{"id":20777,"date":"2014-10-04T19:19:24","date_gmt":"2014-10-04T17:19:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20777"},"modified":"2014-10-04T19:19:24","modified_gmt":"2014-10-04T17:19:24","slug":"brazilia-gabriela-schite-si-portrete","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/brazilia-gabriela-schite-si-portrete\/","title":{"rendered":"Brazilia & Gabriela \u2013 schi\u0163e \u015fi portrete"},"content":{"rendered":"

Jorge Amado, Gabriela,<\/em> traducere \u015fi note de Dan Munteanu Col\u00e1n, Bucure\u015fti, Editura Univers, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Mai cunoscut, poate, cel pu\u0163in \u00een anumite cercuri latino-americane (\u015fi nu numai) pentru serialul de televiziune inspirat de romanul s\u0103u Gabriela, iar \u00een altele pentru versiunea cinematografic\u0103 a aceluia\u015fi, dat\u00e2nd din anul 1983, cu Sonia Braga \u015fi Marcello Mastroianni \u00een rolurile principale, Jorge Amado (1912 \u2013 2001), cel care se autodefinea la un moment dat cu umor drept \u201eun Garc\u00eda M\u00e1rquez al s\u0103racilor\u201d, aduce \u00een centrul tuturor romanelor sale imaginea Braziliei, \u00een multiplele ei ipostaze.
\nDincolo de regionalism<\/strong>
\nV\u0103z\u00e2ndu-\u015fi de timpuriu opera tradus\u0103 \u00een numeroase limbi str\u0103ine, aflat cu aproape fiecare nou\u0103 carte pe care a publicat-o \u00een topurile de v\u00e2nz\u0103ri din \u0163ara sa (dar \u015fi din altele), Amado pare a fi g\u0103sit rapid acea formul\u0103 magic\u0103 a combina\u0163iei de succes \u00eentre tema politicii, a iubirii \u015fi accentele (foarte bine plasate) de culoare local\u0103, prezentate \u00eentotdeauna cu o excelent\u0103 dozare a sentimentului, dar \u015fi cu o perfect\u0103 \u00een\u0163elegere a realit\u0103\u0163ilor nu o dat\u0103 dure care au marcat epoca \u00eenceputului de secol XX, perioad\u0103 \u00een care Brazilia \u00eencepea s\u0103 se modernizeze. Iar dac\u0103 unii critici l-au acuzat uneori de situare deliberat\u0103 la nivelul impus de gustul publicului, cititorii de pretutindeni au descoperit \u00een proza sa ceea ce pu\u0163ini scriitori contemporani au (mai) reu\u015fit s\u0103 le ofere: anume, istorisiri bine scrise, \u00eent\u00e2mpl\u0103ri palpitante plasate mereu \u00eentr-un cadru conving\u0103tor descris \u015fi, desigur, pove\u015fti de dragoste.
\nIar aceste elemente se g\u0103sesc, mai mult dec\u00e2t oriunde altundeva \u2013 \u015fi la o cot\u0103 estetic\u0103 remarcabil\u0103 (care r\u0103m\u00e2ne viabil\u0103 chiar \u015fi la mai bine de jum\u0103tate de veac de la apari\u0163ie!) \u2013 \u00een Gabriela (Gabriela, cravo e canela), roman publicat \u00een anul 1958. Subintitulat\u0103 Cronica unui ora\u015f de provincie, cartea are \u00een vedere, pe l\u00e2ng\u0103 dragostea pe care o tr\u0103ie\u015fte frumoasa \u015fi impetuoasa mulatr\u0103 Gabriela al\u0103turi de Nacib, patronul de origine sirian\u0103 al unui local la mod\u0103, \u015fi istoria \u2013 \u00een\u0163eleg\u00e2nd prin istorie evolu\u0163ia spre modernizare a respectivei a\u015fez\u0103ri braziliene: Ilh\u00e9us, din provincia Bah\u00eda.
\nConsiderat o construc\u0163ie narativ\u0103 prin intermediul c\u0103reia autorul ar fi aderat deschis la estetica \u201eliteraturii regionaliste\u201d afirmate mai ales \u00een nordul (nord-estul) Braziliei, romanul acesta ofer\u0103, \u00eens\u0103, posibilit\u0103\u0163i numeroase de lectur\u0103 \u015fi de interpretare, c\u00e2t\u0103 vreme, pe l\u00e2ng\u0103 temele oarecum tradi\u0163ional-costumbriste, ce \u0163in de domeniul social \u015fi economic al lumii descrise, Amado a configurat \u015fi un text simbolic, Gabriela \u00eens\u0103\u015fi put\u00e2nd fi privit\u0103 ca expresie a acelei Brazilii vii, nonconformiste, libere \u015fi adev\u0103rate. \u00cen plus, nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere subtila ironie cu care scriitorul \u00ee\u015fi condimenteaz\u0103 textul, \u015fi nici notele de sarcasm care nu lipsesc nici ele din prezentarea unor realit\u0103\u0163i care au marcat aceast\u0103 \u0163ar\u0103 \u00een primele decenii ale secolului XX. Iar polifonia excelent orchestrat\u0103 ce domin\u0103 romanul, ca \u015fi al\u0103turarea unor strategii extrem de moderne (experimentale chiar) cu aspecte pitoresc-descriptive sunt argumente care fac din Gabriela un adev\u0103rat tur de for\u0163\u0103 \u015fi un document relevant chiar \u015fi dincolo de nivelul strict literar \u00een ceea ce prive\u015fte identitatea brazilian\u0103.
\n\u00cen fond, Ilh\u00e9us, localitatea pus\u0103 de peste patru sute de ani sub semnul \u015fi, desigur, sub ocrotirea Sf\u00e2ntului Gheorghe (S\u00e3o Jorge dos Ilh\u00e9us), se dovede\u015fte a fi un creuzet \u00een care se contopesc rase, credin\u0163e \u015fi etnii diverse, pentru ca prin intermediul amestecului unic dintre ele s\u0103 rezulte setul de valori \u2013 etice \u015fi estetice \u2013 al regiunii nord-estice a Braziliei (zon\u0103 care a \u015fi determinat, de altfel, apari\u0163ia unei literaturi specifice, privilegiind mai ales o anumit\u0103 tematic\u0103, \u00een descende\u0163a marii mi\u015fc\u0103ri estetice regionaliste braziliene care marcase secolul al XIX-lea).
\n\u201eGaroafe \u015fi scor\u0163i\u015foar\u0103…\u201d<\/strong>
\nAc\u0163iunea romanului \u00eencepe \u00een prim\u0103vara anului 1925, la vremea c\u00e2nd sunt \u00een floare arborii de cacao (sursa prosperit\u0103\u0163ii ora\u015fului!), iar primele pagini pun \u00een fa\u0163a cititorului o serie de date esen\u0163iale care vor determina \u00eent\u00e2mpl\u0103rile viitoare. A\u015fadar, \u00eentr-o bun\u0103 diminea\u0163\u0103, lini\u015ftitul Ilh\u00e9us este zguduit de vestea c\u0103 mo\u015fierul Jesu\u00edno Mendon\u00e7a i-a ucis cu c\u00e2teva focuri de arm\u0103 pe so\u0163ia sa, dona Sinh\u00e0zinha, \u015fi pe dentistul Osmundo Pimentel \u2013 chestiune de onoare la care consimt majoritatea locuitorilor ora\u015fului, care considerau (ori m\u0103car afirmau…) c\u0103 adulterul nu putea fi pedepsit altfel. Tot atunci, Nacib, proprietarul localului Ves\u00favio prime\u015fte vestea \u2013 pentru el, \u00een clipa aceea, la fel de zguduitoare ca \u015fi cea dint\u00e2i \u2013 c\u0103 Filomena, b\u0103tr\u00e2na sa buc\u0103t\u0103reas\u0103, a decis s\u0103 plece la ora\u015f, l\u0103s\u00e2ndu-l \u00een mare \u00eencurc\u0103tur\u0103, cu afacerea descoperit\u0103 \u015fi devenit\u0103, deodat\u0103, extrem de vulnerabil\u0103. Textul c\u0103r\u0163ii va eviden\u0163ia, dup\u0103 cum se \u00eentrevede, dou\u0103 planuri principale: pe de o parte, situa\u0163ia unei a\u015fez\u0103ri braziliene care finalmente va urma calea progresului, iar pe de alta, aventurile \u2013 \u015fi aventura! \u2013 lui Nacib \u00een c\u0103utarea unei buc\u0103t\u0103rese pricepute care s-o \u00eenlocuiasc\u0103 pe Filomena.
\nPrevizibil, aceas\u0103 nou\u0103 buc\u0103t\u0103reas\u0103, cu greu g\u0103sit\u0103 \u2013 dar g\u0103sit\u0103, spre marea ei bucurie, c\u0103ci fata plecase la ora\u015f ca s\u0103 scape de s\u0103r\u0103cie \u015fi de mizerie \u015fi ca s\u0103 lase definitiv \u00een urm\u0103 traiul greu de acas\u0103 \u2013 este Gabriela, \u201ecravo e canela\u201d; \u00eenmiresmat\u0103, vesel\u0103, mereu \u00eenc\u00e2nt\u0103toare: \u201eP\u0103rea f\u0103cut\u0103 din c\u00e2ntec \u015fi dans, din soare \u015fi lun\u0103, era din garoafe \u015fi scor\u0163i\u015foar\u0103. Pielea ei de scor\u0163i\u015foar\u0103…\u201d Din nou previzibil, \u00eentre Gabriela \u015fi Nacib se \u00eenfirip\u0103 rapid o poveste de dragoste \u2013 la \u00eenceput e \u00een primul r\u00e2nd o atrac\u0163ie fizic\u0103 teribil\u0103, c\u0103reia nici unul dintre cei doi nu-i rezist\u0103. Numai c\u0103 Jorge Amado nu scrie un scenariu de telenovel\u0103, \u00een ciuda accentelor sentimentale a c\u0103ror prezen\u0163\u0103 nu poate fi negat\u0103. \u015ei, ca s\u0103 nu fac\u0103 textul s\u0103 cad\u0103 \u00een cli\u015feu \u015fi \u00een complica\u0163ie gratuit\u0103 \u015fi lacrimogen\u0103, scriitorul relateaz\u0103 aceast\u0103 poveste de dragoste cu toate sui\u015furile \u015fi cobor\u00e2\u015furile ei. Devenit\u0103 so\u0163ia lui Nacib, Gabriela nu accept\u0103 s\u0103 fie la fel cu toate femeile din lumea bun\u0103 din Ilh\u00e9us, av\u00e2nd oroare de a fi asemenea consoartelor \u201ecoloneilor\u201d. C\u0103ci \u201ecoloneii\u201d nu sunt colonei, ci li se spune a\u015fa doar datorit\u0103 foarte profitabilului comer\u0163 cu cacao (acela care ob\u0163inea un anumit profit primea, implicit, \u015fi titlul de \u201ecolonel\u201d \u2013 nu \u00een mod oficial, ci, cumva, \u00een ochii locuitorilor din ora\u015f!…). Iar consoartele coloneilor nu sunt dec\u00e2t femei nefericite, care accept\u0103 ni\u015fe c\u0103snicii formale din lipsa curajului de a-\u015fi lua via\u0163a \u00een propriile m\u00e2ini, de team\u0103 ca nu cumva s\u0103 piard\u0103 luxul pe care li-l confer\u0103 supunerea \u00een fa\u0163a conven\u0163iilor sociale. Gabriela, \u00eens\u0103, liber\u0103 ca \u015fi lumea din care venise \u015fi neaccept\u00e2nd s\u0103-\u015fi piard\u0103 aceast\u0103 libertate dup\u0103 sosirea la Ilh\u00e9us, nu poate fi o partener\u0103 decorativ\u0103, care s\u0103 fie scoas\u0103 \u00een lume sau expus\u0103, la plimbare, privirilor curio\u015filor. \u015ei nu vrea \u2013 nici nu poate \u2013 s\u0103 accepte dublele standarde ale unei societ\u0103\u0163i care a ajuns s\u0103 le accepte nu din convingere, ci din comoditate.
\nPrin urmare, va decide s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, cu orice riscuri, la fel ca \u00eenainte, de aici e\u015fecul c\u0103sniciei celor doi, precum \u015fi destr\u0103marea acesteia \u00een urma infidelit\u0103\u0163ii Gabrielei. Numai c\u0103, aleg\u00e2nd calea progresului, Nacib nu urmeaz\u0103 legea tradi\u0163ional\u0103 a vendetei, ci \u00eencheie pe cale legal\u0103 mariajul (mai precis, face astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 fie considerat nul de la bun \u00eenceput) \u2013 f\u0103r\u0103 a se putea, \u00eens\u0103, desp\u0103r\u0163i vreodat\u0103 de amintirea Gabrielei. Care va reveni \u00een casa lui ca angajat\u0103. Iar leg\u0103tura lor se va relua, la un moment dat, dar de pe alte pozi\u0163ii, nici unul nemai\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 impun\u0103 celuilalt propria voin\u0163\u0103 \u2013 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in, s\u0103-l schimbe. Dovad\u0103 c\u0103 experien\u0163a de care au avut parte i-a transformat cu adev\u0103rat profund. La fel cum \u015fi universul uman din Ilh\u00e9us fusese transformat odat\u0103 cu tensiunile din ce \u00een ce mai evidente \u00eentre \u201epartida coloneilor\u201d \u015fi cea a noilor \u00eentreprinz\u0103tori (reprezenta\u0163i de ambi\u0163iosul Mundinho Falc\u00e3o), doritori s\u0103 se afirme \u015fi \u00eencerc\u00e2nd prin orice mijloace s\u0103 submineze puterea \u015fi autoritatea celor dint\u00e2i. Finalmente, dovad\u0103 a schimb\u0103rii la nivel social, portul din Ilh\u00e9us va fi dragat pentru ca, \u00een acest fel, s\u0103 se permit\u0103 accesul vaselor care vor mijloci exportul direct de cacao \u015fi vor aduce o \u015fi mai mare prosperitate localit\u0103\u0163ii, iar mo\u015fierul Jesu\u00edno Mendon\u00e7a va fi condamnat la \u00eenchisoare pentru c\u0103 \u00eei ucisese pe so\u0163ia sa adulter\u0103 \u015fi pe amantul acesteia: \u201ePentru prima dat\u0103 \u00een istoria ora\u015fului se \u00eent\u00e2mpla asta, dovad\u0103 c\u0103 Ilh\u00e9us-ul nu mai era raiul asasinatelor \u015fi raiul bandi\u0163ilor, ci alesese calea progresului \u015fi civiliza\u0163iei…\u201d (\u201eOrdine \u015fi progres\u201d sunt, \u00een parantez\u0103 fie spus, cuvintele \u00eenscrise pe drapelul Braziliei.)
\nTemele pe care le trateaz\u0103 Amado \u00een acest roman nu sunt noi, c\u0103ci ele \u00eei marcaser\u0103 proza \u00eenc\u0103 din scrierile de \u00eenceput. Nici \u00een privin\u0163a modalit\u0103\u0163ilor de construc\u0163ie a personajului literar scriitorul nu inoveaz\u0103 spectaculos \u00een Gabriela; pe alocuri acestea tind s\u0103 fie grupate, la fel ca \u00een scrierile anterioare, precum O pais do Carnaval (1932) sau S\u00e3o Jorge dos Ilh\u00e9us (1944), \u00een perechi antagonice sau complementare, puse sub semnul unei simplific\u0103ri a psihologiei p\u00e2n\u0103 la datele esen\u0163iale, numai c\u0103 aceast\u0103 simplificare nu este, \u00een cazul lui Jorge Amado, simplu cli\u015feu, devenind mecanism ce animeaz\u0103 planurile narative ale c\u0103r\u0163ii. Ceea ce d\u0103 substan\u0163\u0103 cu adev\u0103rat Gabrielei este modalitatea pe care o folose\u015fte autorul pentru a prezenta \u015fi a evalua deopotriv\u0103 modul \u00een care a luat fiin\u0163\u0103 \u00eens\u0103\u015fi identitatea brazilian\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme veritabila con\u015ftiin\u0163\u0103 (de sine) a personajelor se formeaz\u0103 \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu ceea ce reprezint\u0103 pentru fiecare din ele Ilh\u00e9us \u2013 \u015fi, implicit, Brazilia. Cazul lui Nacib e, desigur, cel mai relevant: \u201ePentru Nacib era ca \u015fi cum s-ar fi n\u0103scut chiar \u00een momentul sosirii navei la Bahia, c\u00e2nd taic\u0103-s\u0103u \u00eel s\u0103rutase printre lacrimi. Nu-\u015fi aducea aminte de Siria, n-avea nici o amintire despre locurile natale, \u00eentr-at\u00e2ta se contopiser\u0103 cu noua sa patrie, \u015fi el devenise brazilian \u015fi localnic din Ilh\u00e9us\u201d. Format\u0103 din imigran\u0163i de origini diferite (arabi, europeni sau chiar asiatici), dar \u0163in\u00e2nd seama \u015fi integr\u00e2nd perfect vechile influen\u0163e ale culturii africane, na\u0163iunea brazilian\u0103 se afirm\u0103 odat\u0103 cu deschiderea spre modernitate \/ modernizare \u015fi progres, dar \u015fi cu reevaluarea rela\u0163iei pe care fiecare individ o are cu cei din jurul s\u0103u, \u00een\u0163eleg\u00e2nd c\u0103 doar cunosc\u00e2ndu-l pe Cel\u0103lalt se va putea, finalmente, cunoa\u015fte cu adev\u0103rat \u015fi pe sine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jorge Amado, Gabriela, traducere \u015fi note de Dan Munteanu Col\u00e1n, Bucure\u015fti, Editura Univers, 2013   Mai cunoscut, poate, cel pu\u0163in \u00een anumite cercuri latino-americane (\u015fi nu numai) pentru serialul de televiziune inspirat de romanul s\u0103u Gabriela, iar \u00een altele pentru versiunea cinematografic\u0103 a aceluia\u015fi, dat\u00e2nd din anul 1983, cu Sonia Braga \u015fi Marcello Mastroianni \u00een… Cite\u0219te mai mult »Brazilia & Gabriela \u2013 schi\u0163e \u015fi portrete<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[12384,12383],"class_list":["post-20777","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-gabriela","tag-jorge-amado"],"views":1218,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20777","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20777"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20777\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20777"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20777"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20777"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}