\u201eLa unsprezece ani eram un scriitor celebru \u00een mahalaua Br\u0103ilei. Numeroase erau \u00eendr\u0103gostitele p\u0103r\u0103site care veneau la noi acas\u0103 spun\u00e2ndu-mi printre lacrimi: Panaitache!\u00a0 Vrei s\u0103-mi mai scrii una din acele scrisori, al c\u0103ror secret numai tu \u00eel cuno\u015fti si care-l face pe netrebnicul\u00a0 meu de ibovnic s\u0103 vie \u00eenapoi, val v\u00e2rtej, c\u0103lare pe m\u0103tur\u0103, ca adus de desc\u00e2ntec?… cu banii c\u00e2\u015ftiga\u0163i alergam de-mi cump\u0103ram alvi\u0163\u0103\u201d.
\nCu adev\u0103rat pare \u00eenvins un om care zeci de ani a militat de partea muncitorilor \u015fi a hamalilor, el \u00eensu\u015fi \u201escriitor hamal\u201d, odat\u0103 ce la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii trimite o scrisoare umil\u0103 Regelui Carol II ced\u00e2ndu-\u015fi drepturile de autor pentru cele dou\u0103zeci de c\u0103r\u0163i traduse \u00een dou\u0103zeci \u015fi \u015fapte de limbi. Asta dup\u0103 ce \u00een tinere\u0163e scrisese indignat \u00eempotriva terorii albe din \u201e\u0163ara ultimului Hohenzollern\u201d.
\n\u201eSire,
\nUn om \u00eenvins \u00een credin\u0163ele lui de regenerare uman\u0103 \u015fi care azi nu mai crede \u00een nimic, roag\u0103 pe Majestatea Voastr\u0103 s\u0103 uite cu m\u0103rinimie un moment, tot ce-a putut s\u0103-i displac\u0103 din activitatea de alt\u0103dat\u0103 a acestui \u00eenvins \u015fi s\u0103 aib\u0103 bun\u0103tatea de a-l asculta\u2026 \u00cen schimbul acestei cesiuni el roag\u0103 pe MV s\u0103-i dea prin Funda\u0163iile Regale posibilitatea de a o termina (opera), \u00eenchin\u00e2nd-o apoi Regelui, care a salvat-o de la pieire. Acest om \u015fi scriitor este, Sire, devotatul supus al MV.\u201d
\nSe socotea \u00eenvins, \u201ecel care nu adera la nimic\u201d, marea dezam\u0103gire a relatat-o cu indignare \u00een Spovedania unui \u00eenvins dup\u0103 ce a fost invitat de seam\u0103 ca mare prieten al URSS la cea de-a zecea aniversare a Revolu\u0163iei din Octombrie. Dup\u0103 ce manifestase deschis \u00eempotriva burgheziei \u015fi a capitalismului, fusese \u00eencarcerat cu al\u0163i sociali\u015fti rom\u00e2ni, iat\u0103-l g\u0103sind buni prieteni h\u0103r\u0163ui\u0163i de o putere totalitar\u0103, discriminatorie, pe care n-o mai poate credita.
\nIdealurile sale \u2013 dreptatea, prietenia, frumuse\u0163ea \u2013 l-au adus \u00een contact cu scriitori remarcabili \u015fi e uluitoare tocmai naturale\u0163ea dialogului dintre scriitorul autodidact (a absolvit doar patru clase primare) \u015fi prietenii s\u0103i, erudi\u0163i \u015fi rafina\u0163i, cum au fost Romain Rolland \u015fi Nikos Kazantzakis.
\nBiografia lui se contureaz\u0103, interpretat\u0103 \u015fi r\u0103st\u0103lm\u0103cit\u0103 din perspective ideologice, politice, poate chiar morale. Urm\u0103rit de Siguran\u0163\u0103 pentru a se fi implicat \u00een cercetarea represiunii grevei de la Lupeni, este respins de prietenii francezi, care-l lansaser\u0103, Henry Barbusse \u00eel \u00eenfiereaz\u0103 numindu-l \u201ehaiduc al Siguran\u0163ei\u201d. Panait protesteaz\u0103 dar adev\u00e3rul iese la lumin\u0103 abia \u00een 1964 c\u00e2nd Al. Oprea dezv\u0103luie informa\u0163ii din Dosarul lui \u00eentocmit de Siguran\u0163\u0103. Considerat fascist, a fost detronat brusc din statutul de mare scriitor de limba francez\u0103, care aducea un suflu viu \u015fi extrem de pitoresc acestei literaturi, socotit de Romain Rolland (care i-a salvat via\u0163a \u015fi l-a sf\u0103tuit s\u0103 scrie) un nou Gorki, uluitor povestitor.
\nPoet al Mediteranei, al Balcanilor, un fel de aed al Br\u0103ilei \u2013 Kira Kiralina, personaj ca de poveste, d\u0103 numele unei nuvele care va fi tradus\u0103 \u015fi \u00een SUA, URSS, Turcia, Ungaria, Grecia (e prima carte scris\u0103 de un rom\u00e2n tradus\u0103 \u00een japonez\u0103!). Nicolae Iorga \u00eel atac\u0103 vehement: \u201eCeea ce se poveste\u015fte sub aceast\u0103 firm\u0103 de balad\u0103 str\u0103veche nu poate constitui memoriile unui om care c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in are respectul fiin\u0163ei omene\u015fti\u2026 un tat\u0103 asasin care rupe \u00een b\u0103t\u0103i \u015fi desfigurez\u0103, o mam\u0103 deprins\u0103 a primi noaptea fel de fel de oaspe\u0163i, o sor\u0103 de aceea\u015fi calitate (Kira!..), un unchi care practica pederastria, toate aceste erori nu le poate gr\u0103m\u0103di soarta aceluia\u015fi grup uman, \u015fi nu s-ar g\u0103si pe lume cineva care s\u0103 se coboare at\u00e2t de jos \u00eenc\u00e2t s\u0103 prezinte o astfel de istorie familiar.\u201d Totu\u015fi dup\u0103 ce s-a\u00a0 stins Panait,\u00a0 Iorga a fost \u00eenvins de farmecul personalit\u0103\u0163ii acestuia: \u201e\u00cen ce taine de nep\u0103truns e desf\u0103\u015furat\u0103 aceast\u0103 biat\u0103 via\u0163\u0103 omeneasc\u0103!, din ce ad\u00e2ncuri f\u0103r\u0103 fund ne vin chem\u0103rile \u015fi c\u0103l\u0103uzirile! \u015ei ce neputincioas\u0103 e \u015fi cea mai ascu\u0163it\u0103 inteligen\u0163\u0103, cea mai aprig\u0103 d\u00e2rzenie fa\u0163\u0103 de poruncitoarea lor magie!\u201d
\nG. C\u0103linescu \u00eel considera scriitor str\u0103in \u2013 francez \u2013, socotind c\u0103, tradus \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00ee\u015fi pierde farmecul pitoresc.
\nNicolae Manolescu \u00eel integreaz\u0103 unei paradigme: Ghica, Sion, Galaction, Sadoveanu, Istrati, Eliade, Voiculescu, \u015et. B\u0103nulescu, F\u0103nu\u015f Neagu \u2013 probabil pentru imaginarul crea\u0163iei sale, dar \u00een istoria sa apare doar ca autor de dic\u0163ionar.
\nErnest Hemingway spunea dup\u0103 ce Panait a fost p\u00e3r\u0103sit de prietenii lui francezi: \u201e\u00cel cunosc \u015fi-l iubesc pe Panait Istrati\u2026.. eu nu pot s\u0103-l condamn\u2026.. deoarece Istrati nu f\u0103cea altceva dec\u00e2t s\u0103 lase s\u0103 vorbeasc\u0103 con\u015ftiin\u0163a sa, neput\u00e2nd s\u0103 ascund\u0103 anumite decep\u0163ii ale sale\u2026. E un poet\u00a0 \u00eenn\u0103scut, \u00eendr\u0103gostit din tot sufletul de lucrurile cele mai simple \u2013 aventura, prietenia, revolta, carnea, s\u00e2ngele \u2013 incapabil de un ra\u0163ionament teoretic \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 incapabil s\u0103 cad\u0103 \u00een capcana unui sofism\u2026.. sunt convins ca Istrati a r\u0103mas p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale acela\u015fi \u00eendr\u00e3gostit al omului, al libert\u0103\u0163ii sale\u201d.
\n\u00centr-adev\u0103r, se poate vorbi la Panait de un instinct al libert\u0103\u0163ii, a vagabondat\u00a0 din Br\u0103ila sa p\u00e2n\u0103 \u00een Egipt sau Damasc, \u00een Mun\u0163ii Elve\u0163iei, pe Volga \u015fi \u00een Siberia, \u00een Grecia \u2013 c\u0103ut\u00e2nd urmele tat\u0103lui s\u0103u, kefalonitul contrabandist, Gherasim, pe care nu l-a cunoscut.
\nB\u0103iat de pr\u00e3v\u0103lie, zugrav, hamal, portar, fotograf, nicio munc\u0103 nu era prea umil\u0103 ca s\u0103-l ajute s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00een neobositele lui peregrin\u0103ri; mizeria, foamea p\u0103leau \u00een fa\u0163a dorin\u0163ei lui nest\u0103vilite de a cunoa\u015fte oameni \u015fi locuri.
\nLiteratura lui st\u0103 suspendat\u0103 \u00eentre cultura francez\u0103 \u015fi cea rom\u00e2n\u0103, dar biografia lui con\u0163ine exemplar marile contraste ale secolului XX. Deruta ideologic\u0103 sau imposibilitatea de a adera la vreo teorie nu l-au \u00eempiedicat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acela\u015fi \u00eensetat de soare \u015fi de Mediterana, copil n\u0103scut \u00een portul cosmopolit al Br\u0103ilei, care \u00een povestirile sale a p\u0103strat doze variabile de elemente autobiografice. Lipsa de prejudec\u0103\u0163i \u015fi nonconformismul acestui umanitarist care spunea c\u0103 \u201escopul meu suprem este clipa care trece\u201d au contribuit la conturarea profilului s\u0103u de lupt\u0103tor \u00eempotriva oric\u0103rei forme de intoleran\u0163\u0103. Panait a creat primul portret de homosexual \u2013 Stavru din Kira Kiralina \u2013 \u015fi a\u015fa cum remarca \u015fi Romain Rolland reu\u015fe\u015fte s\u0103 evite orice urm\u0103 de vulgarizare, moralism sau caricatur\u0103, profilul personajului s\u0103u este construit f\u0103r\u0103 ambiguit\u0103\u0163i sau insinu\u0103ri frivole sau suspecte, un personaj cu adev\u0103rat tragic, la limita umanit\u0103\u0163ii, \u015fi poate de aceea cu at\u00e2t mai tulbur\u0103tor.
\n\u201eNevoia de dreptate este un sentiment, nu o teorie\u201d, st\u0103 scris\u00a0 pe banderola editiei din 2012 a c\u00e3r\u0163ii Spovedania unui \u00eenvins. \u00centr-adev\u0103r, \u00een literatura sa, \u00een articole, scrisori, interviuri, g\u0103sim mereu o voce nealterat\u0103 de trimiteri teoretice, el \u00ee\u015fi verifica op\u0163iunile, a\u015fa cum se confrunta cu oamenii, deschis \u015fi direct. Bolnav \u015fi neputincios, \u00een m\u0103n\u0103stirea Neam\u0163ului, prime\u015fte \u00eencuraj\u0103ri de la marele s\u0103u prieten Nikos Kazanzakis : \u201eE\u015fti bolnav? E oare posibil, Laz\u0103re? M\u0103 g\u00e2ndesc mereu la tine. Ideologiile \u015fi c\u0103r\u0163ile au \u00eenceput s\u0103-mi dea gre\u0163uri. Altceva, mai profund, mai scump, mai omenesc ne une\u015fte\u201d, dar scrisoarea ajunge prea t\u00e2rziu.
\nAlexandru Talex, biograful lui, a primit de la Panait sarcina de a-i p\u0103stra mo\u015ftenirea, i-a reeditat \u00eentreaga oper\u0103 \u015fi i-a dedicat r\u00e2nduri pline de dragoste: \u201e\u2026ve\u015fnic umbrit de moarte, \u00eenalt, slab, Panait Istrati avea nu \u015ftiu ce curaj, nu \u015ftiu ce n\u0103dejde, de care se ag\u0103\u0163au \u00eenc\u0103 privirile sale de bolnav, tare \u00eendr\u0103gostit de via\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n
\u201cAh! Bra\u0163ele acelea de proletar trudit,
\nCe-au zugr\u0103vit,
\nAu scris \u015fi-au logodit
\nPe Chira Chiralina,
\nCu orientul ro\u015f \u015fi cu lumina.\u201d<\/p>\n
Este Panait Istrati un \u00eenvins?
\nR\u0103spundem cu motto-ul la cartea\u00a0 lui Llosa Visul celtului, despre alt personaj controversat al secolului XX, Roger Casement, diplomat britanic \u015fi na\u0163ionalist irlandez \u201eFiecare dintre noi este, succesiv, nu unul, ci mai mul\u0163i, iar aceste personalit\u0103\u0163i successive, hr\u0103nindu-se \u00eentre ele, duc la cele mai ciudate \u015fi uluitoare contraste\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eLa unsprezece ani eram un scriitor celebru \u00een mahalaua Br\u0103ilei. Numeroase erau \u00eendr\u0103gostitele p\u0103r\u0103site care veneau la noi acas\u0103 spun\u00e2ndu-mi printre lacrimi: Panaitache!\u00a0 Vrei s\u0103-mi mai scrii una din acele scrisori, al c\u0103ror secret numai tu \u00eel cuno\u015fti si care-l face pe netrebnicul\u00a0 meu de ibovnic s\u0103 vie \u00eenapoi, val v\u00e2rtej, c\u0103lare pe m\u0103tur\u0103, ca… Cite\u0219te mai mult »Panait Istrati \u2013 un \u00eenvins? Schi\u0163\u0103 biografic\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12376],"class_list":["post-20769","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biografie-panait-istrati"],"views":1194,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20769","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20769"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20769\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}