{"id":20775,"date":"2014-10-04T19:17:54","date_gmt":"2014-10-04T17:17:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20775"},"modified":"2014-10-04T19:17:54","modified_gmt":"2014-10-04T17:17:54","slug":"marele-dascal","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marele-dascal\/","title":{"rendered":"\u201eMarele dasc\u0103l\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>G\u00e2nduri \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite. Coresponden\u0163\u0103 inedit\u0103 din anii 1969-1984 a lui \u015etefan Manciulea cu episcopii Ioan Ploscaru, Ioan Dragomir \u015fi Alexandru Todea, vol. I-III, edi\u0163ie de Ion Mitrofan<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Cele trei volume, publicate de reverendissimul preot dr. Ioan Mitrofan, \u00eentemeietorul Centrului de Studii Speciale de la Blaj, cuprind coresponden\u0163a inedit\u0103 dintre str\u0103lucitul istoric \u015fi geograf \u015etefan Manciulea, chinuit \u015fi \u00eentemni\u0163at pentru patriotismul s\u0103u luminat, \u015fi trei ierarhi ai Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma, elibera\u0163i dup\u0103 16 ani de \u00eenchisoare: episcopul Ioan Ploscaru de la Lugoj (un distins poet cu pseudonimul Ioan Andrei); episcopul Ioan Dragomir de la Baia Mare; episcopul Alexandru Todea de la Reghin, viitorul cardinal al Rom\u00e2niei, ales \u00een 1992.<br \/>\nSchimbul lor de scrisori, p\u00e2n\u0103 acum inedite, s-a petrecut \u00eentre anii 1968 \u015fi 1984, c\u00e2nd to\u0163i trei \u00ee\u015fi oficiau serviciul divin \u015fi misiunea ierahic\u0103 \u00een ilegalitate, Biserica Greco-Catolic\u0103 fiind interzis\u0103, \u00een mod absurd, \u00eenc\u0103 de la 1 decembrie 1948.<br \/>\nDac\u0103 rela\u0163iile mele cu \u015etefan Manciulea, bazate \u015fi pe o vast\u0103 coresponden\u0163\u0103, le-am evocat \u00een capitolul \u201eCel mai bl\u0103jean dintre bl\u0103jeni\u201c, din volumul Printre oamenii Blajului (Editura Bunavestire, 2006), la fel cele care m-au legat de fostul meu profesor \u015fi confesor Alexandru Todea, \u00een capitolul P\u0103rintele Alexandru Re\u00eentemeietorul din acela\u015fi volum, pe ceilal\u0163i doi episcopi i-am descoperit abia \u00een paginile acestor tomuri epistolare.<br \/>\nTr\u0103s\u0103tura fundamental\u0103 a tuturor acestor scrisori trimise la Blaj lui \u015etefan Manciulea \u015fi a r\u0103spunsurilor sale este, \u00een mod firesc, leg\u0103tura lor cu celebrele \u015fcoli ale Blajului, acele \u201eF\u00e2nt\u00e2ni ale darurilor\u201c, din care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fiser\u0103 ca elevi \u015fi studen\u0163i teologi, devotamentul pentru Biserica \u015fi credin\u0163a lor, supuse \u00eenc\u0103 persecu\u0163iilor publice, \u00eencrederea \u00een dreptatea cauzei lor, identic\u0103 pe deplin cu a neamului rom\u00e2nesc.<br \/>\nPreotul c\u0103rturar Ioan Mitrofan, care a str\u00e2ns, a ordonat \u015fi studiat atent aceast\u0103 vast\u0103 coresponden\u0163\u0103, popose\u015fte pe r\u00e2nd la unele caracteristici ale personalit\u0103\u0163ii fiec\u0103ruia. Despre Ioan Ploscaru (1911-1992): \u201eEra un om foarte punctual, a\u015f spune manierat, \u00een a scrie \u015fi a r\u0103spunde la scrisori\u2026 O alt\u0103 caracteristic\u0103 a sa este spontaneitatea \u015fi sinceritatea natural\u0103 nefor\u0163at\u0103, netransformat\u0103 de condi\u0163iile \u00een care scrie\u201c. Din zecile de scrisori expediate de la Lugoj (str. Frasinului nr. 4 \u2013 nume care \u00eel \u00eenlocuise pe al lui Petru Pavel, \u00eentemeietorul \u015fcolilor, de la 1754) reproduc aici, par\u0163ial, doar pe cea datat\u0103 3.12.1969, care \u00eencepe, ca toate celelalte, cu \u201eScumpe Dasc\u0103le\u201c: \u201eDac\u0103 voi fi liber\u2026 deoarece se pare c\u0103 o nou\u0103 persecu\u0163ie fierbinte a Bisericii noastre \u00eencepe. Eu o calific de fierbinte c\u0103 nu-i pot zice s\u00e2ngeroas\u0103, de\u015fi a muri ani de zile \u00een subterane este mai greu dec\u00e2t a fi \u00eempu\u015fcat. Aflu c\u0103 preo\u0163i de-ai no\u015ftri din Arad, P.S. Hir\u0163ea din Oradea, P.S. Dragomir \u015fi al\u0163ii au fost ancheta\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vizita altor doi francezi \u00een \u0163ar\u0103 cu care ei s-au \u00eent\u00e2lnit \u015fi care se interesau \u015fi de Biserica noastr\u0103\u2026 Eu personal sunt convins c\u0103 numai prin noi arest\u0103ri \u015fi noi mor\u0163i \u00een temni\u0163e se poate \u0163ine la suprafa\u0163\u0103 cauza Bisericii noastre\u201c.<br \/>\nO disperare oarecum exagerat\u0103 \u00een acel an, dup\u0103 atmosfera \u015fi deschiderea din 1968. Totu\u015fi, \u00een 16.06.1973 revine: \u201eCu toate c\u0103 perchezi\u0163iile, anchetele \u015fi interogatoriile s-au \u00eenmul\u0163it \u00een ultimul timp, mie mi se pare un fel de zilele babelor care lupt\u0103 \u00eempotriva prim\u0103verii\u201c.<br \/>\nDespre episcopul Ioan Dragomir (1905-1985) afl\u0103m c\u0103 \u00ee\u015fi expedia scrisorile nu doar din Baia Mare, ci \u015fi din satul natal Arini\u015f. Iat\u0103 doar dou\u0103 scurte extrase din zecile de scrisori, \u00een 8.02.1976: \u201ePrimind scrisoarea trimis\u0103, m-am bucurat av\u00e2nd nout\u0103\u0163i despre d-voastr\u0103. Mi-e dor de Blaj \u015fi de bl\u0103jeni. \u00cen aceast\u0103 var\u0103 nu m-am sim\u0163it bine, mai ales inima, acum se pare c\u0103 s-a mai \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it situa\u0163ia. Este urmarea fireasc\u0103 a 10 ani de \u00eenchisoare grea\u201c; \u00een 28.07.1977: \u201e\u00cenc\u00e2t prive\u015fte Biserica sunt pe deplin convins \u2013 \u015fi cu voia Domnului nimic nu m\u0103 poate schimba \u2013 c\u0103 vom \u00eenvia peste capetele oamenilor, nu se poate cl\u0103di pe ur\u0103, pe nedreptate, pe teroare, pe lips\u0103 de adev\u0103r. S\u0103 terorizezi lumea pentru c\u0103 cinstit am cerut libertatea Bisericii, e ceva trist \u015fi de tot dureros. Suntem \u2013 dup\u0103 cum \u00eentotdeauna \u2013 fra\u0163ii cei mai buni ai neamului \u015fi \u0163\u0103rii c\u0103reia numai binele \u00eei vrem. Viitorul apropiat va ar\u0103ta cine a avut dreptate, \u015fi c\u0103 represaliile nu rezolv\u0103 problemele, ci le agraveaz\u0103\u201c.<br \/>\nIar la 31.01.1979: \u201eLa ceasul pus de Bunul Dumnezeu vom ie\u015fi din morm\u00e2nt, cum spunea pe vremuri O. Goga: \u00abCe este aceast\u0103 Biseric\u0103 a Blajului? Ce este aceast\u0103 C\u00e2mpie a Libert\u0103\u0163ii? Cimitirul trecutului sau altarul de azi \u015fi de totdeauna al neamului rom\u00e2nesc?\u00bb. Viitorul apropiat \u00ee\u015fi va spune cuv\u00e2ntul, \u00eenc\u0103 n-au pierit din lume adev\u0103rul, dreptatea \u015fi libertatea pentru care a luptat omenirea. Semne mai bune, mai fericite, nu se pot \u00eenchipui f\u0103r\u0103 Dumnezeu\u201c.<br \/>\n\u015ei mai multe, \u015fi mai emo\u0163ionante scrisorile str\u0103lucitului Alexandru Todea (1912-2002). Mai multe se refer\u0103 la calitatea de \u201eucenic\u201c al celui care se sprijin\u0103 pe competen\u0163a profesorului s\u0103u Manciulea atunci c\u00e2nd alc\u0103tuia \u015fi trimitea scrisori extraordinare autorit\u0103\u0163ilor \u00een b\u0103t\u0103lia pentru drepturile Bisericii Rom\u00e2ne Unite. Iat\u0103 \u00eenceputul primei scrisori (expediat\u0103 de la Reghin, str. Bucegi nr. 22 \u2013 adresa la care \u00eei scriam \u015fi eu), datat\u0103 2.12.1969: \u201eStimate Domnule Profesor, Am primit cu mult\u0103 bucurie r\u00e2ndurile Dv. \u015fi admir dragostea \u015fi r\u0103bdarea ce caracterizeaz\u0103 activitatea pe care o desf\u0103\u015fura\u0163i pentru g\u0103sirea adev\u0103rului \u00een hrisoavele trecutului. Tot ce pute\u0163i, scoate\u0163i la lumin\u0103. C\u0103ci tot ce iese la lumin\u0103 e adev\u0103r. \u015ei singur adev\u0103rul ne poate m\u00e2ntui\u2026\u201c etc., etc.<br \/>\n\u015ei, \u00een sf\u00e2r\u015fit, un alt fragment din cea de-a \u015fasea scrisoare, trimis\u0103 \u00een 1981, datat\u0103 04.04.1981: \u201eIubite Domnule Profesor, Am primit, cu bucurie, schi\u0163a studiului despre rom\u00e2ni \u015fi maghiari, din 31.III.1981. \u00cemi pare un studiu foarte interesant. Cred c\u0103 ave\u0163i material \u015fi pentru anul 1940-44. Dac\u0103 reu\u015fi\u0163i s\u0103-l duce\u0163i la bun sf\u00e2r\u015fit, nu mai ave\u0163i dreptul s\u0103 v\u0103 pl\u00e2nge\u0163i de b\u0103tr\u00e2ne\u0163e, de reumatism, de nesomn. \u00abPlugul badiului\u00bb este minunat. Cu certititudine va sosi ziua str\u0103lucitoare a \u00ab\u00cenvierii\u00bb lui \u015fi neamul \u00eentreg se va bucura. Pentru multele suferin\u0163e din trecut, neamul nostru va ajunge s\u0103 realizeze ADEV\u00c3RUL \u00eempotriva minciunii, BINELE \u00eempotriva r\u0103ului, FRUMOSUL \u00eempotriva a tot ce este resping\u0103tor\u2026\u201c etc.<br \/>\nLupta condus\u0103 de el \u015fi de to\u0163i ceilal\u0163i ierarhi, preo\u0163i \u015fi c\u0103rturari a izb\u00e2ndit doar par\u0163ial dup\u0103 evenimentele din 1989. Fericitul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea, vizit\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00een prim\u0103vara lui 1999, l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pe cardinalul Todea, de el proclamat, \u00eentr-un scaun cu rotile. Chiar cu trupul \u00een ruin\u0103, spiritul \u201eP\u0103rintelui Alexandru Re\u00eentemeietorul\u201c Blajului istoric \u015fi al Bisericii sale str\u0103lucea \u00een lumina nepieritoare a adev\u0103rului.<br \/>\nParcurg\u00e2nd integral toate scrisorile celor trei volume de \u201eg\u00e2nduri \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite\u201c, am avut senza\u0163ia unui excurs dureros prin Infernul lui Dante \u015fi, adeseori, senza\u0163ia teribil\u0103 a unor \u00eent\u00e2mpl\u0103ri din Recviem pentru nebuni \u015fi bestii, roman inspirat, parc\u0103, din dramele cop\u0103m\u00e2nteanului maramure\u015fan al lui Augustin Buzura. Episcopul Dragomir \u00eei scria lui \u015etefan Manciulea: \u201eIstoria e marele dasc\u0103l care ar trebui s\u0103 ne \u00eenve\u0163e\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>G\u00e2nduri \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite. Coresponden\u0163\u0103 inedit\u0103 din anii 1969-1984 a lui \u015etefan Manciulea cu episcopii Ioan Ploscaru, Ioan Dragomir \u015fi Alexandru Todea, vol. I-III, edi\u0163ie de Ion Mitrofan &nbsp; Cele trei volume, publicate de reverendissimul preot dr. Ioan Mitrofan, \u00eentemeietorul Centrului de Studii Speciale de la Blaj, cuprind coresponden\u0163a inedit\u0103 dintre str\u0103lucitul istoric \u015fi geograf \u015etefan Manciulea,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marele-dascal\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eMarele dasc\u0103l\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12382,12381,12380,12379],"class_list":["post-20775","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-alexandru-todea","tag-ioan-dragomir","tag-ioan-ploscaru","tag-stefan-manciulea"],"views":1040,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20775","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20775"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20775\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20775"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20775"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20775"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}