{"id":20785,"date":"2014-10-04T19:28:39","date_gmt":"2014-10-04T17:28:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20785"},"modified":"2014-10-04T19:28:39","modified_gmt":"2014-10-04T17:28:39","slug":"lucia-di-lammermoor-sau-scufundarea-operei-in-viata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/lucia-di-lammermoor-sau-scufundarea-operei-in-viata\/","title":{"rendered":"Lucia di Lammermoor sau scufundarea operei \u00een via\u0163\u0103"},"content":{"rendered":"

O spun din capul locului: greu m\u0103 las dus\u0103 la oper\u0103 pentru c\u0103 m\u0103 a\u015ftept s\u0103 g\u0103sesc ni\u015fte spectacole pr\u0103fuite de \u0163i-e mai mare mila. Pentru nimic \u00een lume nu mi-a\u015f fi \u00eenchipuit c\u0103 o montare din genul liric poate fi cu adev\u0103rat tulbur\u0103toare. \u015ei, totu\u015fi, miracolul s-a produs: Opera Na\u0163ional\u0103 Ia\u015fi, Lucia di Lammermoor, regia Andrei \u015eerban.
\nAm \u00eentrebat-o pe directoarea Operei, Beatrice Rancea, care au fost auspiciile acestei op\u0163iuni repertoriale:
\n\u201e\u00cen ultimul timp am \u00eencercat s\u0103 refac repertoriul cu titlurile care ne lipseau, Boema, Aida, Traviata, B\u0103rbierul din Sevilla. C\u00e2nd am v\u0103zut Lucia… la Paris, nu mi-am imaginat c\u0103 o s\u0103-l conving pe domnul Andrei \u015eerban, c\u0103 o s\u0103 putem avea aceast\u0103 produc\u0163ie impresionant\u0103 din punct de vedere al decorurilor, costumelor \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, al vocilor care trebuie s\u0103 acopere aceast\u0103 partitur\u0103 extraordinar\u0103. M\u0103 bucur c\u0103, dup\u0103 ce a lucrat cu noi Indiile galante \u015fi Troienele, s-a convins c\u0103 ar fi posibil s\u0103 \u00eencerc\u0103m aceast\u0103 montare grandioas\u0103 cu Lucia… M\u0103 bucur pentru publicul nostru c\u0103 de acum \u00eencolo va putea vedea o Lucie… a\u015fa cum se putea vedea numai la Paris.\u201c<\/span>
\nNu pot s\u0103 nu remarc c\u0103 Opera Na\u0163ional\u0103 din Ia\u015fi este \u00eentr-un reviriment fantastic. Cum s-a produs acesta explic\u0103 tot directoarea Beatrice Rancea:
\n\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, am adus arti\u015fti importan\u0163i, c\u00e2nt\u0103re\u0163i, dirijori, care au performat pe scena noastr\u0103. \u00cen trei ani am avut dou\u0103zeci de premiere importante de oper\u0103 \u015fi teatru-dans sau balet. Asta face ca publicul s\u0103 fie numeros la spectacolele noastre. Avem bilete v\u00e2ndute cu c\u00e2te dou\u0103-trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte. La \u00eenceput am v\u00e2ndut c\u00e2te treizeci de bilete \u00een picioare \u015fi acum am ajuns la cincizeci la fiecare spectacol. Sunt nume mari care au \u00eentr-adev\u0103r ce s\u0103 arate publicului care a venit aici.\u201c<\/span>
\nSala plin\u0103. Ultima repeti\u0163ie cu publicul, \u00een care, din distribu\u0163ia dubl\u0103, performeaz\u0103 interpre\u0163ii angaja\u0163i la Opera din Ia\u015fi. Regizorul ne previne c\u0103 ace\u015ftia se vor menaja (nu a aniticipat bine, spre fericirea noastr\u0103), c\u0103 nu au obliga\u0163ia s\u0103 c\u00e2nte cu voce plin\u0103, mai ales c\u0103 sunt dup\u0103 un maraton de patru seri la r\u00e2nd.
\nAndrei \u015eerban: \u201eIdeea c\u0103 opera este \u00een primul r\u00e2nd muzic\u0103 \u015fi voce este neadev\u0103rat\u0103, pentru c\u0103 tot ceea ce se transmite se transmite prin trup. Vocea iese din trup. Dac\u0103 trupul nu particip\u0103, vocea parc\u0103 nu vine din experien\u0163\u0103, din intui\u0163ie, din emo\u0163ie. \u00cen aceste c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care am lucrat \u00eempreun\u0103 c\u00e2nt\u0103re\u0163ii au \u00eencercat s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 ceva care nu le este oferit deseori, \u00een special \u00een opera din Rom\u00e2nia, r\u0103mas\u0103, din p\u0103cate, mult \u00een urm\u0103 fa\u0163\u0103 de ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een opera din lume, unde c\u00e2nt\u0103re\u0163ii sunt actori. Atunci c\u00e2nd pot s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 joace \u00een mod egal, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii dep\u0103\u015fesc c\u00e2teodat\u0103 actorii de teatru. Asear\u0103, ni\u015fte actori de la Teatrul Na\u0163ional care au v\u0103zut spectacolul au fost invidio\u015fi pe jocul c\u00e2nt\u0103re\u0163ilor de oper\u0103. Interpre\u0163ii din Lucia au demonstrat c\u0103 se poate \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een Rom\u00e2nia ca un c\u00e2nt\u0103re\u0163 s\u0103 fie un actor total.\u201c<\/span>
\nCum s\u0103 scuturi praful de pe pove\u015fti a c\u0103ror ingenuitate a fost fumat\u0103 de secole \u00eentregi? Pare o barier\u0103 insurmontabil\u0103. Cum s\u0103 diluezi nefirescul cu care se asociaz\u0103 \u00eendeob\u015fte conven\u0163ia teatrului liric, chiar \u015fi atunci c\u00e2nd e manevrat\u0103 de marii regizori? Oric\u00e2t de atent \u015fi-ar g\u00e2ndi ace\u015ftia spectacolele, oric\u00e2t ar vrea interpre\u0163ii s\u0103 cure\u0163e desuetudinea, imposibil ca ei s\u0103 nu alunece \u00een ipostazele consacrat artificiale. \u00cen montarea lui Andrei \u015eerban, \u00eens\u0103, nici pomeneal\u0103 de posturile \u00een care \u00een\u0163epenesc c\u00e2nt\u0103re\u0163ii tradi\u0163ionali de oper\u0103, pentru ca, nemi\u015fca\u0163i, cu picioarele bine \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2nt, s\u0103 dea drumul la triluri. Regizorul face minuni. Cu o u\u015foar\u0103 turnur\u0103 feminist\u0103, vechea poveste romantic\u0103 a Luciei di Lammermoor prime\u015fte o nou\u0103 consisten\u0163\u0103. Eroina devine un simbol al femeii manipulate, moned\u0103 de schimb \u00een jocurile de putere \u015fi de influen\u0163\u0103 politic\u0103 \u00eentr-o lume st\u0103p\u00e2nit\u0103 de b\u0103rba\u0163i. Mesajul este nea\u015fteptat, iar realizarea, magistral\u0103. C\u0103ci \u00een montarea de la Ia\u015fi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tot timpul ceva.
\n\u00cen spatele eroilor care ocup\u0103 prim-planul, scenele din plan secund creeaz\u0103 subliminal, nefor\u0163at, impresia de viu \u015fi de realitate. Este unul dintre atuurile care \u00eel fac singular pe renumitul regizor. Numai Andrei \u015eerban se pricepe la o asemenea magie orchestrat\u0103 pe multiple niveluri. Nimic nu ia ochii, nimic nu e ostentativ, \u00een schimb totul se \u00eembib\u0103 de viu. Regizorul imagineaz\u0103 nenum\u0103rate detalii menite s\u0103 ofere un continuum contextual, astfel \u00eenc\u00e2t via\u0163a s\u0103 se manifeste polifonic. \u00cen planul al doilea o suit\u0103 de ac\u0163iuni se desf\u0103\u015foar\u0103, se continu\u0103, \u00ee\u015fi r\u0103spund una alteia.
\nSpectacolul \u00eenainteaz\u0103 prin scene u\u015for recognoscibile, personajele sau situa\u0163iile au \u201eun ceva\u201c filmic, astfel \u00eenc\u00e2t publicul s\u0103 le asimileze pe nesim\u0163ite, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eempiedice de conven\u0163ia dramatic\u0103. Ofi\u0163eri cu chipiuri de Nazi \u015fi atitudini beligerante, atmosfera de cazarm\u0103 cu paturi suprapuse \u015fi comenzi fluierate, jocul de c\u0103r\u0163i, b\u0103ie\u0163i goi p\u00e2n\u0103 la br\u00e2u, cu centuri negre, sunt toate decupate dintr-un imaginar modern \u00een care s-au depozitat mii de asemenea secven\u0163e. Chiar \u015fi tulbur\u0103toarea scen\u0103 \u00een care femeile o preg\u0103tesc pe Lucia de nunt\u0103, o \u00eembrac\u0103 la vedere \u015fi o machiaz\u0103 strident, ca pe o p\u0103pu\u015f\u0103 moale, de c\u00e2rp\u0103 (\u00een interac\u0163iunea cu ceilal\u0163i, eroina, lipsit\u0103 de puterea de a opta, r\u0103m\u00e2ne un obiect), este \u015fi ea cinematografic\u0103. Mirele cu privire fix\u0103 \u015fi atitudine insolent\u0103 (excelentul actor Andrei Ferme\u015fanu), adus, \u00een scena nun\u0163ii aranjate, \u00een lectic\u0103 purtat\u0103 pe umeri de geala\u0163i, b\u0103rba\u0163ii scrobi\u0163i care num\u0103r\u0103 darul, respectiv teancurile de bani din servietele diplomat, \u0163in de o binevenit\u0103 \u015fi parodic\u0103 observa\u0163ie social\u0103. Cu alte cuvinte, de via\u0163a \u00een desf\u0103\u015furare. Dar oric\u00e2t de familiare ar fi cadrele, compusul \u00een ansamblu, cu dozajul \u015fi articula\u0163iile sale, ofer\u0103 permanente surprize, mai ales c\u00e2nd gesturilor din paradigma realist\u0103, lesne de recunoscut, le sunt juxtapuse, pe nesim\u0163ite, atitudini simbolice. Inevitabil, at\u00e2t dramatismul, c\u00e2t \u015fi poezia cresc atunci c\u00e2nd Lucia va c\u0103dea sacrificial cu capul pe buturug\u0103 sau c\u00e2nd miresele se vor multiplica, decupate parc\u0103 din perspectiva interioar\u0103 a unui Edgardo (Florin Guzg\u0103) \u00eennebunit de tr\u0103darea iubitei. Andrei \u015eerban al\u0103tur\u0103, subtil, cu m\u00e2n\u0103 de mare regizor, scene de maxim\u0103 vitalitate cu elemente simbolice-surpriz\u0103, angoasante (roaba neagr\u0103 din care Lucia scoate premonitoriu c\u0103r\u0103mizi negre ca smoala sau mald\u0103rul de l\u00e2n\u0103 alb\u0103 pe care eroina o scotoce\u015fte \u00een aria nebuniei, pentru a g\u0103si toporul). Stranietatea acestor juxtapuneri f\u0103cute f\u0103r\u0103 ostenta\u0163ie amplific\u0103 dramatismul, dar \u015fi spectaculosul vizual pe care publicul \u00eel decripteaz\u0103 apel\u00e2nd la un cod cromatic consacrat de secole \u00een incon\u015ftientul colectiv.
\nLa \u00eenceputul spectacolului, Andrei \u015eerban avea s\u0103 explice:
\n\u201eMi-am amintit \u00eentrebarea pe care Hamlet \u015fi-o pune tot timpul: de ce facem teatru? Care este inten\u0163ia? \u00centrebarea nu are r\u0103spuns. \u015ei opera se \u00eencadreaz\u0103 \u00een aceea\u015fi \u00eentrebare: de ce suntem aici acum, \u00een acest moment? Clipa de acum este irepetabil\u0103. Ceea ce e important este s\u0103 fie viu. Dac\u0103 e viu, dac\u0103 are via\u0163\u0103, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ne-am f\u0103cut datoria.\u201c\u00a0 \u00a0<\/span>
\nPlanurile acestea multiple pe care se desf\u0103\u015foar\u0103 zeci de ac\u0163iuni nu ar fi fost posibile \u00een lipsa spa\u0163iului multistratificat. \u00cen construc\u0163ia din c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u015fie, semicircular\u0103, etajul va fi constant populat de via\u0163a care fream\u0103t\u0103. Decorul lui Octavian Neculai se modeleaz\u0103 \u015fi remodeleaz\u0103 continuu.\u00a0 Nenum\u0103ratele verticale, cu funii care at\u00e2rn\u0103, cu escaliere care compun form\u0103 dup\u0103 form\u0103, cu un cort-baldachin, \u00een\u0103l\u0163at pe vertical\u0103, \u00een care se consum\u0103 nup\u0163iul, dar \u015fi crima, sau cu pasarele care coboar\u0103 pentru a t\u0103ia scena \u00een diagonal\u0103, umpl\u00e2ndu-se de oameni \u015fi de mi\u015fcare, ritmeaz\u0103 deconcertant spa\u0163iul. Viul din ac\u0163iunile imaginate de regizor se \u00eentrege\u015fte cu dinamismul din conceptul scenografic. Spa\u0163iul debordeaz\u0103 de obiecte din s\u0103lile de antrenament asociate inevitabil cu mi\u015fcarea: cal cu m\u00e2nere, \u0163intare, saci de box, inele, paralele… \u00centr-un asemenea cadru, interpre\u0163ii joac\u0103 pe sc\u0103ri, la \u00een\u0103l\u0163imi diferite. Al\u0163ii sunt suspenda\u0163i de inele sau fac exerci\u0163ii de scrim\u0103. Nu exist\u0103 momente plate \u00een montarea lui Andrei \u015eerban. Aproape \u00een fiecare minut, chiar \u015fi \u00een p\u0103r\u0163ile \u00een care se aude doar orchestra dirijat\u0103 de Vlad Iftinca (crescut \u00een Opera din Ia\u015fi, dar acum invitat special, spre bucuria tuturor, de la Metropolitan Opera din New York), mi\u015fcarea umple spa\u0163iul. Iar scena str\u0103luce\u015fte de culoare \u015fi prin evantaiul de costume elegante, extrem diversificate, desenate \u00eentr-o cromatic\u0103 fin\u0103, marca Lia Man\u0163oc. Contraste, elemente-surpriz\u0103 (oameni at\u00e2rna\u0163i cu capul \u00een jos, ca \u00een debutul surprinz\u0103tor al spectacolului, militarul cu pistolul a\u0163intit spre public, chiuvetele din st\u00e2nga scenei) alterneaz\u0103 cu tu\u015fe cu func\u0163ie decorativ\u0103 ca femeile care arunc\u0103 din co\u015furi frunzele \u00eeng\u0103lbenite.
\nPe scen\u0103, baloane colorate \u015fi o saraband\u0103 a mi\u015fc\u0103rii. Adversar al staticului \u015fi al \u00een\u0163epenirii c\u00e2nt\u0103re\u0163ului de oper\u0103 \u00een posturi ridicole, Andrei \u015eerban \u00ee\u015fi convinge interpre\u0163ii s\u0103 c\u00e2nte \u00een timp ce fac, de exemplu, exerci\u0163ii la paralele. Lucia (L\u0103cr\u0103mioara Maria Hrubaru Roat\u0103) \u00ee\u015fi interpreteaz\u0103 ariile d\u00e2ndu-se \u00een leag\u0103n c\u00e2t e scena de mare sau, cu o performan\u0163\u0103 uluitoare, st\u00e2nd suspendat\u0103 \u00een m\u00e2ini la paralele. Expresivitatea ei pe scen\u0103 ar merita de dat ca exemplu \u00een manuale. C\u00e2nt\u0103rea\u0163a se afl\u0103 \u00een ve\u015fnic\u0103 mi\u015fcare, iar dramatismul s\u0103u cre\u015fte p\u00e2n\u0103 la disperarea de Medee \u00eens\u00e2ngerat\u0103, cu ochii mari \u015fi obrajii m\u00e2nji\u0163i \u00een ro\u015fu, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 se cure\u0163e simbolic de crim\u0103, sp\u0103l\u00e2ndu-\u015fi p\u0103rul \u00een fa\u0163a publicului. Nu trebuie s\u0103 fii expert ca s\u0103-\u0163i dai seama de calit\u0103\u0163ile vocale ale interpretei, de str\u0103lucirea \u015fi c\u0103ldura vocii sale sau de cele ale lui Jean Kristof Bouton, \u00een rolul lui Enrico, actor la fel de \u00eenzestrat, care reu\u015fe\u015fte performan\u0163a de a c\u00e2nta \u00een timp ce-\u015fi face r\u0103sucirile la inele.
\nBine\u00een\u0163eles, atuurile acestea fizice se explic\u0103 \u015fi prin tinere\u0163ea distribu\u0163iei. Secretul ei \u00eel afl\u0103m de la directoarea operei, Beatrice Rancea:
\n\u00a0\u201eAm \u0163inut foarte mult la performan\u0163\u0103, la profesionalism, la nume care au \u00eentr-adev\u0103r ce s\u0103 arate publicului \u015fi angaja\u0163ilor no\u015ftri, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t to\u0163i sunt tineri. Marea majoritate a debutan\u0163ilor pe care i-am avut \u015fi \u00een Boema, \u015fi \u00een Traviata \u015fi acum \u015fi \u00een Lucia… sunt tineri care au de abia un an de c\u00e2nd sunt soli\u015fti. Pentru c\u0103 i-am scos din cor. Mi s-a p\u0103rut foarte important s\u0103 nu treac\u0103 mult timp p\u00e2n\u0103 ce tinerii talenta\u0163i s\u0103 ajung\u0103 soli\u015fti. \u015ei eu am fost interpret\u0103 la Oper\u0103 \u015fi \u015ftiu cum e. Am stat \u015fapte ani \u00een ansamblul Operei p\u00e2n\u0103 am ajuns solist\u0103. \u015etiu cum e ca \u00eentr-o sear\u0103 s\u0103 ai rol principal, s\u0103 fii titlul spectacolului, iar \u00een a doua s\u0103 cari o tav\u0103 printr-o operet\u0103. E foarte important s\u0103 ajut\u0103m tinerii, s\u0103-i cre\u015ftem \u015fi s\u0103 preg\u0103tim genera\u0163ia pe care o l\u0103s\u0103m \u00een urm\u0103. \u00cen Lucia… absolut to\u0163i debuteaz\u0103 \u00een aceste roluri importante.\u201c \u00a0\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n

 <\/p>\n

\"Untitled-3\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O spun din capul locului: greu m\u0103 las dus\u0103 la oper\u0103 pentru c\u0103 m\u0103 a\u015ftept s\u0103 g\u0103sesc ni\u015fte spectacole pr\u0103fuite de \u0163i-e mai mare mila. Pentru nimic \u00een lume nu mi-a\u015f fi \u00eenchipuit c\u0103 o montare din genul liric poate fi cu adev\u0103rat tulbur\u0103toare. \u015ei, totu\u015fi, miracolul s-a produs: Opera Na\u0163ional\u0103 Ia\u015fi, Lucia di Lammermoor,… Cite\u0219te mai mult »Lucia di Lammermoor sau scufundarea operei \u00een via\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[6750,12385,9705,12386,12387],"class_list":["post-20785","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-andrei-serban","tag-ansamblul-operei","tag-beatrice-rancea","tag-directoarea-operei","tag-luciei-di-lammermoor"],"views":1745,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20785","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20785"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20785\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20785"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20785"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20785"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}