\u201eUn copil al mut\u0103rilor\u201d, spune despre sine profesorul Ion Vlad \u00een interviul acordat lui Iulian Boldea (Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 39\/ 19 sept.2014): \u201eM-am n\u0103scut \u00eentr-o localitate din spa\u0163iul C\u00e2mpiei Transilvaniei, Archind \u2013 poate \u015fi de aici admira\u0163ia mea pentru un prozator al miturilor C\u00e2mpiei Ardealului, Pavel Dan. De aici \u00eencepe periplul n\u0103ucitor, pentru un \u00abcopil al mut\u0103rilor\u00bb: o localitate din vecin\u0103tatea ora\u015fului dumneavoastr\u0103, T\u00e2rgu Mure\u015f, unde am \u00eenceput \u015fcoala elementar\u0103; am terminat-o la clasele de aplica\u0163ie de pe l\u00e2ng\u0103 \u015ecoala Normal\u0103 din T\u00e2rgu Mure\u015f. \u00cen vara anului 1940, refugia\u0163i la familia tat\u0103lui meu, \u015eercaia, din apropierea F\u0103g\u0103ra\u015fului, unde am dat admiterea pentru liceu (Liceul Radu Negru), am continuat \u015fase clase de liceu la Arad (Liceul Moise Nicoar\u0103), revenind la Liceul Al. Papiu Ilarian din T\u00e2rgu Mure\u015f (ultimele dou\u0103 clase de liceu). N-am amintit localit\u0103\u0163ile \u2013 alte trei \u2013 ale vacan\u0163elor. De fapt, universul copil\u0103riei \u015fi al adolescen\u0163ei, veritabil topos al forma\u0163iei mele, al jocului, al prieteniilor durabile, al satului seara, al b\u0103tr\u00e2nilor ce-\u015fi reaminteau anii tr\u0103i\u0163i \u00een Statele Unite, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial; seara, t\u00e2rziu, \u00eencepeau s\u0103-\u015fi aminteac\u0103 melodii ascultate \u00een nop\u0163ile de veghe, p\u0103zind vitele fermierilor americani… E vorba de \u015eercaia, comun\u0103 din acea inimitabil\u0103 \u015fi generoas\u0103 \u0162ar\u0103 a F\u0103g\u0103ra\u015fului. La Arad descopeream primele lecturi, o bibliotec\u0103 impun\u0103toare…\u201d. \u00cens\u0103, p\u00e2n\u0103 la Bibliotec\u0103, fuseser\u0103 \u201eamericanii\u201d din \u015eercaia, cu amintirile lor din serile t\u00e2rzii \u00een care se \u00eentorceau melodiile ascultate \u00een nop\u0163ile de veghe, p\u0103zind vitele fermierilor din \u00eendep\u0103rtata \u0163ar\u0103 a \u201eexilului\u201d lor temporar: \u015fi ei, a\u015fadar, un fel de \u201ecopii ai mut\u0103rilor\u201d la care istoria \u015fi nevoia i-au \u00eempins, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd mitologia \u015fi dorul de cas\u0103 i-au adus \u00eenapoi. Acest soi de \u201etranshuman\u0163\u0103\u201d sau, cum \u00eei spuneam pe vremuri, \u201eschimb de experien\u0163\u0103\u201d \u00eentre Istorie \u015fi Mitologie constituie leag\u0103nul sau, cum zice eminentul c\u0103rturar, \u201euniversul copil\u0103riei \u015fi al adolescen\u0163ei, veritabil topos al forma\u0163iei mele\u201d. Mai puternic\u0103 dec\u00e2t Istoria care ne \u201emut\u0103\u201d \u015fi ne poart\u0103 de colo-colo pe drumurile ei, Mitologia ne \u00eentoarce, spori\u0163i, cu visurile, suferin\u0163ele \u015fi triumfurile ei, \u00een Bibliotec\u0103, unde, \u00een fond, c\u0103l\u0103toria continu\u0103. La Arad \u2013 spune Profesorul \u2013 \u201edescopeream primele lecturi, o bibliotec\u0103 impun\u0103toare\u201d. \u015ei mai descoper\u0103 ceva, f\u0103r\u0103 de care Biblioteca e mut\u0103, un fel de cript\u0103 funerar\u0103. \u00cei descoper\u0103 \u00een aceast\u0103 \u201einepuizabil\u0103 Bibliotec\u0103 a v\u00e2rstelor\u201d \u2013 cum admirabil o nume\u015fte \u2013 pe ne\u00eenlocuibilii \u201edispeceri\u201d ai c\u0103r\u0163ii: \u201eLiceul, \u015fi am s\u0103 m\u0103rturisesc acum, era de o calitate cu totul exemplar\u0103. Elitele erau \u00eencurajate; am avut doi profesori de o severitate cople\u015fitoare pentru primele clase de liceu; datorez acestei \u015fcoli disciplina intelectual\u0103 \u00een studiul limbii latine \u015fi al francezei. \u015ei azi sunt capabil s\u0103 recit din Cid-ul lui Corneille sau din Lamartine, dar mai presus de atari \u00abperforman\u0163e\u00bb am asimilat\u00a0 gramatica latin\u0103 \u015fi un vocabular invidiabil \u015fi azi. La liceul din T\u00e2rgu Mure\u015f, profesorul nostru de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 fusese (e doar o ipotez\u0103) elevul lui D. Caracostea, de unde incapacitatea lui de a-i recepta pe marii poe\u0163i ai timpului: Tudor Arghezi, Ion Barbu… Organizaser\u0103m un cenaclu, iar animatorul s\u0103u autoritar era Ion Horea; profesorul de rom\u00e2n\u0103, autor mai t\u00e2rziu al unei lucr\u0103ri temeinice despre ceang\u0103ii din Moldova, ne urm\u0103rea cu z\u00e2mbetul unui mentor dispus s\u0103 fac\u0103 \u2013 binevoitor \u2013 concesii tinerilor\u201d. Admirabil\u0103 \u201etoleran\u0163\u0103\u201d, indispensabila concesie pedagogic\u0103 pe care \u201eistoricul ceang\u0103ilor\u201d le-o f\u0103cea tinerilor moderni\u015fti \u00eel distribuie \u00een memoria cultural\u0103 \u00een canonul neuitatului c\u0103rturar din celebrul roman al lui Anatole France: \u201eCe mai paradoxuri \u015fi necuviin\u0163e\u201d \u2013 exclam\u0103 b\u0103tr\u00e2nul Sylvestre Bonnard, contrariat de ideile noi \u015fi nonconformiste ale \u201edomnului G\u00e9lis\u201d, ca s\u0103 adauge imediat, corect\u00e2ndu-se, \u201e\u00cendr\u0103znelile \u00eens\u0103 nu-mi displac la un t\u00e2n\u0103r\u201d. \u00cen \u201eBiblioteca v\u00e2rstelor\u201d evocat\u0103 de Ion Vlad, asemenea mari confrunt\u0103ri \u015fi \u201econcesii\u201d pedagogice sunt inevitabile \u015fi benefice pe termen lung, pentru toat\u0103 via\u0163a. \u201e\u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut \u2013 \u00ee\u015fi aminte\u015fte autorul unei c\u0103r\u0163i memorabile despre Pavel Dan \u2013 s\u0103 descop\u0103r \u00een profesorul Ion Breazu un om generos, de un impresionant sentiment al datoriei; avea darul de a \u00een\u0163elege dilemele \u015fi crizele unui t\u00e2n\u0103r venit dintr-un mediu cu totul deosebit; a fost primul profesor interesat de lecturile mele, accept\u00e2nd cu \u00eeng\u0103duin\u0163\u0103 opinii hazardate. El e cel care mi l-a apropiat pe Pavel Dan, iar cartea mea de mai t\u00e2rziu \u00eei este dedicat\u0103. Pavel Dan. Zborul fr\u00e2nt al unui destin e un eseu scris cu dorin\u0163a de a-l redescoperi, dup\u0103 edi\u0163ia lui Ion Chinezu \u015fi a lui Florian Potra (1938; 1956)\u201d. Evoc\u00e2nd debutul promo\u0163iei sale \u00een Universitate, profesorul Ion Vlad \u00ee\u015fi aminte\u015fte \u00eent\u00e2i profesorii: \u201eUrcam sc\u0103rile Universit\u0103\u0163ii impresionat \u015fi emo\u0163ionat; aula, amfiteatrele \u015fi, mai apoi, profesorii de real\u0103 autoritate au r\u0103mas \u015fi acum \u00een memoria \u00absupravie\u0163uitorilor\u00bb. Prima mea \u00eent\u00e2lnire cu un universitar, a\u015fa cum mi-l imaginasem, a fost prilejuit\u0103 de examenul de admitere: Teodor Naum, marele latinist, traduc\u0103torul, cum \u015fti\u0163i, al Eneidei. P\u0103strez volumul cu dedica\u0163ia acestui om admirabil, aduc\u00e2ndu-\u015fi aminte de r\u0103spunsul meu, afl\u00e2nd c\u0103 f\u0103cusem latina la Liceul Moise Nicoar\u0103 din Arad \u015fi c\u0103 fusesem unul dintre \u00abprefera\u0163ii\u00bb unui dasc\u0103l de o severitate extrem\u0103, pentru care gramatica latin\u0103 echivala cu suprema c\u0103l\u0103uz\u0103 a logicii \u015fi a disciplinei comunic\u0103rii…\u201d \u00centrerupe, un moment, firul amintirilor pentru a c\u0103dea \u00een prezent \u00eentr-o actualitate dramatic\u0103 a \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti pe care o depl\u00e2nge: \u201e\u00cen treac\u0103t fie spus, m\u0103 \u00eentreb cum de am ajuns, \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 de azi, s\u0103 ignor\u0103m studiile clasice, \u00een timp ce \u00een universit\u0103\u0163i str\u0103ine, unde ideea latinit\u0103\u0163ii \u015fi a romanit\u0103\u0163ii nu poate fi invocat\u0103, studiul limbilor latin\u0103 \u015fi greac\u0103 r\u0103m\u00e2ne un principiu fundamental de educa\u0163ie\u201d. Am ajuns, cum constat\u0103 cu m\u00e2hnire profesorul Ion Vlad c\u0103 \u201eam ajuns\u201d pentru c\u0103, rupt\u0103 brutal de o tradi\u0163ie cardinal\u0103, \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 a fost silit\u0103 cu program s\u0103 uite contractul concentrat \u015ftiin\u0163ific \u015fi identitar din celebra sentin\u0163\u0103 a unui mare umanist \u015fi romanist: \u201eE\u015fti european numai c\u00e2nd e\u015fti civis romanus\u201c E.R. Curtius. Diriguitorii de ieri \u015fi de azi au exilat din sistemul de educa\u0163ie Filologia latin\u0103 \u015fi Filologia romanic\u0103, iar tinerii care ies din \u015fcoal\u0103 vor trebui s\u0103 urmeze, ca ni\u015fte \u201estr\u0103ini\u201d \u00een propria cultur\u0103, calea \u201e\u00eent\u00e2mpl\u0103rii\u201d de care pomene\u015fte \u00eentr-o cugetare scris\u0103 \u00een Cetatea Etern\u0103 acel \u201ehidalgo \u00eent\u00e2rziat\u201d, cum a fost numit romanistul \u015etefan Cuciureanu: \u201e\u00cent\u00e2mplarea \u2013 scrie acesta \u2013 face c\u0103 am \u00eenv\u0103\u0163at latina 8 ani la un liceu din Bucovina cu profesori austrieci, care ne-au inoculat-o \u00een s\u00e2nge pentru toat\u0103 via\u0163a\u201d. Continu\u00e2nd pe calea nefast\u0103 depl\u00e2ns\u0103 de profesorul Ion Vlad, diriguitorii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc \u00eei vor trimite pesemne pe tinerii rom\u00e2ni studio\u015fi s\u0103 \u00eenve\u0163e latina \u015fi greaca dac\u0103 nu de la austrieci, undeva prin America, de nu chiar \u00een Patagonia \u015fi Groenlanda, c\u0103ci, nu-i a\u015fa, noi \u201ede la R\u00eem ne tragem …\u201d. Soarta ingrat\u0103 a limbilor na\u015fterii noastre europene a fost \u2013 \u015fi mai este \u2013 mult\u0103 vreme aceea\u015fi cu a unei bune \u015fi esen\u0163iale p\u0103r\u0163i din literatura rom\u00e2n\u0103: \u201eAminteam de programele cursurilor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u2013 spune profesorul Ion Vlad. Dac\u0103 sociologismul vulgar fusese instalat cu o autoritate tiranic\u0103, eludarea lui era adesea un r\u0103spuns la care aderam \u00een marea noastr\u0103 majoritate. Dac\u0103 un ignorabil, azi, lector universitar \u00eei preda, cu umilin\u0163\u0103 \u015fi deplin\u0103 \u00abconvingere\u00bb, pe Ion P\u0103un-Pincio sau pe Teodor Neculu\u0163\u0103, asistentul nostru, regretatul Cornel Regman, dialoga cu noi despre G. Bacovia \u015fi despre estetica simbolismului european … Nu uit \u00abscene din via\u0163a universitar\u0103\u00bb din perioada literaturii asasinate \u00eentr-un anume fel: un coleg de-al nostru \u00eel \u00eentrerupea pe un lingvist reputat care \u00ee\u015fi permisese s\u0103-l elogieze pe Sextil Pu\u015fcariu (…) Tinere\u0163ea ne salva, e drept, par\u0163ial, de atmosfera tot mai sumbr\u0103 \u015fi mai amenin\u0163\u0103toare sub specia ideologicului. Refugiul nostru era la BCU…\u201d. Printre asemenea \u201erefugii\u201d repetate se va strecura \u015fi se va \u00eemplini, \u00een pofida vicisitudinilor, destinul profesional \u015fi moral al unui \u201ecopil al mut\u0103rilor\u201d devenit un mare Profesor \u015fi un prestigios, exemplar istoric, hermeneut \u015fi cercet\u0103tor neobosit al culturii \u015fi literaturii rom\u00e2ne. Se declar\u0103 cititor al marii literaturi, \u201eprivilegiat de prietenia\u201d cu mari scriitori contemporani ca Ileana M\u0103l\u0103ncioiu ori prietenul din studen\u0163ie Dumitru Radu Popescu, a scris \u201ecu pl\u0103cere despre proza lui \u015etefan B\u0103nulescu, romanul lui George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, prozele lui Bedros Horasangian, ale lui Mircea Horia Simionescu…\u201d. Pe scurt, \u201eam comentat, e momentul s\u0103 spun, numai literatura supus\u0103 examenului (subiectiv, e drept) lecturii integrale; n-am admirat criticul acru, ulcerat, fericit de descoperiri catastrofale. Cartea incapabil\u0103 s\u0103 reziste la o lectur\u0103 atent\u0103, confirm\u00e2nd sau m\u0103car rezist\u00e2nd, a intrat \u00een umbra memoriei\u201d. Memoria Profesorului \u015fi exegetului str\u0103lucit este ea \u00eens\u0103\u015fi o mare bibliotec\u0103 \u00een care domnesc cu drepturi egale dragostea p\u0103strat\u0103 c\u0103r\u0163ii de literatur\u0103 \u015fi spiritul critic pe care cartea \u00eel merit\u0103. Spre deosebire de capricio\u015fii lecturii nefidele, lectura integral\u0103 practicat\u0103 de Ion Vlad, credincioas\u0103 legatului r\u0103mas de la M. Kog\u0103lniceau, e supus\u0103 pl\u0103cerii supreme de a citi cartea de dragul c\u0103r\u0163ii ca via\u0163\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi, iar nu al pl\u0103cerii vicioase de a o citi sub presiunea timpului schimb\u0103tor printre r\u00e2nduri \u015fi cum bate v\u00e2ntul, \u00eentorc\u00e2nd adesea biografia contra bibliografiei. Martor \u015fi \u201eactant\u201d al unei epoci fr\u0103m\u00e2ntate, fostul \u201ecopil al mut\u0103rilor\u201d dispune la senectute de un \u201ecurriculum\u201d emo\u0163ionant \u015fi exemplar ce face din titularul s\u0103u un model: de umanitate \u015fi de umanism.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eUn copil al mut\u0103rilor\u201d, spune despre sine profesorul Ion Vlad \u00een interviul acordat lui Iulian Boldea (Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 39\/ 19 sept.2014): \u201eM-am n\u0103scut \u00eentr-o localitate din spa\u0163iul C\u00e2mpiei Transilvaniei, Archind \u2013 poate \u015fi de aici admira\u0163ia mea pentru un prozator al miturilor C\u00e2mpiei Ardealului, Pavel Dan. De aici \u00eencepe periplul n\u0103ucitor, pentru un \u00abcopil… Cite\u0219te mai mult »Ion Vlad sau fidelitatea lecturii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12396,12397,6188],"class_list":["post-20805","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-vlad","tag-iulian-boldea","tag-pavel-dan"],"views":1012,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20805","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20805"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20805\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20805"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20805"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20805"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}