Una dintre problemele pe care scriitorii sovietici de la Chi\u015fin\u0103u nu au putut sau nu au avut voie s\u0103 o dezlege \u00een primii ani de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost cea a \u201emo\u015ftenirii clasice\u201c. Uniunea Scriitorilor de la Chi\u015fin\u0103u era constituit\u0103 la acel moment din scriitorii sovietici moldoveni evacua\u0163i la Moscova \u015fi \u00een Asia Central\u0103 \u00een anii 1941-1944 \u015fi din c\u00e2\u0163iva scriitori tineri. \u00cen ordine cronologic\u0103, un prim document care con\u0163ine referiri explicite la autorii clasici e o scrisoare a lui Ion Canna (care provenea din RSS Moldoveneasc\u0103) adresat\u0103 Comitetului Central al Partidului Comunist (b) din Moldova (denumirea oficial\u0103, \u00een continuare: CC al PC(b)M). \u00centre anii\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 1942-1944, Canna \u00eendeplinise func\u0163ia de \u015fef al Organiza\u0163iei scriitorilor sovietici moldoveni care se subordona Sec\u0163iei Propagand\u0103 \u015fi Agita\u0163ie a CC al PC(b)M. Scrisoarea con\u0163inea \u201elista clasicilor moldoveni, o parte din operele c\u0103rora e necesar s\u0103 fie editat\u0103 \u00een anul 1945\u201c (Arhiva Organiza\u0163iilor Social-Politice din Republica Moldova, Fondul 51, inventarul 3, d. 248, f. 10):
\n1. Ion Creang\u0103 \u2013 a) Amintiri din copil\u0103rie 6 c.a. b) Pove\u015fti 8 c.a.
\n2. V\u015fasile\u0163. Alecsandri \u2013 a) Peisaje 3 c.a. b) Poeme populare 8 c.a. c) Folclor 4 c.a.
\nd) Piese 4 c.a.
\n3. Iacob Negruzzi \u2013 A. L\u0103pu\u015fneanu 1 c.a.
\n4. Mihail Eminescu \u2013 a) Poezii 4 c.a. b) Pove\u015fti 2 c.a.
\n5. Ion Neculce \u2013 Legende scurte 2 c.a.
\n6. Grigore Ureche \u2013 Letopise\u0163ul \u0163\u0103rii Moldovei 2 c.a.
\nImportan\u0163a acestei liste rezid\u0103 \u00een aceea c\u0103 scriitorul provenit din st\u00e2nga Nistrului fie nu \u015ftia despre interdic\u0163ia de editare a lui Eminescu (de\u015fi oficial nu exista un document \u00een acest sens), fie avea o abordare idealist\u0103 a realit\u0103\u0163ii.
\nCanna a p\u0103r\u0103sit func\u0163ia de pre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor Sovietici din Moldova (denumirea organiza\u0163iei scriitorilor din decembrie 1944) \u00een 26 octombrie 1945. Noul pre\u015fedinte, Emilian Bucov, poet care provenea din Basarabia interbelic\u0103, nu a avut ca prioritate editarea clasicilor rom\u00e2ni, fie ei \u015fi moldoveni, \u00eens\u0103 a permis loc\u0163iitorului s\u0103u, criticul Boris Trube\u0163koi, s\u0103 duc\u0103 demersuri care s-au materializat cu aprobarea, dat\u0103 de oficialit\u0103\u0163i \u00een februarie 1946, de a se deschide la Chi\u015fin\u0103u o cas\u0103-muzeu \u201eA.S. Pu\u015fchin\u201c. De asemenea, \u00een anul 1946, la Chi\u015fin\u0103u, au fost organizate mai multe serate de comemorare a clasicilor literaturii ruse. Bucov, la r\u00e2ndul s\u0103u, a p\u0103r\u0103sit func\u0163ia de pre\u015fedinte al Uniunii Scriitorilor la 4 octombrie 1946, fiind acuzat de protejarea \u015fi promovarea mai multor autori (D. Vetrov, G. Meniuc, L. Deleanu), c\u0103zu\u0163i la Chi\u015fin\u0103u sub inciden\u0163a referatului lui Andrei Jdanov privind revistele Zvezda \u015fi Leningrad din august 1946. Succesorul s\u0103u, Andrei Lupan, foarte pu\u0163in prezent \u00een spa\u0163iul literar p\u00e2n\u0103 la acel moment \u015fi av\u00e2nd studii agricole, a dus o politic\u0103 docil\u0103, din postura de\u0163inut\u00e3 p\u00e2n\u0103 la 23 noiembrie 1948 (de\u015fi, \u015fi dup\u0103 aceea, a fost unul dintre cei trei membri ai secretariatului nou-instituit ce a condus Uniunea p\u00e2n\u0103 la 5 iunie 1951).
\nUn moment interesant s-a consumat la 25 august 1948, c\u00e2nd la Uniune a avut loc o \u015fedin\u0163\u0103 restr\u00e2ns\u0103, dedicat\u0103 clasicilor, cu participarea lui Lupan, Canna, B. Istru (secretarul Uniunii la acel moment), L. Corneanu \u015fi scriitorul moscovit I. Altman (peste c\u00e2teva luni a fost acuzat de cosmopolitism). Hot\u0103r\u00e2rea (\u00een limba rus\u0103), luat\u0103 \u00een form\u0103 scris\u0103, dup\u0103 discu\u0163ii, de\u015fi e una scurt\u0103, las\u0103 o marj\u0103 mai larg\u0103 de interpretare:
\n\u201e\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 problema clasicilor moldoveni nu a fost rezolvat\u0103 \u00een institu\u0163iile corespunz\u0103toare, nu este posibil \u015fca ace\u015ftia\u0163 s\u0103 fie selecta\u0163i spre publicare \u00een \u015fseria\u0163 \u00abBiblioteca Poetului\u00bb. A-i propune tov. Lupan s\u0103 ia leg\u0103tura cu Institutul \u015ftiin\u0163ific de cercetare pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103\u201c (F. 2955, inv. 1, d. 41, f. 14).
\nCe institu\u0163ii erau cele abilitate cu \u201erezolvarea\u201c problemei clasicilor moldoveni? Posibil c\u0103 doar Comitetul Central al PC(b)M, de\u015fi indica\u0163ii \u00een scris din partea acestuia nu au existat. De fapt, nu au existat dincolo de prezumtivele indica\u0163ii ini\u0163iative clare de editare \u00een general a autorilor clasici. Pe de alt\u0103 parte, e posibil ca CC al PC(b)M, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 fi a\u015fteptat indica\u0163ii de mai sus.
\nMai jos, propunem cititorilor revistei Cultura o scrisoare, tradus\u0103 din limba rus\u0103, adresat\u0103 de primul secretar al CC al PC(b)M, N.G. Coval\u00a0 (destituit din aceast\u0103 func\u0163ie \u015fi \u00eenlocuit cu Leonid Brejnev la 6 iulie 1950), secretarului CC al PC(b) din toat\u0103 Uniunea, G.M. Malenkov, \u00een 12 aprilie 1950, la peste cinci ani de la reinstaurarea puterii sovietice \u00een Basarabia (F. 51, inv. 9, d. 1, ff. 60-62). Un fapt important e c\u0103, \u00een lista scriitorilor propu\u015fi de bol\u015fevicii de la Chi\u015fin\u0103u, lipsea Eminescu.<\/p>\n
\u201eSecretarului CC al PC(b)U, tovar\u0103\u015fului MALENKOV G.M.
\nInstitu\u0163iile de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, editurile \u015fi scriitorii republicii se confrunt\u0103 cu greut\u0103\u0163i considerabile \u00een rezolvarea problemei mo\u015ftenirii literare a poporului moldovenesc. Aceste greut\u0103\u0163i se reduc, \u00een primul r\u00e2nd, la aceea c\u0103 \u00een Moldova nu exist\u0103 materiale despre scriitorii din trecut, dac\u0103 e s\u0103 nu lu\u0103m \u00een considerare unele edi\u0163ii aparte ce s-au p\u0103strat din \u00eent\u00e2mplare, \u00een baza c\u0103rora e imposibil de stabilit profilul artistic al scriitorului \u015fi locul s\u0103u \u015fi rolul \u00een via\u0163a social-politic\u0103 a epocii sale. Aceste fragmente nu ne permit s\u0103 judec\u0103m \u015fi limba scriitorilor, deoarece e cunoscut faptul c\u0103 editorii burghezi din Rom\u00e2nia, la fiecare reeditare, \u00eei \u00abcorectau\u00bb pe scriitorii moldoveni, rom\u00e2niz\u00e2ndu-le limba.
\nNeav\u00e2nd o cantitate suficient\u0103 de materiale \u015fi documente, nu putem stabili cu argumente nici apartenen\u0163a unor scriitori, \u00een special din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.
\nLu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 documentele de arhiv\u0103 privind aceast\u0103 problem\u0103 pot s\u0103 se g\u0103seasc\u0103 doar la Academia Rom\u00e2n\u0103 de \u015etiin\u0163e, CC al PC(b) din Moldova V\u0103 roag\u0103 s\u0103 rezolva\u0163i problema cre\u0103rii Comisiei Mixte Sovieto-Rom\u00e2ne din oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi scriitori ai URSS \u015fi RPR, care s\u0103 fie \u00eens\u0103rcina\u0163i cu:
\na) stabilirea apartenen\u0163ei scriitorilor, \u00een special a celor din secolul al XIX-lea;
\n\u00cen opinia noastr\u0103, cel mai just ar fi s\u0103 \u00eei apreciem \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, rom\u00e2ni \u015fi moldoveni, pe to\u0163i cronicarii \u015fi scriitorii, activitatea c\u0103rora s-a desf\u0103\u015furat pe teritoriul fostului principat al Moldovei p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XIX-lea, adic\u0103 p\u00e2n\u0103 la alipirea Basarabiei la Rusia (Varlaam, Dosoftei, G. Ureche, M. Costin, N. Costin, N. Milescu-Sp\u0103tarul, N. Neculce, D. Cantemir), \u015fi, de asemenea, scriitorii din prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, activitatea c\u0103rora s-a desf\u0103\u015furat \u00een Moldova de peste Prut p\u00e2n\u0103 la unirea ei cu principatul Valahiei \u00eentr-un stat rom\u00e2nesc unic. Ace\u015ftia sunt: A. Beldiman (1786-1826), T. V\u00eernav (1801-1845), A. Russo (1819-1859).
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, pornind de la faptul c\u0103, \u00een Moldova de peste Prut \u015fi Valahia, literatura unic\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se formeze, \u00een cadrul statului rom\u00e2n unit, abia \u00een anii \u201870-\u201980 ai secolului al XIX-lea, adic\u0103 la 10-20 de ani dup\u0103 unirea \u00abde facto\u00bb a acestor teritorii, exist\u0103 motive s\u0103 consider\u0103m ca apar\u0163in\u00e2nd Republicii Populare Rom\u00e2ne \u015fi RSS Moldovene\u015fti, urm\u0103torii scriitori:\u00a0 V. Alecsandri (1818-1890), I. Creang\u0103 (1837-1889), C. Negruzzi (1800-1868), G. Asachi (1788-1869), care au tr\u0103it \u00een Moldova de peste Prut, la hotarul dintre dispari\u0163ia principatului Moldovei \u015fi crearea statului rom\u00e2nesc.
\n\u00cen privin\u0163a scriitorilor basarabeni C. Stamati (1786-1869), A. Donici (1806-1866), A. H\u00eejd\u0103u (1811-1872), I. S\u00eerbu (1830-1864), A. Mateevici (1888-1917), G. Madan (1872-1920), D. Moruzzi (1850-1914), B. H\u00eejd\u0103u (1838-1907), A. Nako (1832-1915), C. Stamati-Ciurea (1830-1898), S. Cujb\u0103 (1879-1937), T. Roman (1887-1921\/, N. Cr\u0103sescu (1849-1917), G. Cre\u0163u-Cre\u0163escu (1853-1933\/, C. Stere (1865-1937), activitatea c\u0103rora s-a desf\u0103\u015furat \u00een principal \u00een Basarabia dup\u0103 alipirea ei la Rusia, ace\u015ftia trebuie considera\u0163i \u00eenainte de toate moldoveni (n.r. sublinierea apar\u0163ine textului original citat).
\nDreptul de a-i considera pe to\u0163i scriitorii enumera\u0163i, moldoveni, se bazeaz\u0103 pe aceea c\u0103, \u00een crea\u0163ia lor, ei au descris \u015fi c\u00e2ntat via\u0163a, lupta \u015fi aspira\u0163iile, cutumele \u015fi obiceiurile poporului moldovenesc, au avut o descenden\u0163\u0103 comun\u0103 din literatura moldoveneasc\u0103 \u015fi \u00een genere din cultura secolelor XVIII, XVII \u015fi mai timpurii, au folosit \u00een crea\u0163ia lor folclorul moldovenesc, au scris \u00een limba moldovenilor de pe teritoriul indicat, cre\u00e2nd \u00een baza limbii trecutului \u015fi a celei populare contemporane; au scris operele lor sub \u00eenr\u00e2urirea benefic\u0103 a literaturii ruse progresiste;
\nb) rezolvarea problemei achizi\u0163ion\u0103rii de la Academia de \u015etiin\u0163e Rom\u00e2n\u0103 pentru RSS Moldoveneasc\u0103 a manuscriselor, fotocopiilor primelor edi\u0163ii \u015fi altor materiale \u015fi documente, legate de activitatea scriitorilor men\u0163iona\u0163i.
\nCC al PC(b) din Moldova \u00eei recomand\u0103 \u00een componen\u0163a viitoarei comisii din partea savan\u0163ilor \u015fi scriitorilor republicii pe: doctorii \u00een filologie I.D. Ciobanu, I.C. Varticeanu, N.G. Corl\u0103teanu, A.T. Bor\u015fci, scriitorii E.N. Bucov \u015fi A.P. Lupan.
\nSecretarul CC al PC(b) din Moldova (N. COVAL) .N 106, 12 aprilie 1950\u201c<\/p>\n
Comisia mixt\u0103 cerut\u0103 de N.G. Coval nu a mai fost creat\u0103, iar \u00een dosarul ce con\u0163ine coresponden\u0163a CC al PC(b)M cu CC al PC(b) din toat\u0103 Uniunea lipse\u015fte un r\u0103spuns al lui Malenkov. P\u00e2n\u0103 la g\u0103sirea unor documente explicite, r\u0103m\u00e2ne neclar de ce CC al PC(b)M nu avea curajul s\u0103 stabileasc\u0103 o list\u0103 a autorilor ce puteau fi publica\u0163i. Dac\u0103 exista o interdic\u0163ie f\u0103cut\u0103 pe cale oral\u0103, atunci r\u0103m\u00e2ne o necunoscut\u0103 cine ar fi putut s\u0103 o fac\u0103. \u00cen\u015fi\u015fi scriitorii sovietici de la Chi\u015fin\u0103u, oric\u00e2t de supu\u015fi regimului ar fi fost, nu vedeau nici o problem\u0103 \u00een publicarea (chiar dac\u0103 selectiv\u0103) a lui Eminescu, dovad\u0103 \u015fi scrisoarea lui Canna la care am f\u0103cut referire la \u00eenceputul acestui documentar. Dup\u0103 trei ani de aflare la Moscova \u015fi de comunicare posibil zilnic\u0103 cu comuni\u015ftii (bol\u015fevicii) moldoveni, deoarece coordona \u015fi emisiuni radio, Canna nu \u015ftia c\u0103 Eminescu nu trebuia editat \u015fi l-a inclus \u00een lista clasicilor moldoveni ce urmau s\u0103 apar\u0103 \u00een anul 1945. \u00cens\u0103, p\u00e2n\u0103 la prima edi\u0163ie chi\u015fin\u0103uian\u0103, din epoca sovietic\u0103, aveau s\u0103 mai treac\u0103 opt ani. Volumul a fost coordonat de unul dintre cei \u015fase propu\u015fi de N.G. Coval \u2013 cercet\u0103torul
\nI.C. Varticean.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Una dintre problemele pe care scriitorii sovietici de la Chi\u015fin\u0103u nu au putut sau nu au avut voie s\u0103 o dezlege \u00een primii ani de dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost cea a \u201emo\u015ftenirii clasice\u201c. Uniunea Scriitorilor de la Chi\u015fin\u0103u era constituit\u0103 la acel moment din scriitorii sovietici moldoveni evacua\u0163i la Moscova \u015fi \u00een… Cite\u0219te mai mult »Problema clasicilor literaturii din RSS Moldoveneasc\u0103 dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12404],"class_list":["post-20816","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-literatura-moldoveneasca"],"views":1019,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20816","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20816"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20816\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20816"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20816"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20816"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}