\u00cen revista Pro Saeculum de la Foc\u015fani (nr. 1-2\/ 2014) continu\u0103 in extenso (pe nu mai pu\u0163in de zece pagini, fiecare, cum se \u015ftie, de m\u0103rimea unei coli A4) dezbaterea pe marginea lucr\u0103rii lui Mihail Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane (edi\u0163ia a II-a, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 832 de pagini), dezbatere sus\u0163inut\u0103 de Ilie B\u0103descu, preot Dumitru Radu, Tudor Nedelcea, Aurel Goci, Ilie Barang\u0103.
\nChiar dac\u0103 dezbaterea cap\u0103t\u0103, ici-colo, accente ditirambice, e de subliniat marele merit al prof. univ. Mihail Diaconescu de a fi realizat, pentru prima oar\u0103, o sintez\u0103 cu adev\u0103rat remarcabil\u0103, valorific\u00e2nd critic preocup\u0103rile \u00een domeniu ale unor \u00eenainta\u015fi ilu\u015ftri, precum Dimitrie Cantemir, Gh. \u015eincai, Petru Maior, Ghenadie En\u0103ceanu \u2013 Episcop al R\u00e2mnicului \u2013, Nicolae Iorga, Vasile P\u00e2rvan, Sextil Pu\u015fcariu. Dar nu numai pe ale acestora, ci \u015fi pe ale altora, mai aproape de vremurile noastre, din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, de exemplu teologi precum I.G. Coman, Dumitru St\u0103niloaie, Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, Mircea Pu\u015fcariu \u015f.a., ori pe ale unor istorici literari: Ion Rotaru, Dan Horia Mazilu, Gabriel \u0162epelea, Dumitru Micu. Probitatea \u015fi acribia lui Mihail Diaconescu merg departe. El citeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi un manual de liceu (Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103. Manual pentru clasa a XII-a de Andrei Gligor, Marin Iancu, Aurelia Ilian, Elena Neagoe, Mihai Nebunu, Nicolae I. Nicolae, A.Gh. Olteanu, Lucian Pavel, Elisabeta Ro\u015fca, ap\u0103rut la Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103 \u00een 1996), din care re\u0163ine un paragraf semnificativ apar\u0163in\u00e2nd lui Mihai Nebunu (pp. 195-196, edi\u0163ia 1999), formul\u00e2nd \u00eens\u0103 \u015fi unele obiec\u0163ii nu neap\u0103rat \u00eendrept\u0103\u0163ite.
\n\u00cenainta\u015filor ilu\u015ftri li se datoreaz\u0103 \u015fi \u00eencerc\u0103rile denomina\u0163iei epocii \u00een care \u201escriitorii\u201c dacoromani s-au manifestat ca \u00eenal\u0163i slujitori ai Adev\u0103rului relevat \u00een Biblie, \u00eenainte de toate \u00een Noul Testament. Astfel, Sextil Pu\u015fcariu sau I.G. Coman vorbesc despre \u201escriitorii biserice\u015fti din epoca str\u0103roman\u0103\u201c, iar al\u0163ii, despre \u201eliteratura autohton\u0103\u201c. Denomina\u0163ia str\u0103rom\u00e2n\u0103, referitoare la perioada secolelor I-VII, av\u00e2nd \u00een vedere ceea ce s-a numit, apoi, \u201ecre\u015ftinismul dacoroman\u201c, a fost impus\u0103 de Dan Horia Mazilu, care scrie articolul astfel intitulat, \u201eLiteratura str\u0103rom\u00e2n\u0103\u201c, pentru Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, literele L-O, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti 2005, pp. 72-74: \u201ePrin \u00eentinderea sa \u00een timp (a \u201eexerci\u0163iului c\u0103rtur\u0103resc\u201c, n.m.), seria scriitorilor str\u0103rom\u00e2ni (evocat\u0103 uneori cu rost, alteori f\u0103r\u0103 temeiuri deosebite) argumenteaz\u0103 tocmai continuitatea acestei \u00eendeletniciri \u015fi face din spa\u0163iul daco-roman sau protorom\u00e2nesc un loc integrat pe deplin \u00een ansamblul unor preocup\u0103ri ce aveau drept scop producerea c\u0103r\u0163ii\u201c (p. 72, col. 2). Mihail Diaconescu folose\u015fte denumirea de literatur\u0103 dacoroman\u00e3, pentru c\u0103 e convins c\u0103 aceast\u0103 sintagm\u0103 \u201eindic\u0103 vechimea, fondul etnic, contextul socio-istoric \u015fi socio-politic, precum \u015fi climatul cultural \u00een care au ap\u0103rut \u015fi s-au impus operele pe care le discut\u0103m\u201c (p. 201, ed. 1999).
\nR\u0103stimpul de \u015fase-\u015fapte secole din primul mileniu cre\u015ftin dacoroman, crezut a fi vid din punct de vedere spiritual \u015fi scriitoricesc, este a\u015fadar iluminat de min\u0163i ascu\u0163ite \u015fi sensibile, precum Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, episcop sud-dun\u0103rean (mort pe la 414), care \u201ecandideaz\u0103\u201c, zice Dan Horia Mazilu, al\u0103turi de Sf\u00e2ntul Ilarie, Sf\u00e2ntul Ambrozie ori Fericitul Augustin, la paternitatea imnului Te Deum laudamus (oper\u0103 liric\u0103 comparabil\u0103 cu Luceaf\u0103rul eminescian). Mitropolitul Dosoftei \u00eei socote\u015fte \u201epe ultimii doi autori ai rug\u0103ciunii… tip\u0103rind-o \u00een slavone\u015fte la sf\u00e2r\u015fitul Psaltirii \u00een versuri… sub titlul M\u0103rturisirea credin\u0163ei ortodoxe. Stihuri ale p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri episcopi Ambrozie al Meliodanului \u015fi Augustin al Hippomiei\u201c (Dic\u0163ionarul…, p. 72, col. 2). \u00cens\u0103 Mihail Diaconescu demonstreaz\u0103, cu argumente conving\u0103toare, c\u0103 paternitatea Sf\u00e2ntului Niceta este ne\u00eendoielnic\u0103 (pp. 751-752, ed. 1999).
\nSf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, Episcopul Lauren\u0163iu de Novae (sec. IV-V), Sf\u00e2ntul Martin de Bracara \u015fi istoricul got romanizat Iordanes sunt prezenta\u0163i \u00een cadrul \u015ecolii literare de la Dun\u0103rea de Jos, dar literatura patristic\u0103 dacoroman\u0103 e ilustrat\u0103 \u015fi de \u015ecoala de literatur\u0103 de la Tomis, din care fac parte: Sf\u00e2ntul Bratanian Episcop al Tomisului, Sf\u00e2ntul Theotim I Filosoful Episcop al Tomisului, Sf\u00e2ntul Ioan Cassian (360-430 sau 435), Episcopul Ioan de Tomis, Theotim al II-lea Episcop de Tomis (sec. V), Sf\u00e2ntul Dionisie Exiguul (Smeritul) (430-540 sau 545), Valentinian Episcop al Tomisului (sec.VI), Ioan Maxen\u0163iu, Leon\u0163iu din Bizan\u0163. Pentru a ilustra contextul cre\u015ftinesc c\u0103ruia ace\u015fti sfin\u0163i p\u0103rin\u0163i s-au integrat, preiau un paragraf din interven\u0163ia la dezbatere a preotului Dumitru Radu: \u201eEi au tr\u0103it \u015fi au scris \u00een atmosfera instituit\u0103 \u00een cultura str\u0103mo\u015filor no\u015ftri \u015fi a \u00eentregii Europe de Sfintele Sinoade Ecumenice de la Niceea (325), Constantinopole (381), Efes (431), Calcedon (451), cel mai impun\u0103tor Sinod prin num\u0103rul mare de participan\u0163i, din \u00eentreaga istorie a cre\u015ftinismului\u201c \u015fi al doilea Sinod de la Constantinopole (553) (Pro Saeculum, p. 108, col. 2).
\nDar dincolo de vie\u0163ile \u015fi operele acestor \u00eenalte spirite (at\u00e2t c\u00e2t s-au putut ele reconstitui \u2013 mai mult dec\u00e2t am b\u0103nui, trebuie s-o recunoa\u015ftem), lucrarea lui Mihail Diaconescu ridic\u0103 \u00eenc\u0103 alte c\u00e2teva categorii de probleme, pe care ne vom limita la a le enun\u0163a \u015fi numai ici \u015fi colo accentua. A\u015fadar: a) probleme de teorie a literaturii, cum ar fi speciile literare cultivate de sfin\u0163ii p\u0103rin\u0163i (un \u00eentreg inventar: epigrama funerar\u0103, actul martiric, imnul, biografia, tratatul, dialogul, \u00een form\u0103 antic\u0103 sau modern\u0103, didahia, epistola-dizerta\u0163ie, prefa\u0163a explicativ\u0103, cateheza \u2013 p. 206, ed. 1999), unele interfer\u00e2nd, adesea, cu altele, \u00een forme literare foarte complexe; b) probleme de filosofie a istoriei: \u201e\u00cenflorirea speciilor literare men\u0163ionate \u00een toat\u0103 aria de la Carpa\u0163i, Dun\u0103rea de Jos \u015fi Marea Neagr\u0103, \u00eentre secolele III \u015fi VII, arat\u0103 c\u00e2t de important\u0103 a fost epoca de mijloc a primului mileniu cre\u015ftin pentru afirmarea \u015fi expansiunea ordinii spirituale cre\u015ftine \u015fi daco-romane-eline \u00een spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic… \u00centr-un spa\u0163iu nelocuit, un asemenea fenomen ar fi fost imposibil. (Ilie B\u0103descu, Pro Saeculum, p. 107, col. 1); c) probleme de periodizare a literaturii dacoromane: \u201eCriteriul periodiz\u0103rii istorice a literaturii dacoromane este bine stabilit. El presupune patru etape: l) crea\u0163iile literare ale geto-dacilor \u00abdespre care nu \u015ftim \u00eens\u0103 dec\u00e2t c\u0103 au existat sub forma unor forme narative sau specii ale liricii populare\u00bb (oda, peanul, imnul, c\u00e2ntecul de dragoste, bocetul, epoda \u015fi belagines); 2) compunerile \u00een versuri sau proz\u0103 din Dacia Roman\u0103 sau Scythia Minor (secolele II-III); 3) redactarea actelor martirice; 4) epoca marilor crea\u0163ii din secolele IV-VI (Ioan Cassian, Sf\u00e2ntul Niceta de Remesiana, Dionisie Smeritul, Ioan Maxentius, Leontius Byzantinus \u015fi Martinus de Bracara)\u201c (Tudor Nedelcea, Pro Saeculum, pp. 110-111); d) impactul c\u0103r\u0163ii Istoria literaturii dacoromane asupra istoriei noastre \u015fi a culturii actuale, participan\u0163ii la dezbateri subliniindu-l la superlativ, \u00eenc\u00e2t, a\u015f zice, exist\u0103 chiar un pericol al suspiciunii. Ilie B\u0103descu: \u201eTocmai o lucrare ca aceasta a lui Mihail Diaconescu se dovede\u015fte apt\u0103 s\u0103 \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze peisajele superetnosului (!) daco-roman \u00een primul mileniu, \u00een toat\u0103 splendoarea \u015fi amploarea sa\u201c (s.m., PS, p. 107, col. 2). Preot Dumitru Radu: \u201e…public\u00e2nd Istoria literaturii dacoromane, Mihail Diaconescu a schimbat definitiv modul nostru de a ne raporta la valorile teologice \u015fi spirituale care ne reprezint\u0103 \u00een timp \u015fi \u00een lume… Suntem mo\u015ftenitorii unei mari culturi, care semnific\u0103 ceea ce este spiritual \u015fi \u00een\u0103l\u0163\u0103tor \u00een fiecare dintre noi, dar \u015fi \u00een neamul rom\u00e2nesc hristofor de pretutindeni\u201c (PS,
\np. 110, col. l-2). Tudor Nedelcea: \u201eScris\u0103 \u00eentr-un stil agreabil, Istoria literaturii dacoromane de Mihail Diaconescu se remarc\u0103 prin acribie \u015ftiin\u0163ific\u0103, epuizarea surselor documentare, demonstrarea valorii fiec\u0103rui scriitor cre\u015ftin prin pertinen\u0163a analizei critice a operelor p\u0103strate. Este o sintez\u0103 riguroas\u0103 a unei epoci cu care urma\u015fii dacoromanilor, rom\u00e2nii, se pot m\u00e2ndri. Rom\u00e2nii sunt cel mai vechi popor cre\u015ftin \u00een acest spa\u0163iu european, av\u00e2nd \u00ab\u00een raport cu to\u0163i vecinii lor un mileniu \u00een plus de via\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 cre\u015ftin\u0103\u00bb\u201c (PS, p. 111, col. 2); e) valorificarea \u00een actualitatea imediat\u0103 a acestor scrieri dacoromane, a\u015fa cum s-a f\u0103cut deja public\u00e2ndu-se opul de 908 de pagini de Scrieri alese din opera lui Ioan Cassian (Editura Institutului Biblic \u015fi de Misiune al BOR, 1990). \u00cen acest sens, este convocat Gabriel \u0162epelea, din care Mihai Diaconescu citeaz\u0103: \u201eAm fi nedrep\u0163i cu propria noastr\u0103 cultur\u0103 dac\u0103 am \u00eencorpora \u00een Istoria literaturii rom\u00e2ne doar \u00abliteratura rom\u00e2n\u0103 \u00een limba slavon\u0103\u00bb din secolele XV-XVII \u015fi am ignora scrierile rom\u00e2ne\u015fti \u00een limba latin\u0103 care au cunoscut o dezvoltare complex\u0103 \u00een secolele IV-VI d.Hr. \u015fi sub forma latinei medievale (t\u00e2rzii) din secolele XVI-XIX\u201c (p. 195, ed. 1999)
\n\u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 cei \u015fcoli\u0163i vorbesc despre literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een limba slavon\u0103 (v. \u00cenv\u0103\u0163\u0103turile lui Neagoe Basarab c\u0103tre fiul s\u0103u Teodosie, de exemplu), de ce n-am muta \u00eenceputul literaturii rom\u00e2ne cu o mie de ani mai devreme, vorbind despre literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een limba latin\u0103. Avem \u2013 s-a v\u0103zut \u2013 cu ce demonstra aceasta. \u015ei, dac\u0103 numai 5% dintre absolven\u0163ii liceului \u015fi 50% dintre absolven\u0163ii facult\u0103\u0163ilor umaniste ar r\u0103m\u00e2ne cu ideea, partida ar fi c\u00e2\u015ftigat\u0103. Ar fi, metaforic vorbind, catedrala m\u00e2ntuirii neamului nostru, pe care ne tot str\u0103duim s-o construim la propriu. Am ridica \u00eens\u0103 un monument mai tare dec\u00e2t betonul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen revista Pro Saeculum de la Foc\u015fani (nr. 1-2\/ 2014) continu\u0103 in extenso (pe nu mai pu\u0163in de zece pagini, fiecare, cum se \u015ftie, de m\u0103rimea unei coli A4) dezbaterea pe marginea lucr\u0103rii lui Mihail Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane (edi\u0163ia a II-a, revizuit\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, 832 de pagini), dezbatere sus\u0163inut\u0103 de Ilie B\u0103descu, preot Dumitru… Cite\u0219te mai mult »Literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een literatura latin\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12389],"class_list":["post-20790","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-pro-saeculum-de-la-focsani"],"views":1061,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20790","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20790"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20790\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20790"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20790"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20790"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}