{"id":20759,"date":"2014-10-04T18:55:07","date_gmt":"2014-10-04T16:55:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20759"},"modified":"2014-10-04T18:55:07","modified_gmt":"2014-10-04T16:55:07","slug":"exercitii-de-seninatate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exercitii-de-seninatate\/","title":{"rendered":"Exerci\u0163ii de senin\u0103tate"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ana Blandiana, <em>Fals tratat de manipulare,<\/em> Humanitas, Bucure\u015fti, 2013, 484 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Original\u0103 e premisa de la care pleac\u0103 cel mai recent volum al Anei Blandiana, Fals tratat de manipulare. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 poeta respinge cu argumente r\u0103spicate \u00eenscrierea c\u0103r\u0163ii \u00een seria memorialisticii. Tomul de aproape 500 de pagini, care cuprinde de altfel destule anecdote biografice, nu e o simpl\u0103 carte de amintiri, \u00eentruc\u00e2t autoarea \u00ee\u015fi refuz\u0103 abandonarea \u00een fluxul arbitrar al senza\u0163iilor \u00een favoarea unei foarte concentrate proze de idei.<br \/>\n<strong>Reduc\u0163ia la sine<\/strong><br \/>\nMai mult, cartea are un mobil aproape detectivistic. Poeta porne\u015fte \u00een c\u0103utarea momentelor din propria biografie \u00een care, privind cu luciditate retrospectiv\u0103, a fost manipulat\u0103 \u00eentr-un fel sau altul. Interesant\u0103 e defini\u0163ia larg\u0103 a manipul\u0103rii, care nu se refer\u0103 neap\u0103rat la influen\u0163a de tip politic (de\u015fi ea e \u00eenglobat\u0103, evident), ci \u201ela faptul, infinit mai grav, de a fi fost uneori convins\u0103 s\u0103 fac\u201d lucruri care nu \u0163in de \u201eun rezultat al voin\u0163ei mele\u201d. Din start, a\u015fadar, cartea are tensiunea unui thriller psihologic \u00een care \u201edetectivista\u201d ajuns\u0103 la deplin\u0103 maturitate \u00eencearc\u0103 s\u0103 descopere probele macul\u0103rilor \u015fi, indirect, acea voin\u0163\u0103 interioar\u0103 r\u0103mas\u0103 neafectat\u0103. Pentru Ana Blandiana, sinele e ceea ce rezist\u0103 influen\u0163elor externe. Iar toate \u00eent\u00e2mpl\u0103rile rememorate \u00een Fals tratat de manipulare au aceea\u015fi \u0163int\u0103: reduc\u0163ia, aproape fenomenologic\u0103, la sine prin \u00eenl\u0103turarea straturilor de experien\u0163e alienante. O carte, a\u015fadar, nu de rememorare, ci de (auto)investiga\u0163ie, dup\u0103 cum reiese dintr-o metafor\u0103 expresiv\u0103: \u201eCa \u015fi pe plan medical, trebuie s\u0103 accept s\u0103 m\u0103 expun, s\u0103 m\u0103 las cercetat\u0103 (faptul c\u0103 eu \u00eens\u0103mi sunt cercet\u0103torul nu schimb\u0103 cu nimic lucrurile) \u015fi s\u0103 a\u015ftept cu emo\u0163ie rezultatul cercet\u0103rilor\u201d. Desigur c\u0103 faptul c\u0103 autoarea \u00eens\u0103\u015fi e \u201ecercet\u0103toarea\u201d propriei vie\u0163i schimb\u0103 cu totul lucrurile. De aici \u015fi aerul autoidealizant al rememor\u0103rii, hr\u0103nit din premisa c\u0103 macularea provine \u00eentotdeauna din exterior \u015fi c\u0103 subiectivitatea cea mai intim\u0103, ca s\u0103 folosesc o sintagm\u0103 tautologic\u0103, e \u00eentotdeauna inocent\u0103.<br \/>\nAutomanipularea salvatoare<br \/>\nAceast\u0103 ecua\u0163ie ar fi riscat s\u0103 devin\u0103 mecanic\u0103, ba chiar antipatic\u0103, dac\u0103 autoarea s-ar fi aventurat \u00eentr-un rechizitoriu la adresa \u201emanipulatorilor\u201d. \u00cen schimb, avem de a face cu o proz\u0103 de idei plin\u0103 de nuan\u0163e, n\u0103scut\u0103 nu din impulsul de a condamna, nici din acela de a scuza numaidec\u00e2t, ci de a expune \u015fi de a \u00een\u0163elege. Rememor\u0103rile despre comunism \u015fi despre perioada imediat post-decembrist\u0103 se deosebesc de alte relat\u0103ri de gen prin perspectiva luminoas\u0103 a autoarei, care nu se las\u0103 mai niciodat\u0103 prad\u0103 ranchiunii sau resentimentului. Dincolo de faptele povestite sau de argumentele avansate, \u00eentreaga carte poate fi privit\u0103 drept un exerci\u0163iu (uneori, extrem de obositor, dup\u0103 cum m\u0103rturise\u015fte autoarea) de conservare a senin\u0103t\u0103\u0163ii \u00eentr-o perioad\u0103 c\u00e2nd nimic n-o justific\u0103.<br \/>\n\u201eNu-mi place, privind \u00een urm\u0103, s\u0103 m\u0103 reconstruiesc \u00een postura de victim\u0103; chiar dac\u0103 am fost\u201d e, probabil, m\u0103rturisirea cea mai caracteristic\u0103, ce fixeaz\u0103 ritmul \u015fi atitudinea \u00eentregii c\u0103r\u0163i. Manipul\u0103rilor exterioare, autoarea le opune compensativ o form\u0103 de automanipulare salvatoare, menit\u0103 s\u0103 diminueze r\u0103ul cotidian al comunismului. \u201e\u00cen acest sens, m\u0103rturise\u015fte autoarea, \u00een pofida a tot ce mi s-a \u00eent\u00e2mplat, trec subiectiv perioada respectiv\u00e3 la capitolul c\u00e2\u015ftigurilor, nu al pierderilor. Este acesta un fel incon\u015ftient de a-mi manipula propria istorie? \u00cenclin s\u0103 cred c\u0103 nu, c\u0103 e vorba doar de o selec\u0163ie constructiv\u00e3, de o extragere din mormanul de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, sentimente, reac\u0163ii, convingeri, fapte, ac\u0163iuni, peripe\u0163ii numai a acelora care au l\u0103sat \u00een urm\u0103 un semn, p\u0103str\u00e2nd la vedere doar partea plin\u0103 a paharului, doar partea bun\u0103, oric\u00e2t de infinitezimal\u0103, a lucrurilor\u201d. O automanipulare, a\u015fadar, care nu const\u0103 \u00een ocultarea realit\u0103\u0163ii, ci mai degrab\u0103 \u00een trierea ei conform unei logici serene. A se vedea distan\u0163a de tonalitate confesiv\u0103 dintre Falsul tratat de manipulare \u015fi recentul Dragul meu turn\u0103tor al lui Gabriel Liiceanu, cu care autoarea polemizeaz\u0103 discret. At\u00e2t umilin\u0163a de a-i fi, \u00een repetate r\u00e2nduri, interzis\u0103 semn\u0103tura sau blocat\u0103 participarea, \u00een anii \u201980, la \u00eent\u00e2lniri scriitorice\u015fti din Occident, c\u00e2t \u015fi faptul de a fi permanent urm\u0103rit\u0103 de Securitate sunt relatate de Blandiana ca ni\u015fte cozerii \u00een care farmecul c\u00e2te unui detaliu aparent nesemnificativ estompeaz\u0103 am\u0103r\u0103ciunea de fond. Poeta o alimenteaz\u0103 mereu pe memorialist\u0103 cu darul minimaliz\u0103rii, infantiliz\u0103rii \u015fi eufemiz\u0103rii, astfel \u00eenc\u00e2t scene \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri odioase devin, \u00een relat\u0103rile Anei Blandiana, exemplare tocmai prin delicate\u0163e. Din supravegherea zilnic\u0103 la domiciliu, poeta re\u0163ine mai ales seriozitatea femeii din \u201ema\u015fina de la poart\u0103\u201d, pe care, dac\u0103 nu i-ar fi team\u0103 c\u0103 ar fi considerat un gest de sfidare, ar servi-o cu un ceai cald. O aparatcic\u0103 sinistr\u0103 care a \u0163inut cuplul Blandiana-Rusan la u\u015fa ei opt ore pentru a str\u00e2nge apoi impasibil din umeri r\u0103m\u00e2ne, \u00een memoria scriitoarei, ca o \u0163\u0103ranc\u0103 sf\u0103toas\u0103. Foamea de zi cu zi din anii \u201980 e sublimat\u0103, la r\u00e2ndul ei, \u00eentr-un pasaj superb, ce reautentific\u0103 ironic-comic rezisten\u0163a (la foame) prin cultur\u0103 \u015fi universul compensativ al c\u0103r\u0163ii (de bucate): \u201eOdat\u0103 cu dispari\u0163ia alimentelor din magazine \u015fi apari\u0163ia interminabilelor cozi cu sau f\u0103r\u0103 locomotiv\u0103 (am mai spus-o: o coad\u0103 cu locomotiv\u0103 era o coad\u0103 la care se d\u0103dea ceva, una f\u0103r\u0103 locomotiv\u0103 era una la care oamenii st\u0103teau pur \u015fi simplu f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u00eenceput s\u0103 se v\u00e2nd\u0103 nimic \u015fi chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 c\u00e2nd \u015fi ce se va vinde), intelectualii au fost cuprin\u015fi de pasiunea c\u0103r\u0163ilor de bucate, care se citeau pur \u015fi simplu ca ni\u015fte c\u0103r\u0163i de fic\u0163iune. Au fost editate re\u0163etele lui Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi cele, incredibil de sofisticate \u015fi savante, ale lui P\u0103storel Teodoreanu (\u00eemi amintesc o re\u0163et\u0103 de cozonac \u00een care la un kilogram de f\u0103in\u0103 intrau 100 de g\u0103lbenu\u015furi), re\u0163ete care erau discutate, c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lneam \u00eentre prieteni, cum ar fi fost discutate expozi\u0163iile, spectacolele de teatru, c\u0103r\u0163ile. Se f\u0103ceau calcule \u015fi se f\u0103cea haz de c\u00e2te ore ar fi trebuit stat la coad\u0103 \u015fi c\u00e2t noroc ar fi trebuit s\u0103 ai ca s\u0103 procuri toate ingredientele necesare unei simple re\u0163ete tradi\u0163ionale de friptur\u0103 pe care str\u0103mo\u015fii no\u015ftri o m\u00e2ncau \u00een urm\u0103 cu mai bine de un secol sau \u00een urm\u0103 cu cincizeci de ani\u201d. Numai un poet neomodernist, capabil s\u0103 transfigureze \u015fi s\u0103 abstractizeze totul, ar fi putut scrie astfel despre mizeria cotidianului rom\u00e2nesc din anii \u201980.<br \/>\nDe fapt, aceast\u0103 igenuitate c\u00e2\u015ftigat\u0103 the hard way reprezint\u0103 calea spre elucidarea de sine a unei persoane disputate mereu de ceilal\u0163i. De la debutul din anii \u201960 p\u00e2n\u0103 azi, Ana Blandiana s-a aflat mereu sub lumina reflectoarelor, devenind, al\u0103turi de nu mai mult de doi-trei scriitori, unul dintre simbolurile literaturii de dup\u0103 R\u0103zboi \u015fi \u2013 poate \u015fi mai important \u2013 unul dintre actan\u0163ii principali ai societ\u0103\u0163ii civile dup\u0103 \u201990. Numai c\u0103 aceast\u0103 transformare precoce \u00een standard al unei genera\u0163ii (de nu al unei literaturi), precum \u015fi senza\u0163ia de a fi ag\u0103\u0163at\u0103 \u015fi agasat\u0103, adulat\u0103 \u015fi ur\u00e2t\u0103 violent \u00een acela\u015fi timp, au reprezentat pentru Blandiana o mic\u0103 dram\u0103 de zi cu zi. Cum \u00ee\u0163i reconstruie\u015fti individualitatea \u015fi excentricitatea (\u201eilegalitatea\u201d, zice la un moment dat poeta) odat\u0103 ce ai devenit bun al comunit\u0103\u0163ii? E, aceast\u0103 \u00eentrebare, centrul fierbinte al preocup\u0103rilor identitare din Fals tratat de manipulare, la care scriitoarea nu r\u0103spunde dec\u00e2t indirect, \u00een dou\u0103 moduri.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, prin recuperarea \u015fi, a\u015f zice, chiar cultivarea acelei subiectivit\u0103\u0163i \u00eenc\u0103 neatinse de social \u2013 \u015fi \u00een care poeta educat\u0103 la \u015fcoala valorilor \u00eenalt-metafizice mai crede. De aici, o anumit\u0103 manier\u0103 de autor\u0103sf\u0103\u0163 biografic (acuzat de unii drept cochet\u0103rie pur\u0103), evident \u00een revenirile repetate asupra unor calit\u0103\u0163i personale considerate intrinseci. \u201eAm primit de la na\u015ftere marele dar de a descoperi mereu partea bun\u0103 a lucrurilor\u201d, \u201eprima dintre aceste tr\u0103s\u0103turi este un anumit maniheism, o incapacitate de a combina culorile \u015fi chiar de a accepta combinarea lor\u201d sau \u201etr\u0103s\u0103tura mea cea mai determinant\u0103 \u2013 calitate aproape ireal\u0103 \u015fi, cu siguran\u0163\u0103, defect vinovat de multe \u2013 a fost de-a lungul \u00eentregii vie\u0163i oroarea fa\u0163\u0103 de putere\u201d sunt doar c\u00e2teva dintre cele mai caracteristice m\u0103rturisiri ale Anei Blandiana.<br \/>\nDin fericire, \u00eens\u0103, scriitoarea nu trebuie crezut\u0103 doar pe cuv\u00e2nt, \u00eentruc\u00e2t cea mai mare parte din conduita ei scriitoriceasc\u0103 \u015fi\/sau social\u0103 ilustreaz\u0103 aceste calit\u0103\u0163i. \u015ei aici intervine, de fapt, a doua manier\u0103 de p\u0103strare a individualit\u0103\u0163ii \u00eentr-o societate tot mai acaparant\u0103: puterea de a refuza, capacitatea de a spune \u201enu\u201d \u00een momentul c\u00e2nd imaginea tinde s\u0103 aresteze personalitatea. Singurele momente c\u00e2nd nara\u0163iunea Anei Blandiana \u00ee\u015fi pierde senin\u0103tatea sunt, de altfel, cele care amenin\u0163\u0103 aceast\u0103 ingenuitate p\u0103strat\u0103 cu exigen\u0163\u0103. \u00cen acest sens, interesant e de observat c\u0103 relatarea scriitoarei e dramatic\u0103 nu \u00een pasajele de rememorare a comunismului (atunci c\u00e2nd statutul de \u201eilegalitate\u201d \u015fi de vulnerabilitate \u00eei oferea un oarecare confort), ci \u00een cele de reconstituire a anilor \u201990. Infernul nu e, pentru Ana Blandiana, existen\u0163a amar-deziluzionat\u0103 din anii \u201980, c\u00e2nd speran\u0163a era \u00een\u0103bu\u015fit\u0103 din fa\u015f\u0103, ci experien\u0163a iluziei \u00eenfr\u00e2nte de dup\u0103 \u201990. Trauma poetei \u2013 la care se \u00eentoarce adesea, \u00een pasaje deconcertate \u2013 e aceea de a nu putea face nimic atunci c\u00e2nd totul a devenit permis. Iar s\u0103ge\u0163ile polemice sunt \u00eendreptate, evident, asupra celor care au deturnat speran\u0163ele post-revolu\u0163ionare, de la colegi de breasl\u0103 precum Nicolae Manolescu (acuzat c\u0103 a fost unul dintre pionii centrali ai transform\u0103rii Alian\u0163ei Civice \u00een partid politic) p\u00e2n\u0103 la politicieni precum Emil Constantinescu. Cea mai ad\u00e2nc\u0103 umilire biografic\u0103 n-a tr\u0103it-o Blandiana \u00een fa\u0163a cenzorilor sau a interdic\u0163iilor de tot soiul, ci \u00een fa\u0163a ofertei lui Constantinescu de a primi, drept r\u0103splat\u0103 politic\u0103, o func\u0163ie public\u0103.<br \/>\nDe aceea, Falsul tratat de manipulare se recomand\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce avansezi \u00een lectur\u0103, drept istoria senza\u0163ional\u0103 a iluziilor \u015fi deziluziilor societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de dup\u0103 \u201990. Poate cea mai dramatic\u0103, \u00eentruc\u00e2t e scris\u0103 din interior. Cu tot parti-pris-ul personal (sau, cine \u015ftie, poate tocmai datorit\u0103 lui), Ana Blandiana r\u0103m\u00e2ne vocea cea mai avizat\u0103 s\u0103 depun\u0103 m\u0103rturie despre ingenuit\u0103\u0163ile post-revolu\u0163ionare, dar \u015fi despre degonflarea lor rapid\u0103 \u00een fa\u0163a politicianismelor \u015fi a tranzac\u0163ionismelor de tot soiul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ana Blandiana, Fals tratat de manipulare, Humanitas, Bucure\u015fti, 2013, 484 p. &nbsp; Original\u0103 e premisa de la care pleac\u0103 cel mai recent volum al Anei Blandiana, Fals tratat de manipulare. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 poeta respinge cu argumente r\u0103spicate \u00eenscrierea c\u0103r\u0163ii \u00een seria memorialisticii. Tomul de aproape 500 de pagini, care cuprinde de altfel&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/exercitii-de-seninatate\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Exerci\u0163ii de senin\u0103tate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5029,11344],"class_list":["post-20759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ana-blandiana","tag-fals-tratat-de-manipulare"],"views":1116,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20759"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20759\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}