M\u0103 g\u00e2ndesc uneori cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 desp\u0103r\u0163irile dintre oameni. Oameni ce au parcurs o bun\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103 bucat\u0103 de drum \u00eempreun\u0103, indiferent de natura rela\u0163iei dintre ei. Oameni ce \u015fi-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit g\u00e2nduri, sentimente, idei, care au r\u00e2s \u00eempreun\u0103, care au privit asfin\u0163ituri si r\u0103s\u0103rituri laolalt\u0103, care au sperat c\u0103 extraordinarul va ap\u0103rea \u015fi \u00een vie\u0163ile lor, chiar \u00een forma cea mai banal\u0103 a cotidianului \u00eembl\u00e2nzit de iubire. De iubirea de frumos, de iubirea-pasiune, de iubirea pentru semeni. Cea mai acut\u0103 form\u0103 de desp\u0103r\u0163ire, desp\u0103r\u0163irea definitiv\u0103, de\u015fi a\u015f \u00eendr\u0103zni s\u0103 afirm c\u0103, doar pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, cu unic sens, este moartea. Cel care r\u0103m\u00e2ne este cel care poart\u0103 cumva crucea desp\u0103r\u0163irii; el este cel care p\u0103streaz\u0103 amintirea celui plecat \u015fi a ultimului r\u0103mas-bun. Iar dac\u0103 dispari\u0163ia are loc pe nepreg\u0103tite, \u015focul acesteia na\u015fte o paralizie spiritual\u0103, imposibil de vindecat.
\nDe\u015fi propor\u0163iile sunt diferite, nici desp\u0103r\u0163irea celor ce odat\u0103 s-au iubit cu pasiune (intens, inexplicabil, crez\u00e2nd c\u0103 ating absolutul) nu este str\u00e3in\u0103, ba dimpotriv\u0103, poart\u0103 o bun\u0103 parte din atributele celei cauzate de moartea fizic\u0103. Deoarece absen\u0163a fizic\u0103 a persoanei iubite este accentuat\u0103 tocmai de ideea c\u0103 via\u0163a continu\u0103 (de\u015fi nu am vrea, \u00een dorin\u0163a noastr\u0103 de a absolutiza iubirea), c\u0103 fiecare alege un alt drum (con\u015ftien\u0163i fiind c\u0103 urm\u0103toarea r\u0103scruce nu ni-l va mai \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa pe cel\u0103lalt cum anterior o f\u0103cuse, \u00een ipostaza unicit\u0103\u0163ii, a unei reg\u0103siri matriciale \u2013 vorba poetului, c\u0103ci azi le semeni tuturor la umblet \u015fi la port.) Totodat\u0103 suntem pe deplin con\u015ftien\u0163i c\u0103 timpul va estompa sentimentele, iar memoria noastr\u0103 afectiv\u0103, sl\u0103bit\u0103 parc\u0103 de suferin\u0163\u0103, nu va p\u0103stra intact\u0103 dec\u00e2t starea interioar\u0103, miracolul transform\u0103rii prin iubire, ce prin distan\u0163are va poten\u0163a dureros caracterul de excep\u0163ionalitate a tr\u0103irii sentimentului\u00a0 refuzat de prezentul prea concret. \u015ei pe care noi \u00een\u015fine ni-l refuz\u0103m.
\nDesp\u0103r\u0163irea este considerat\u0103 a fi generatoare de suferin\u0163\u0103 mai ales pentru cel ce a fost p\u0103r\u0103sit, care dezvolt\u0103 nu doar un complex al culpabiliz\u0103rii ci \u015fi unul al inferiorit\u0103\u0163ii. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 acela care ia aceast\u0103 decizie \u00een cuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103 nu este nici pe departe salvat de suferin\u0163\u0103. Dimpotriv\u0103. Sufer\u0103 poate mai mult. Cu c\u00e2t \u00ee\u015fi d\u0103 seama c\u0103 iubirea a fost ceea ce i-a legat \u015fi c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 nep\u0103m\u00e2nteasc\u0103 de ata\u015fament, de tr\u0103ire \u00eentru \u201ecelest\u201d nu s-ar mai fi putut prelungi \u00eentr-o form\u0103 la fel de elevat\u0103 ca p\u00e2n\u0103 \u00een momentul desp\u0103r\u0163irii, cu at\u00e2t se va sim\u0163i nu doar vinovat c\u0103 el a fost cel care a pus punctul final, ci \u015fi sf\u00e2\u015fiat c\u0103 a putut provoca suferin\u0163\u0103 celuilalt, chiar dac\u0103 tocmai spre binele aceluia. Poate fi echivalat\u0103 cu o moarte interioar\u0103 \u015fi, dac\u0103 suntem corec\u0163i cu noi \u00een\u015fine, ne d\u0103m seama c\u0103, neamestec\u00e2nd orgoliul \u00een iubire, chiar nu are importan\u0163\u0103 cine spune \u201es-a terminat\u201d sau care au fost motivele. Nici explica\u0163ii n-ar trebui s\u0103 cerem, pentru c\u0103, dac\u0103 a fost vorba de o rela\u0163ie special\u0103, situat\u0103 sub semnul iubirii, \u00een sensul ei cel mai ad\u00e2nc, acestea nu au cum s\u0103 capete un sens concret care s\u0103 ne mul\u0163umeasc\u0103 \u00een tulburarea desp\u0103r\u0163irii. \u00cemi vine \u00een minte ideea unei desp\u0103r\u0163iri cumva eterice, asemenea unui rotocol de abur ce-ar r\u0103m\u00e2ne \u00een urma unui vals a dou\u0103 entit\u0103\u0163i \u00eenv\u0103luite \u00een mister, care s\u0103 nu aib\u0103 nevoie de cuvinte, care s\u0103 fie \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi acceptat\u0103 de la sine, de ambii parteneri. De ce ar trebui s\u0103 rostim vorbe? C\u00e2nd primii muguri ai iubirii n-au fost nici \u00een\u0163ele\u015fi, nici explica\u0163i, nici justifica\u0163i. Poate nici rosti\u0163i. Au existat doar, au fost sim\u0163i\u0163i \u015fi au fost ajuta\u0163i s\u0103 \u00eenfloreasc\u0103. Dar suntem oameni. \u015ei a\u015ftept\u0103m aproape mereu explica\u0163ii, tocmai de la cei al\u0103turi de care am tr\u0103it revela\u0163ia sublimului. C\u0103ci despre situarea \u00eentr-un alt plan, este vorba, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. \u00cendr\u0103gostirea st\u0103 sub semnul inexplicabilului, al celestului, al unei indicibile atrac\u0163ii, magii, care scoate omul din t\u0103r\u00e2mul realului, plas\u00e2ndu-l \u00eentr-o stare de gra\u0163ie, privilegiat\u0103, sub un v\u0103l al lui Isis, iar desp\u0103r\u0163irea este \u201epreg\u0103tit\u0103\u201d, cumva insesizabil, de toate etapele \u015fi momentele care au transformat sentimentele, au de-format rela\u0163ia, \u00eentr-o \u00eencercare disperat omeneasc\u0103 de a o a\u015feza \u00een ordinea firescului, a oficialului, a socialului, a conformismului. \u015ei tocmai de aceea se a\u015fteapt\u0103 o explica\u0163ie. Ce este \u00eens\u0103 interesant este c\u0103 nu ne mul\u0163ume\u015fte o explica\u0163ie ce decurge din real, din concret, ci una metafizic\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 surprindem astfel golul, care, \u00een timpul rela\u0163iei, s-a creat \u00eentre cele dou\u0103 planuri. Vrem s\u0103 recuper\u0103m \u00een acel ultim ceas momentele de gra\u0163ie, s\u0103 refacem unitatea incipient\u0103 \u015fi bucla temporal\u0103 ce a constituit ie\u015firea din timpul real. Ne am\u0103gim c\u0103 neg\u0103sind motive omene\u015fti, terestre, putem spera la o reconciliere \u015fi, \u00eentreb\u00e2ndu-ne dac\u0103 ele exist\u0103 cu adev\u0103rat, vom \u00eencerca atunci s\u0103 recre\u0103m starea paradisiac\u0103 de la \u00eenceputuri. O nou\u0103 preomeneasc\u0103 iluzie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
M\u0103 g\u00e2ndesc uneori cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 desp\u0103r\u0163irile dintre oameni. Oameni ce au parcurs o bun\u0103 \u015fi pl\u0103cut\u0103 bucat\u0103 de drum \u00eempreun\u0103, indiferent de natura rela\u0163iei dintre ei. Oameni ce \u015fi-au \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit g\u00e2nduri, sentimente, idei, care au r\u00e2s \u00eempreun\u0103, care au privit asfin\u0163ituri si r\u0103s\u0103rituri laolalt\u0103, care au sperat c\u0103 extraordinarul va ap\u0103rea \u015fi \u00een vie\u0163ile… Cite\u0219te mai mult »Despre desp\u0103r\u0163ire<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-20794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1022,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20794"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20794\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}