Pornind de la geniala observa\u0163ie a psihanalistului francez Jacques Lacan, aceea c\u0103 omul e asemenea olarului care \u00ee\u015fi construie\u015fte pere\u0163ii vasului \u00een jurul unui vid central, putem extinde aceast\u0103 imagine la \u00eentreaga condi\u0163ie uman\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 aceasta graviteaz\u0103 \u00een jurul unui vid sau gol existen\u0163ial.
\n\u00centr-adev\u0103r, omul e singura fiin\u0163\u0103 care are dorin\u0163e pe fondul unei lipse sau a unui gol existen\u0163ial \u00een jurul c\u0103ruia \u00ee\u015fi construie\u015fte o \u00eentreag\u0103 ierarhie sau scar\u0103 a dorin\u0163elor, de la cele primare p\u00e2n\u0103 la cele secundare sau superioare, cum sunt \u015fi cele de tip transcendent.
\nExtazul este o astfel de dorin\u0163\u0103 de transcendere, de ie\u015fire din limitele con\u015ftiin\u0163ei individuale \u015fi de contopire cu unitatea primordial\u0103. Extazul este totodat\u0103 una dintre cele mai vechi \u015fi mai legitime dorin\u0163e ale omului, singura solu\u0163ie de recuperare a rupturii ontologice dintre subiect-obiect \u015fi de reunificare cu Sursa primordial\u0103 a vie\u0163ii. Orice form\u0103 de extaz \u2013 poetic, muzical, erotic sau religios \u2013 se circumscrie \u00een fond aceleia\u015fi dorin\u0163e absolute de unitate, prin oricare din aceste forme particulare de extaz dorindu-se redob\u00e2ndirea unit\u0103\u0163ii prime, paradisiace.
\nDin aceast\u0103 perspectiv\u0103, na\u015fterea omului este v\u0103zut\u0103 ca un eveniment cutremur\u0103tor, dramatic, ca o \u201etraum\u0103 originar\u0103\u201c \u00een care faptul de a fi aruncat \u00een lume, de a fi proiectat \u00een afar\u0103, \u00een timp \u015fi spa\u0163iu \u00eentr-o stranie ex-centricitate \u015fi singur\u0103tate deschide trapa spre fiorul angoasei existen\u0163iale. Dar angoasa existen\u0163ial\u0103, ca prim simptom al na\u015fterii, nu exprim\u0103 oare sentimentul dureros \u015fi abisal al unei pierderi…? Al unei separa\u0163ii de sursa primordial\u0103 \u00een care \u201elocuind\u201c s\u0103 fi avut acces la o unitate de ordin absolut? Numai a\u015fa ne putem explica dorul, dorin\u0163a, nostalgia dup\u0103 unitatea pierdut\u0103.
\nPrimul nostru leag\u0103n fiind acela al unit\u0103\u0163ii originare, iar na\u015fterea fiind spargerea, ruperea acestei unit\u0103\u0163i, destinul omului pare a fi, printr-o logic\u0103 circular\u0103, intrinsec legat de refacerea unit\u0103\u0163ii, \u00een absen\u0163a c\u0103reia omul nu-\u015fi poate afla lini\u015ftea, echilibrul \u015fi s\u0103n\u0103tatea, boala sub toate manifest\u0103rile ei nefiind dec\u00e2t expresia pierderii unit\u0103\u0163ii, ca alienare, ca \u00eenstr\u0103inare continu\u0103 de sine.
\nDe\u015fi aceast\u0103 nostalgie a unit\u0103\u0163ii originare este prezent\u0103 la to\u0163i oamenii din toate timpurile, culturile \u015fi civiliza\u0163iile, fiind un fel de \u201edat\u201c uman, de condi\u0163ie uman\u0103 universal\u0103, omul a tr\u0103it mai cur\u00e2nd \u00een fragmentare, conflict \u015fi separare de aceast\u0103 unitate. Dac\u0103 din punct de vedere metafizic vorbim de separa\u0163ia sau ruptura de Dumnezeu, specific\u0103 p\u0103catului originar, iar din punct de vedere psihanalitic vorbim de separarea de mam\u0103, din punct de vedere psihologic vorbim de separa\u0163ia Con\u015ftiin\u0163ei individuale, a Eului \u2013 ca surs\u0103 a tuturor conflictelor vie\u0163ii.
\nToate aceste forme de separa\u0163ie, \u00een m\u0103sura \u00een care sunt con\u015ftientizate dureros, creeaz\u0103 \u015fi dorin\u0163a fierbinte de refacere \u015fi de recuperare a unit\u0103\u0163ii pierdute. Ceea ce bareaz\u0103 \u00eens\u0103 acest proces de refacere al unit\u0103\u0163ii primordiale este con\u015ftiin\u0163a individual\u0103, Eul, care se interpune ca un ecran, ca un zid \u00eentre aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 fierbinte, arz\u0103toare, \u015fi sursa vie\u0163ii. Iat\u0103 de ce eliberarea de limitele con\u015ftiin\u0163ei individuale devine imperios necesar\u0103. Este vorba de deconstruirea prejudec\u0103\u0163ilor, preten\u0163iilor \u015fi iluziilor Eului, de demascarea r\u0103ului care st\u0103 la r\u0103d\u0103cina Eului \u015fi-i alimenteaz\u0103 iluziile, pe scurt de negarea r\u0103ului originar care purificat, ars \u015fi decreat creeaz\u0103 premisele unui salt extatic \u015fi m\u00e2ntuitor pentru fiin\u0163a uman\u0103.
\nExtazul, ca dorin\u0163\u0103 absolut\u0103 de unitate este, a\u015fadar, posibil doar prin negarea, respectiv moartea Eului, singura care face posibil\u0103 recuperarea unit\u0103\u0163ii originare. C\u0103ci \u201enumai prin moarte, spune Emil Cioran, extazul \u00ee\u015fi \u00eempline\u015fte menirea, iar moartea \u00een extaz dovede\u015fte c\u0103 Eul s-a dizolvat complet \u00een obiectul adora\u0163iei sale\u201c.
\nSpuneam la \u00eenceput c\u0103 omul poart\u0103 \u00een el o dorin\u0163\u0103 absolut\u0103 de recuperare a unit\u0103\u0163ii primordiale, paradisiace, \u015fi c\u0103 extazul ar fi o solu\u0163ie de dizolvare a dualit\u0103\u0163ii subiect-obiect \u015fi de reconectare cu sursa vie\u0163ii, fiind o dorin\u0163\u0103 de ie\u015fire din limitele con\u015ftiin\u0163ei individuale. Extazul ar fi \u00een acest sens un adev\u0103rat salt ontologic, posibil \u00eens\u0103 doar prin deconstruirea sau decrearea limitelor impure ale con\u015ftiin\u0163ei individuale, ale Eului, pentru a ajunge la fondul nostru intim \u015fi originar care este vidul, golul, singurul care-\u0163i permite contopirea \u015fi fuziunea cu sursa primordial\u0103, cu ve\u015fnicia cea de dinainte de cunoa\u015ftere, de timp, de moarte.
\nDac\u0103, a\u015fa cum spuneam, destinul omului e intrinsec legat de refacerea unit\u0103\u0163ii primordiale \u00een absen\u0163a c\u0103reia omul nu-\u015fi poate afla echilibrul, dezechilibrul nefiind dec\u00e2t expresia pierderii unit\u0103\u0163ii, \u201erisipirea \u00een mii de cioburi\u201c al c\u0103rei efect este Eul, con\u015ftiin\u0163a individual\u0103, atunci parcurg\u00e2nd drumul invers de la efect la cauz\u0103, vom putea descoperi adev\u0103ratul subiect, subiectul incon\u015ftientului, care fiind unul, adic\u0103 comun tuturor fiin\u0163elor, reprezint\u0103 limbajul universal, singurul care ne poate spulbera iluzia con\u015ftiin\u0163ei separate, individuale f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 acea comunicare spontan\u0103, instantanee, adic\u0103 f\u0103r\u0103 spa\u0163iu \u015fi f\u0103r\u0103 timp de la \u201eincon\u015ftient la incon\u015ftient\u201c, relev\u00e2ndu-ne astfel dimensiunea Unit\u0103\u0163ii \u015fi a Identit\u0103\u0163ii cu sine \u015fi cu lumea, adic\u0103 dimensiunea nonseparabilit\u0103\u0163ii \u015fi nondualit\u0103\u0163ii \u00een care are loc fuziunea subiectului cu obiectul \u015fi recuperarea rupturii ontologice.
\nDe altfel, \u00een secolul XX, aceast\u0103 viziune a nonseparabilit\u0103\u0163ii lucrurilor a fost pe deplin confirmat\u0103 de noua paradigm\u0103 a mecanicii cuantice care afirm\u0103 c\u0103 lumea nu poate fi analizat\u0103 \u00een termeni de realitate separabil\u0103. Dimpotriv\u0103, lumea e v\u0103zut\u0103 ca o entitate coerent\u0103, ca o \u201e\u0163es\u0103tur\u0103\u201c dinamic\u0103 de evenimente aflate \u00een interac\u0163iune, \u00een care fiecare parte e conectat\u0103 cu toate celelalte din univers, fiecare parte con\u0163in\u00e2nd totalitatea \u015fi ac\u0163iunea uneia exercit\u00e2ndu-se asupra tuturor \u2013 nonseparabilitate. Acest lucru exprim\u0103, a\u015fadar, o realitate dinamic\u0103, organic\u0103, nonseparabil\u0103 \u00een care distinc\u0163iile rigide cu care ne-am obi\u015fnuit s\u0103 oper\u0103m, acelea de tipul parte-\u00eentreg, subiect-obiect, observator-lucru observat, individ-societate, con\u015ftiin\u0163\u0103-materie \u00ee\u015fi pierd valabilitatea, se resorb \u015fi devin forme fluide, elastice \u015fi nefragmentare ce descriu procesul unic al unei realit\u0103\u0163i curg\u0103toare, nef\u0103r\u00e2mi\u0163ate \u015fi plenitudinale.
\nIat\u0103, prin urmare, cum noua paradigm\u0103 a mecanicii cuantice se apropie mai mult ca oric\u00e2nd de filosofie, de art\u0103, de religie, de mistic\u0103, de extaz, respectiv de perspectiva nondualit\u0103\u0163ii \u015fi unit\u0103\u0163ii vie\u0163ii, a artei de a privi lucrurile \u00eentr-o manier\u0103 fluid\u0103, curg\u0103toare \u015fi nedivizat\u0103 \u00een care privitorul nu e separat de obiectul privit sau, generic, \u00een care subiectul nu e separat de obiect, ceea ce valideaz\u0103 una dintre cele mai vechi \u015fi fundamentale intui\u0163ii \u015fi nostalgii umane, aceea a unit\u0103\u0163ii originare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pornind de la geniala observa\u0163ie a psihanalistului francez Jacques Lacan, aceea c\u0103 omul e asemenea olarului care \u00ee\u015fi construie\u015fte pere\u0163ii vasului \u00een jurul unui vid central, putem extinde aceast\u0103 imagine la \u00eentreaga condi\u0163ie uman\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 aceasta graviteaz\u0103 \u00een jurul unui vid sau gol existen\u0163ial. \u00centr-adev\u0103r, omul e singura fiin\u0163\u0103 care are dorin\u0163e pe fondul… Cite\u0219te mai mult »Extazul unit\u0103\u0163ii \u015fi fizica cuantic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12409,12411,12410],"class_list":["post-20822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-extazul-unitatii","tag-forme-particulare-de-extaz","tag-ruptura-ontologica"],"views":1164,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}