{"id":20818,"date":"2014-10-09T13:36:53","date_gmt":"2014-10-09T11:36:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20818"},"modified":"2014-10-09T13:36:53","modified_gmt":"2014-10-09T11:36:53","slug":"istoria-romanilor-intre-descentralizare-si-desfiintare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/istoria-romanilor-intre-descentralizare-si-desfiintare\/","title":{"rendered":"Istoria rom\u00e2nilor \u2013 \u00eentre descentralizare \u015fi desfiin\u0163are"},"content":{"rendered":"

Manualul considerat cel mai \u201eantina\u0163ional\u201c, \u201eal lui Roller\u201c (1947) aloca elogios dou\u0103zeci de pagini \u00een format mic domniei lui \u015etefan cel Mare (1457-1504), iar manualul de istorie din 1989, zece pagini, \u00een format mare \u015fIstoria antic\u0103 \u015fi medie a Rom\u00e2niei, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1989\u0163,\u00a0 \u00een timp ce actualele manuale alternative de istorie, finan\u0163ate direct de Banca Mondial\u0103, abia dac\u0103 mai pomenesc de domnia de jum\u0103tate de secol a marelui voievod, pe c\u00e2teva r\u00e2nduri \u015fi \u00een treac\u0103t. Cu Mihai Viteazul lucrurile stau la fel.<\/strong> <\/em>
\nPentru compara\u0163ie, peste Ocean, \u00een \u0163ara democra\u0163iei, luat\u0103 deseori ca model de c\u0103tre conduc\u0103torii Rom\u00e2niei, manualele americane de istorie trec deseori de o mie de pagini \u015fHenri W. Bragdon, Samuel P. McCutchen, Donald A. Ritchie, History of a Free Nation, Glencoe, New York, Ohio, California, Illinois, 2002\u0163. Manualele sunt excelent redactate, cu multe auxiliare: grafice, h\u0103r\u0163i geografice \u015fi istorice, documente, fotografii, indice de nume, glosar de termeni etc. Fiec\u0103rei perioade i se aloc\u0103 spa\u0163ii largi. Revoltele \u015fi grevele nu sunt excluse din istoria Americii. Spre exemplu, despre greve se vorbe\u015fte pe parcursul a unsprezece pagini, \u00een timp ce \u00een manualele rom\u00e2ne\u015fti de istorie nu exist\u0103 nici m\u0103car o grev\u0103. Thomas Jefferson (pre\u015fedinte al S.U.A. \u00eentre 1801 \u015fi 1809) cu celebra reflec\u0163ie \u201eCopacul libert\u0103\u0163ii trebuie udat din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd cu s\u00e2ngele patrio\u0163ilor \u015fi al tiranilor\u201c nu este exclus din istoria S.U.A., a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu personalit\u0103\u0163ile istorice ale Rom\u00e2niei.
\nNici o program\u0103 \u015fi nici un manual rom\u00e2nesc de istorie de concep\u0163ie recent\u0103 nu mai pomenesc de vreo grev\u0103 din interiorul societ\u0103\u0163ii capitaliste. Paradoxal, greva este tratat\u0103 ca o form\u0103 de disiden\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de… regimul comunist. Cum comunismul \u201ea c\u0103zut\u201c, se pare c\u0103 \u00een istorie nu mai exist\u0103 greve. \u00cen schimb, programele rom\u00e2ne\u015fti idealizeaz\u0103 perioada \u201edemocratic\u0103\u201c, \u201eliberal\u0103\u201c, marcat\u0103 de Constitu\u0163ia din 1866 \u015fi de prelungirea ei din perioada interbelic\u0103, Constitu\u0163ia din 1923.
\n\u201eC\u0103l\u0103ii nu cunosc mil\u0103. La \u00eenchisori ca \u015f\u2026\u0163 Aiud etc. cine intr\u0103 pe pu\u0163ini ani iese neom afar\u0103, candidat pentru groap\u0103. \u015f\u2026\u0163 Pentru o mic\u0103 abatere de la regulamentul \u00eenchisorii sunt b\u0103tu\u0163i p\u00e2n\u0103 la s\u00e2nge \u015fi arunca\u0163i \u00een alte celule numite \u00abH\u00bb f\u0103r\u0103 pat, f\u0103r\u0103 rogojin\u0103, pe cimentul gol unde \u015fse\u0163 mai arunc\u0103 \u015fi o g\u0103leat\u0103 de ap\u0103 care \u00eenghea\u0163\u0103 c\u00e2nd este iarn\u0103 pentru a \u0163ine c\u00e2t mai frig, iar de\u0163inutului i se iau hainele \u015fi este b\u0103gat numai \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 ca s\u0103-l distrug\u0103 \u015fi \u00een fiecare sear\u0103 \u015fi se dau\u0163 c\u00e2te 50 lovituri la popou \u015fi spate, apoi \u00eel arunc\u0103 \u00eend\u0103r\u0103t. Ca m\u00e2ncare li se d\u0103 celor pedepsi\u0163i cu \u00abH\u00bb un sfert de p\u00e2ine crud\u0103 \u015fi neagr\u0103 ca p\u0103m\u00e2ntul \u015fi ap\u0103, o dat\u0103 pe zi, iar de 3 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 (postul negru) nici p\u00e2ine, nici ap\u0103 toat\u0103 ziua. De afar\u0103 nu li se permit ajutoare etc.\u201c
\nAcest fragment care reprezint\u0103 o scrisoare a unui de\u0163inut politic poate fi \u00eencadrat \u00een ceea ce manualele actuale de istorie consider\u0103 a fi regimul \u201estalinist\u201c din Rom\u00e2nia. \u00cen realitate, fragmentul se refer\u0103 la realit\u0103\u0163ile concentra\u0163ionare ale regimului \u201edemocratic\u201c rom\u00e2nesc, fiind scris\u0103 \u00een 1934 (deci chiar \u00een culmea \u201edemocra\u0163iei\u201c rom\u00e2ne\u015fti), din \u00eenchisoarea Craiova, de c\u0103tre de\u0163inutul politic Gheorghe Gheorghiu (Dej) (cf. Lavinia Betea, Pove\u015fti din Cartierul Prim\u0103verii, Editura Curtea Veche, Bucure\u015fti, p. 276).
\nNum\u0103rul de ore alocat istoriei, \u00een general, \u015fi istoriei na\u0163ionale, \u00een particular, \u00een planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia s-a modificat radical. De la un studiu al istoriei na\u0163ionale pe parcursul a trei ani, c\u00e2te dou\u0103 ore pe s\u0103pt\u00e3m\u00e2n\u0103 \u00een fiecare an, \u00een planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din 1989, s-a ajuns, \u00een 2013, la un studiu de un an, o or\u0103 pe s\u00e3pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau dou\u0103 de istorie \u201eintegrat\u0103\u201c. La profilul real, istoria de clasa a XII-a (a\u015fa-zisa istorie a rom\u00e2nilor \u201eintegrat\u0103\u201c) este studiat\u0103 \u201ela paritate\u201c cu istoria holocaustului, \u00eentr-o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. La istoria universal\u0103, Revolu\u0163ia Francez\u0103 trebuie predat\u0103 la gimnaziu \u00eentr-o singur\u0103 or\u0103.
\nMai r\u0103m\u00e2ne con\u015ftiin\u0163a proprie. \u00cen pu\u0163inele ore s-ar putea prezenta, pe l\u00e2ng\u0103 istoria din programe, \u015fi istoria \u2013 cea eliberat\u0103 de propagand\u0103, trunchieri, denatur\u0103ri \u015fi falsific\u0103ri. Dar \u015fi aici lucrurile au evoluat la un nivel pe care nici totalitarismul comunist nu \u015fi l-a permis. \u00cen anul 1969, Statutul personalului didactic (Legea 6\/1969, art. 61) prevedea c\u0103 personalul didactic are sarcina de \u201ea milita pentru \u00eenf\u0103ptuirea politicii partidului \u015fi statului\u201c. \u00cen 1997, Statutul personalului didactic (Legea nr.128\/1997), o lege democratic\u0103, mai vorbea despre \u201eevaluarea performan\u0163elor la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 ale elevilor sau ale studen\u0163ilor \u00een baza unui sistem validat (f\u0103r\u0103 a-l indica, n.n.) \u015fi potrivit con\u015ftiin\u0163ei proprii\u201c (art. 96, lit. \u201eg\u201c), pentru ca, \u00een 2011, s\u0103 fie eliminat\u0103 no\u0163iunea de con\u015ftiin\u0163\u0103 proprie. Paragraful respectiv se transform\u0103 \u00een: \u201eNotarea elevilor f\u0103r\u0103 utilizarea \u015fi respectarea standardelor na\u0163ionale \u015fi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinar\u0103 \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103 conform prevederilor prezentei legi\u201c (Art. 71, alin.5, din Legea 1\/ 2011, cunoscut\u0103 \u015fi ca Legea Funeriu). Deci, \u00een noua viziune, con\u015ftiin\u0163a proprie constituie abatere disciplinar\u0103 \u015fi se sanc\u0163ioneaz\u0103.
\nMihai Manea (inspector de specialitate pentru disciplina istorie) aminte\u015fte c\u0103 istoria r\u0103m\u00e2ne un \u201einstrument\u201c \u015fi c\u0103 \u201eea are de jucat un rol politic cheie \u00een Europa zilelor noastre\u201c (Mihai Manea, \u201eValen\u0163e europene ale istoriei\u201c, \u00een Studii \u015fi articole de istorie, LXIV, Bucure\u015fti, 1999, pp. 34-35). De la Mihail Roller (1950) la Mihai Manea (2010) istoria r\u0103m\u00e2ne un instrument politic. De la comisarii sovietici la cei europeni, 1950 \u015fi 2010, istoriografia na\u0163ional\u0103 s-a aliniat cu tenacitate cursului politic. Profesorii de istorie, spre deosebire de cei de alte specialit\u0103\u0163i, sunt pu\u015fi \u00een fiecare an, \u00een spiritul matematicii orwelliene, s\u0103 repete c\u0103 2 + 2 = 5. Ca \u015fi \u00een alte timpuri, profesorii de matematic\u0103, fizic\u0103 sau biologie sunt privilegia\u0163i, fiind, prin natura \u201eatemporal\u0103\u201c a disciplinelor predate, scuti\u0163i de ingerin\u0163ele politicului. Speciali\u015ftii \u00een centralizare devin speciali\u015fti \u00een descentralizare, cei \u00een economie centralizat\u0103, \u00een economie de pia\u0163\u0103, iar cei care \u201enu \u00ee\u015fi puteau st\u0103p\u00e2ni emo\u0163iile\u201c \u00eenainte de 1989, fiindc\u0103 \u201etr\u0103iau m\u00e2ndru \u00een Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia\u201c, sunt acum exper\u0163i \u00een probleme de istorie ai organismelor europene, exact ca muncitorii care au schimat basca din anii \u201850 cu p\u0103l\u0103riile engleze\u015fti din anii \u201880, a\u015fa cum amintea Virgil Ierunca.
\nCursul actual al istoriografiei urmeaz\u0103 cu fidelitate evolu\u0163iile politice. Rom\u00e2nia, ca membr\u0103 a N.A.T.O. din 2004, s-a trezit cu armata desfiin\u0163at\u0103, devenind un aliat care renun\u0163\u0103 la oaste (sau, m\u0103 rog, armata \u00eei este redus\u0103 la o trup\u0103 de \u201earn\u0103u\u0163i\u201c). O analogie poate fi stabilit\u0103 cu perioada de domina\u0163ie turco-fanariot\u0103, c\u00e2nd din ra\u0163iuni similare, politice \u015fi fiscale, Constantin Mavrocordat ajunge s\u0103 desfiin\u0163eze armata \u00een 1741, \u00eenlocuind-o cu o ceat\u0103 de mercenari \u201earn\u0103u\u0163i\u201c (tc. = \u201ealbanezi\u201c) (Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucure\u015fti, 1985, p. 111).
\nCet\u0103\u0163ile sunt d\u0103r\u00e2mate \u015fi ele din ordinul turcilor, a\u015fa cum \u00een prezent cele mai multe unit\u0103\u0163i militare au fost desfiin\u0163ate. Cetatea Suceava, ridicat\u0103 de Petru Mu\u015fat, Alexandru cel Bun \u015fi \u015etefan cel Mare, cea mai puternic\u0103 din sistemul de ap\u0103rare a Moldovei, r\u0103mas\u0103 \u00een picioare \u00een fa\u0163a tuturor invaziilor (de exemplu, \u00een 1476, 1497, 1538), este d\u0103r\u00e2mat\u0103 definitiv, din ordinul turcilor, \u00een 1675, de c\u0103tre Dumitra\u015fcu Cantacuzino, \u201eprimul fanariot\u201c pe tronul unui stat rom\u00e2nesc (ibidem, pp. 23-29; vezi \u015fi Dan Ghinea, Enciclopedia geografic\u0103 a Rom\u00e2niei, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti, 2000, p. 1191).
\nElevii nu mai \u00eenva\u0163\u0103 la liceu despre cnezate, voievodate \u015fi \u201e\u0163\u0103ri\u201c ca \u201eforma\u0163iuni prestatale\u201c care au condus la apari\u0163ia statelor medievale, ci despre \u201eautonomii locale\u201c. Astfel, \u00een detrimentul ideii de putere politic\u0103 centrale, li se insufl\u0103 elevilor \u201edescentralizarea\u201c \u00een variant\u0103 neomedieval\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut mistificarea istoriei \u00een \u015fcoal\u0103 se f\u0103cea mai ales prin interpret\u0103ri for\u0163ate ori exagerate, mai rar prin omisiuni, ast\u0103zi elevii \u00eenva\u0163\u0103 o istorie amputat\u0103 pe segmente mari ori redus\u0103 la o existen\u0163\u0103 decorativ\u0103, asemenea unui parlament \u00eentr-un stat totalitar, \u201eun muzeu al naturii umane\u201c, cum spunea Francis Fukuyama. Unele evenimente sau procese istorice parc\u0103 nici nu au existat. Aceast\u0103 practic\u0103 totalitar\u0103 a fost descris\u0103 \u00een cartea lui George Orwell, 1984. \u00cen societatea lui Orwell, trecutul era modificat pentru a corespunde prezentului. Ziarele erau ref\u0103cute din arhive, elimin\u00e2ndu-se din trecut lucruri care existaser\u0103, dar nu mai conveneau prezentului. Cam acesta este modul de alc\u0103tuire a programelor \u015fi a manualelor de istorie din Rom\u00e2nia anilor 2010, \u00een epoca Mihai Manea. \u201e\u00cen cei 50 de ani de c\u00e2nd public, niciodat\u0103 vreo editur\u0103 nu a efectuat vreo modificare a textului meu f\u0103r\u0103 a-mi comunica \u00een prealabil\u201c, relata \u00een anul 2010 academicianul Dinu C. Giurescu, referindu-se la ingerin\u0163ele din lucrarea Rom\u00e2nia \u015fi comunismul. O istorie ilustrat\u0103 (2010).
\nPrograma de bacalaureat \u00eei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe elevi de teme majore excluz\u00e2nd mai ales r\u0103scoalele \u015fi grevele, desf\u0103\u015furarea revolu\u0163iilor din 1821 \u015fi 1848, perioada statului na\u0163ional-legionar (1940-1941) sau regimul antonescian \u015fi participarea la al Doilea R\u0103zboi Mondial (1941-1944 \u015fi 1944-1945), teme excluse dintre subiectele examenului na\u0163ional. Perioada Antonescu a devenit un subiect tabu.
\nSe mai men\u0163ine totu\u015fi \u00een programe pledoaria \u00een favoarea romanit\u0103\u0163ii \u015fi a continuit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor \u00een spa\u0163iul denumit carpato-danubiano-pontic. O interesant\u0103 armonie cu perspectiva maghiar\u0103 asupra istoriei rom\u00e2nilor, c\u0103ci, \u00een \u0163ara vecin\u0103, toate atlasele istorice \u015fcolare plaseaz\u0103 ob\u00e2r\u015fia rom\u00e2nilor \u00een sudul Dun\u0103rii (conform teoriei imigra\u0163ioniste), \u00een timp ce triburile maghiare se instalau \u00een Transilvania \u015fT\u00f6rt\u00e9nelmi vil\u00e1gatlasz, Cartographia, Budapest, 2007; K\u00f6sepiskolai t\u00f6rt\u00e9nelmi vil\u00e1gatlasz, Cartographia, Budapest, 2011; T\u00f6rt\u00e9nelmi atlasz, Szeged, 2011\u0163.<\/p>\n

*
\n\u00cen toate sistemele totalitare politica \u015fi istoria au intrat \u00een conflict. La noi, mor\u0163ile lui Nicolae Iorga \u015fi Gheorghe Br\u0103tianu, Aurel Decei sau Vlad Georgescu stau m\u0103rturie \u00een acest sens. Comunismul a fost totu\u015fi contradictoriu, dezvolt\u00e2nd gradul de con\u015ftiin\u0163\u0103 social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103. Acest fapt a putut contribui la ridicarea \u00een mas\u0103 a oamenilor \u00eempotriva sistemului comunist \u00eentruc\u00e2t fuseser\u0103 educa\u0163i \u00een spiritul \u201esalv\u0103rii colective\u201c, ceea ce ast\u0103zi nu se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103.
\nAdolf Hitler ar fi spus c\u00e2ndva: cu c\u00e2t \u00eei vom \u0163ine pe oameni la un nivel cultural mai sc\u0103zut, cu at\u00e2t \u00eei vom domina mai u\u015for. Se pare c\u0103 nu ar avea de ce s\u0103-\u015fi fac\u0103 griji.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Manualul considerat cel mai \u201eantina\u0163ional\u201c, \u201eal lui Roller\u201c (1947) aloca elogios dou\u0103zeci de pagini \u00een format mic domniei lui \u015etefan cel Mare (1457-1504), iar manualul de istorie din 1989, zece pagini, \u00een format mare \u015fIstoria antic\u0103 \u015fi medie a Rom\u00e2niei, Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 1989\u0163,\u00a0 \u00een timp ce actualele… Cite\u0219te mai mult »Istoria rom\u00e2nilor \u2013 \u00eentre descentralizare \u015fi desfiin\u0163are<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12406,12352,12405],"class_list":["post-20818","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-corectitudine-manuale-istorie","tag-istoria-in-scoala","tag-manuale-istorie"],"views":1448,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20818","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20818"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20818\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20818"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20818"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20818"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}