentru care imaginea na\u0163ional\u0103 trebuie valorizat\u0103.
\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, Julia Kristeva, care este \u015fi atee (una dintre pu\u0163inele r\u0103mase, \u0163ine s\u0103 precizeze defensiv \u2013 pentru c\u0103 to\u0163i s-au convertit ast\u0103zi la ceva sau la altceva) sus\u0163ine c\u0103 e necesar\u0103 o reconsiderare a \u201econtinentului religios\u201c, despre care \u00een zilele noastre avem o hart\u0103 sumar\u0103 (dup\u0103 cum o schem\u0103 p\u0103str\u0103m \u015fi despre evaluarea religiei \u00een vremea Luminilor. De fapt, n-am putea vorbi despre o ruptur\u0103 a ilumini\u015ftilor cu religia \u2013 iat\u0103 un singur, dar prestigios exemplu: romanul-biografie La Religieuse al lui Diderot, un atac virulent, \u015fi o m\u0103rturisire \u00een acela\u015fi timp a raport\u0103rii intime a lui Diderot la religie). Dar despre aceast\u0103 tem\u0103, mai exact circumscris\u0103 (\u015fi \u00eenc\u0103 dintr-un punct de vedere laic!) ca nevoie de a crede, va expune pe larg \u00een a doua sear\u0103, la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei. O expunere, contrar pronosticurilor, foarte psihanalitic\u0103.
\n\u015ei asta f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate pentru c\u0103 \u201edoar o experien\u0163\u0103 interioar\u0103 ne poate salva\u201c. Dinaintea crizelor suprapuse \u015fi a pericolelor globale, dou\u0103 mai ales fiind foarte \u00eengrijor\u0103toare: dominarea politicului de c\u0103tre economie \u015fi finan\u0163e (de\u015fi nu se situeaz\u0103 \u00eempotriva eficien\u0163ei economice, ci doar subliniaz\u0103 faptul c\u0103 aceasta nu trebuie s\u0103 subsumeze complexitatea uman\u0103); \u015fi autodistrugerea omenirii din punct de vedere ecologic. Ra\u0163iuni pentru care \u015ftiin\u0163ele umane poart\u0103, \u00een rostirea Juliei Kristeva, accentul grav \u2013 sociologia, antropologia \u015fi psihanaliza printre primele. Kristeva se consider\u0103 totodat\u0103 o umanist\u0103 \u015fi \u015fi-a trecut \u00een agend\u0103 reconstruirea umanismului \u2013 a unei idei foarte discreditate \u00een ultimul secol! O umanist\u0103 la drept vorbind nici optimist\u0103, nici pesimist\u0103, ci, dup\u0103 propria-i caracterizare: o pesimist\u0103 energic\u0103.
\nC\u00e2teva repere ale personalit\u0103\u0163ii Juliei Kristeva mi-au re\u0163inut aten\u0163ia, a\u015fa cum au reie\u015fit chiar din expunere. Trimite des la forma\u0163iile sale nu pu\u0163ine, cu deosebire la cele de filosof \u015fi psihanalist. Este planetar\u0103. Pred\u0103 \u015fi conferen\u0163iaz\u0103 \u00een Statele Unite, psihanalizeaz\u0103 la Paris (c\u00e2nd?!), pe canapeaua sa ajung\u00e2nd pacien\u0163i tocmai de la Moscova \u015fi Sankt-Petersburg. Ia cuv\u00e2ntul la Assisi \u00eenaintea Papei Benedict al XVI-lea \u015fi a liderilor religio\u015fi participan\u0163i la \u00eent\u00e2lnirile interconfesionale, fondeaz\u0103 un forum la Ierusalim \u015fi confund\u0103 \u00eentr-un lapsus linguae periferiile din Buenos Aires, unde a vizitat un proiect clinic universitar foarte interesant, cu cele din Santiago de Chile. C\u0103l\u0103tore\u015fte mult, dac\u0103 mai trebuie s-o spunem, \u015fi se afl\u0103 la originea a nenum\u0103rate ini\u0163iative, colocvii, solemnit\u0103\u0163i, asocieri \u015fi organiza\u0163ii de peste tot.
\nDespre \u00eencrederea rom\u00e2nilor \u00een Europa \u015fi despre efectul conferin\u0163ei sale de la Bucure\u015fti, dincolo de certul succes al evenimentului, n-a\u015f putea s\u0103 m\u0103 pronun\u0163. Sunt \u00eentr-adev\u0103r rom\u00e2nii, euro-optimi\u015ftii de serviciu din sondaje, mai \u00eencrez\u0103tori \u00een Europa dec\u00e2t al\u0163ii? Impresia mea e c\u0103 optimismul nostru se refer\u0103 nu la Europa, c\u00e2t la o \u0163es\u0103tur\u0103 rezistent\u0103 de proiec\u0163ii \u015fi idealiz\u0103ri cu acest nume. Nu aspira\u0163iile la \u201eintegrare\u201c le\u2026 interoghez, dar a\u015f fi foarte curios s\u0103 \u015ftiu ce credem de fapt despre Europa \u015fi criza identitar\u0103 \u015fi cultural\u0103, \u015fi mai ales de ce. S-ar putea, cine \u015ftie, ca pledoaria Juliei Kristeva, aparent nic\u0103ieri pe un teren mai prielnic ca la Bucure\u015fti, s\u0103 fi l\u0103sat \u00een urm\u0103, discret, un parfum exotic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Et in Arcadia ego! Arcadia \u201es-a \u0163inut\u201c \u00een zilele de 23 \u015fi 24 septembrie la Cinematograful \u201eElvire Popesco\u201c al Institutului Francez \u015fi la Centrul Sfin\u0163ii Petru \u015fi Andrei din Bucure\u015fti, unde a conferen\u0163iat celebrissima Julia Kristeva. \u015ei trebuie spus c\u0103 starul intelectual a umplut s\u0103lile mai ceva ca o vedet\u0103 de cinema. Poate c\u0103 subiectul… Cite\u0219te mai mult »La ce mai e bun\u0103 Europa? Ce crede Julia Kristeva<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12412,12414,12413,12415],"class_list":["post-20824","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-cultura-in-proiectul-european","tag-de-ce-europa","tag-julia-kristeva","tag-tratatul-de-la-roma"],"views":922,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20824","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20824"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20824\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20824"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20824"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20824"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}