S-au scurs 110 ani de la acel fast 1904 c\u00e2nd un foarte t\u00e2n\u0103r prozator, pe numele s\u0103u Mihail Sadoveanu, ie\u015fea \u00een lume cu nu mai pu\u0163in de patru volume de povestiri \u015fi nuvele ce anun\u0163au \u015fi, de fapt, consacrau un mare prozator. Cele patru c\u0103r\u0163i \u2013 Povestiri, \u015eoimii, Dureri \u00een\u0103bu\u015fite, Cr\u00e2\u015fma lui Mo\u015f Precu \u2013 scrise cu o m\u00e2n\u0103 de maestru au intrat \u00eenc\u0103 de la apari\u0163ie \u00een fondul principal de valori al literaturii rom\u00e2ne. Nicolae Iorga saluta performan\u0163a \u201ecelui mai cetit \u015fi iubit dintre nuveli\u015ftii de ast\u0103zi\u201c \u015fi proclama anul 1904 ca fiind Anul Sadoveanu, sintagm\u0103 ce avea s\u0103 se impun\u0103 definitiv \u00een istoria noastr\u0103 literar\u0103. Din p\u0103cate, Sadoveanu nu mai este ast\u0103zi \u201ecetit \u015fi iubit\u201c, \u00een orice caz nici pe departe ca la \u00eenceputul veacului trecut. O fi fost Sadoveanu \u201ecolabora\u0163ionist\u201c, o fi fost el un scriitor care nu corespunde criteriilor morale ale cut\u0103rui \u201edisident\u201c sau revolu\u0163ionar cu certificat \u015fi propriet\u0103\u0163i dob\u00e2ndite pe baza acestuia ori ale unor critici cu voca\u0163ie de procurori, dar s\u0103 nu g\u0103se\u015fti o carte de Sadoveanu, cel mai mare scriitor rom\u00e2n, al\u0103turi de Arghezi, al secolului XX, \u00eentr-o libr\u0103rie, \u00een oricare libr\u0103rie din Rom\u00e2nia, este inacceptabil. \u00cen spectacolul recept\u0103rii, despre care face vorbire Nicolae Manolescu \u00een eseul introductiv al Istoriei sale, spectacol cu adev\u0103rat fascinant, cum \u00eel calific\u0103 criticul, printre protagoni\u015fti se num\u0103r\u0103, de bun\u0103 seam\u0103, \u015fi editorul, ba chiar \u015fi librarul. Cu un deceniu \u00een urm\u0103, c\u00e2nd se \u00eemplinea un secol de la Anul Sadoveanu, depl\u00e2ngeam dezinteresul criticii, dar \u015fi al editorilor fa\u0163\u0103 de o opera dintre cele care ne legitimeaz\u0103 ca rom\u00e2ni. Din fericire, ca de at\u00e2tea ori, nu a absentat, a\u015fa-zic\u00e2nd, de la datorie, Polirom, editura care, \u00eentre altele, tocmai ne \u00eendemna, \u015fi nu oricum, ci cu c\u0103r\u0163ile pe mas\u0103, s\u0103 \u201evot\u0103m\u201c literatura rom\u00e2n\u0103, \u00eendeosebi proza t\u00e2n\u0103r\u0103. Nici nu se putea ceva mai rezonant cu o asemenea campanie dec\u00e2t t\u00e2n\u0103rul Sadoveanu, c\u0103ci despre t\u00e2n\u0103r \u00een sensul cel mai propriu era vorba, de vreme ce se aniversa un secol de la faimosul s\u0103u debut cu patru volume de proz\u0103, la v\u00e2rsta de nici 24 de ani. Antologia Ochi de urs \u015fi alte povestiri, ap\u0103rut\u0103 atunci la Polirom, este alc\u0103tuit\u0103 \u2013 fapt semnificativ \u2013 de un critic din genera\u0163ia matur\u0103, Nicolae Manolescu, care are \u00een bibliografia sa poate cea mai bun\u0103 carte despre Sadoveanu ce s-a scris de la r\u0103zboi \u015fi p\u00e2n\u0103 acum, c\u00e2nd exegeza privind vasta oper\u0103 a autorului Crengii de aur nu a fost deloc s\u0103rac\u0103, ea \u00eenregistr\u00e2nd o serie de monografii, studii \u015fi eseuri cu totul remarcabile \u2013precum cel al lui Alexandru Paleologu Treptele lumii sau Calea c\u0103tre sine a lui Mihail Sadoveanu \u2013 \u015fi de un critic din genera\u0163ia mai t\u00e2n\u0103r\u0103: Marius Chivu.\u00a0 Ei au selectat dou\u00e3zeci dintre cele mai bune povestiri, nuvele \u015fi schi\u0163e ale lui Sadoveanu, contur\u00e2nd o imagine concludent\u0103 privind proza scurt\u0103 a marelui povestitor. Lectura c\u0103r\u0163ii, cu un Cuv\u00e2nt \u00eenainte semnat de Marius Chivu, prilejuie\u015fte realmente o tr\u0103ire a unei s\u0103rb\u0103tori a limbii rom\u00e2ne. O limb\u0103 \u00een care, cum observa G. C\u0103linescu, nici o cacofonie nu e posibil\u0103 \u015fi unde punctele a\u015fteapt\u0103, \u015fi ele, risipirea ecourilor\u2026
\nTitlul eseului introductiv al lui Marius Chivu este pe c\u00e2t de sugestiv, de provocator (la lectur\u0103), pe at\u00e2t de subtil polemic: Sadoveanu evergreen. Cartea, \u00een \u00eentregul ei, inclusiv notele \u015fi comentariile redactate de Marius Chivu, invit\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, la (re)lectura unui scriitor uria\u015f \u201edevenit din p\u0103cate, un tipic autor de manual\u201c, dar \u00een a c\u0103rui oper\u0103 \u2013 scria Mihai Ralea \u00een 1930, la a 50-a aniversare a lui Sadoveanu \u2013 sunt \u201epagini de metafizic\u0103 grandioas\u0103 \u015fi \u00eenfior\u0103toare, asemeni paginilor Bibliei, unice \u00een literatura lumii\u201c. Ve\u015fnic verde define\u015fte nu doar perenitatea unei opere monumentale, ca dimensiuni \u015fi valoare, ci \u015fi a unui Cosmos anume \u015fi a unui suflet colectiv pe care le \u00eencorporeaz\u0103. Sintagma trimite totodat\u0103 cu g\u00e2ndul la cele dou\u0103 \u201eelemente primare\u201c detectate de acela\u015fi Ralea \u00een opera lui Sadoveanu: \u201epoezia mistic\u0103 a naturii \u015fi spiritul pandur\u201c. \u00centr-o not\u0103 asupra edi\u0163iei se precizeaz\u0103: \u201eAm urm\u0103rit ca textele s\u0103 sugereze, chiar s\u0103 fac\u0103 vizibile elementele esen\u0163iale ale scrisului sadovenian, recuren\u0163a temelor, precum \u015fi transform\u0103rile, evolu\u0163ia stilului narativ \u015fi a concep\u0163iei artistice\u2026 Neav\u00e2nd preten\u0163ia c\u0103 e infailibil\u0103, antologia noastr\u0103 nu inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 substituie, ci s\u0103 incite \u015fi s\u0103 fac\u0103 \u00abpoft\u0103\u00bb de Sadoveanu, miz\u00e2nd pe elementul surpriz\u0103 al (re)descoperirii c\u00e2torva splendide povestiri\u201c. Pentru prezumtivul cititor al volumului mi se pare util s\u0103 \u00een\u015firui aici titlurile celor dou\u0103zeci de proze antologate. O fac f\u0103r\u0103 teama de a plictisi, c\u0103ci ele \u00eensele evoc\u0103 o lume, o planet\u0103 pe care se petrec vie\u0163ile noastre, ale celor din acest spa\u0163iu spiritual inconfundabil, \u201eca frunzele \u015fi florile anotimpurilor\u201c. Dar nu numai at\u00e2t. Citindu-l pe Sadoveanu \u2013 singurul rom\u00e2n modern cu care, zicea C\u0103linescu, \u015etefan cel Mare s-ar fi \u00een\u0163eles \u2013, retr\u0103im multe alte vie\u0163i. Vie\u0163i de care p\u00e2n\u0103 la el nu \u015ftiam nimic sau pe care le-am uitat \u015fi care ar fi r\u0103mas uitate pentru totdeauna, dac\u0103 nu ni le-ar fi povestit cu rostirea \u015fi verbul s\u0103u magic Mihail Sadoveanu: \u00centr-un sat, odat\u0103; Hanul Boului; C\u00e2nele; P\u0103cat boieresc; \u00cen p\u0103durea Petri\u015forului; \u00cenecatul; F\u00e2nt\u00e2na Hazului; O istorie de demult; Merg\u00e2nd spre H\u00e2rl\u0103u; Fiorul; Codrul; Povestea cu Petri\u015for; Ho\u0163ul; Haia Sanis; Bordeienii; Ochii ei arz\u0103tori de mult s-au st\u00e2ns; Pe Deleleu; Ochi de urs; 24 iunie; Roxelana.
\nAm afirmat c\u0103 antologia \u201ela zi\u201c, cum o recomand\u0103 Marius Chivu, este \u015fi polemic\u0103. Sensul ei polemic e poten\u0163at de eseist \u00een \u201eMai multe note asupra edi\u0163iei\u201c, criticul viz\u00e2nd \u015fcoala \u015fi \u201eselec\u0163ia curicular\u0103 extrem de redus\u0103 (Hanu Ancu\u0163ei \u015fi Baltagul, de pild\u0103) care a provocat \u00een timp o satura\u0163ie de receptor, at\u00e2t din partea elevilor, c\u00e2t mai ales din partea profesorilor\u201c. Eseistul detecteaz\u0103 \u015fi un \u201eefect pervers\u201c al raport\u0103rii la crea\u0163ia lui Sadoveanu, care \u201ecu c\u00e2t a scris mai mult, cu at\u00e2t a r\u0103mas mai necitit\u201c. Observa\u0163iile sale sunt cum nu se poate mai pertinente: \u201eNu \u015ftim exact \u00een ce m\u0103sur\u0103, dar func\u0163ioneaz\u0103 foarte bine principiul c\u0103 nu e nevoie s\u0103 fi citit prea multe dintr-un scriitor dac\u0103 \u00eei cuno\u015fti una-dou\u0103 capodopere. Sigur nu e obligatoriu s\u0103 cite\u015fti chiar toat\u0103 opera autorului respectiv, mai ales dac\u0103 acesta a scris foarte mult, dar, oare, c\u00e2t am citit\/mai citim noi ast\u0103zi din Sadoveanu? Prezen\u0163a \u00een manual a celor dou\u0103-trei opere a f\u0103cut ca multe dintre titlurile importante ale lui Sadoveanu, cel pu\u0163in la fel de reu\u015fite artistic, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 foarte pu\u0163in cunoscute sau chiar str\u0103ine. \u00cen loc s\u0103 incite \u015fi s\u0103 fascineze prin varietatea trat\u0103rii temelor \u015fi prin evolu\u0163ia, singular\u0103 \u015fi interesant\u0103, a concep\u0163iei artistice, s-a creat, dimpotriv\u0103, impresia unei opere sadoveniene monotone \u015fi plictisitoare\u201c.
\nOportun, Marius Chivu trece \u00een revist\u0103 temele \u015fi motivele identificate de Nicolae Manolescu (Sadoveanu \u015fi Utopia c\u0103r\u0163ii, 1976) \u00een opera marelui prozator, observ\u00e2nd c\u0103 \u201eaproape toate implic\u0103 o doz\u0103 de \u00eensingurare social\u0103, nemaivorbind de condi\u0163ia \u00eens\u0103\u015fi a personajelor\u201c. Comentariul criticului este pe deplin l\u0103muritor \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: \u201eRaymond Queneau spune undeva:\u00a0 \u00abVoyager c\u2019est attendre!\u00bb, iar la Sadoveanu aproape toat\u0103 lumea c\u0103l\u0103tore\u015fte sau se afl\u0103 \u00een drum spre ceva, gata venit sau, dimpotriv\u0103, gata de plecare. Prin urmare, nu e de mirare faptul c\u0103 \u015fi \u00een notele de c\u0103l\u0103torie durata este prelungit\u0103, iar evenimentele sau povestirea se produc pe fundalul multiplelor \u015fi \u00een\u015fel\u0103toarelor chipuri ale a\u015ftept\u0103rii. De aici \u015fi senza\u0163ia de static din majoritatea nara\u0163iunilor, de \u00eencremenire milenar\u0103 \u00eentr-o ordine ce pare s\u0103 \u0163in\u0103 mai degrab\u0103 de cosmic. Am putea spune c\u0103, la Sadoveanu, a\u015fteptarea este agentul narativ prin excelen\u0163\u0103: ea \u00eenlesne\u015fte contempla\u0163ia \u015fi tot ea d\u0103 apoi pulsul istorisirii. Povestirea suspend\u0103 a\u015fteptarea, apropie personajele \u015fi \u00eei red\u0103 timpului calitatea. Dac\u0103, la \u00eenceput, \u00een spatele povestirii se afl\u0103 simpla a\u015fteptare a trecerii timpului, mai t\u00e2rziu personajele \u00ee\u015fi trec timpul a\u015ftept\u00e2nd s\u0103 povesteasc\u0103\u201c. \u00cen fine, \u201erotunjesc\u201c aceste \u00eensemn\u0103ri prilejuite de relectura antologiei Ochi de urs \u015fi alte povestiri cu ceea ce scrie, admirabil, tot Marius Chivu \u00een \u00eencheierea eseului s\u0103u: \u201ePoate c\u0103 temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum \u00eencolo, resim\u0163ite ca \u00eenvechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al fic\u0163iunilor timpului s\u0103u; poate c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi scriitura sadovenian\u0103, expresiv\u0103 \u015fi misterioas\u0103 \u00een sine, nu-i va mai entuziasma pe marginalii lecturii, pe rafina\u0163ii degust\u0103tori din underground-ul stilului, dar Sadoveanu va r\u0103m\u00e2ne \u2013 no matter what \u2013 un scriitor cu o g\u00e2ndire artistic\u0103 fascinant\u0103 \u015fi dintre cele mai complexe. Revizitarea lui confirm\u0103, cu multe surprize pl\u0103cute, o pozi\u0163ie canonic\u0103 neclintit\u0103. Destul pentru ca scrierile sale s\u0103 fie evergreen-uri oric\u00e2nd reeditate cu succes\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
S-au scurs 110 ani de la acel fast 1904 c\u00e2nd un foarte t\u00e2n\u0103r prozator, pe numele s\u0103u Mihail Sadoveanu, ie\u015fea \u00een lume cu nu mai pu\u0163in de patru volume de povestiri \u015fi nuvele ce anun\u0163au \u015fi, de fapt, consacrau un mare prozator. Cele patru c\u0103r\u0163i \u2013 Povestiri, \u015eoimii, Dureri \u00een\u0103bu\u015fite, Cr\u00e2\u015fma lui Mo\u015f Precu \u2013… Cite\u0219te mai mult »\u201ePoft\u0103\u201c de Sadoveanu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12377,12378],"class_list":["post-20773","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-sadoveanu-editari","tag-sadoveanu-librarii"],"views":2741,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20773","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20773"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20773\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20773"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20773"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20773"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}