{"id":20755,"date":"2014-10-04T18:51:34","date_gmt":"2014-10-04T16:51:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20755"},"modified":"2014-10-04T18:51:34","modified_gmt":"2014-10-04T16:51:34","slug":"presetari-identitare-cine-spune-ala-e","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/presetari-identitare-cine-spune-ala-e\/","title":{"rendered":"Preset\u0103ri identitare: cine spune, \u0103la e"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Florina P\u00eerjol,<em> Carte de identit\u0103\u0163i. Muta\u0163ii ale autobiograficului \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103,<\/em> Bucure\u015fti, 2014, 270 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u00een discursul critic contemporan c\u00e2teva concepte care au f\u0103cut carier\u0103 mai mult prin uzan\u0163\u0103 dec\u00e2t prin acoperirea lor real\u0103. Astfel, \u201emizerabilismul\u201c, \u201eminimalismul\u201c, \u201ecotidianismul\u201c, \u201eautofic\u0163iunea\u201c etc. sunt termeni indispensabili analizei literare actuale \u00eens\u0103, din p\u0103cate, prea pu\u0163ine monografii tematice sau studii despre originea \u015fi \u00eempropriet\u0103rirea secven\u0163ial\u0103 a acestora au ap\u0103rut. Unul din ace\u015ftia \u00eens\u0103 prime\u015fte \u00een 2014 prima exegez\u0103: prin publicarea tezei de doctorat, sub titlul Carte de identit\u0103\u0163i, Florina P\u00eerjol \u00eencearc\u0103 s\u0103 deseneze schema conceptului de autofic\u0163iune. Subtitlul Muta\u0163ii ale autobiograficului \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989 este extrem de important: oper\u00e2nd cu conceptele de autofic\u0163ional, autobiografic sau memorialistic, Florina P\u00eerjol propune distinc\u0163iile necesare \u00een utilizare \u015fi \u00eencearc\u0103 radiografierea unor concepte ale c\u0103ror valen\u0163e au dep\u0103\u015fit semnifica\u0163iile concrete, intr\u00e2nd, printr-un oarecare bun-sim\u0163 discursiv, \u00een inventarul critic accesibil.<br \/>\nPovestea autofic\u0163iunii<br \/>\nDe observat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput faptul c\u0103 autoarea \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 analiza scrierilor autofic\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti pe un suport universal \u015fi detaliat: o scanare a literaturii autoreflexive, din antichitate p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Florina P\u00eerjol cucere\u015fte cu migal\u0103 \u00een inventar mai toate punctele centrale ale acestui gen pentru a delimita paradigmele de scriere \u015fi interpretare. Printre r\u00e2nduri se poate citi \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul studiului maniera eteroclit\u0103: \u00eentre sociologie literar\u0103 \u015fi analiz\u0103 estetic\u0103, \u00eentre studierea impactului social \u015fi hermeneutic\u0103 literar\u0103. Astfel, c\u00e2teva inventarieri ale momentelor principale \u00een deturnarea discursului subiectiv preg\u0103tesc terenul pentru discu\u0163ia \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc: \u201eRefuz\u00e2nd s\u0103 dea drept de existen\u0163\u0103 eului personal, vocii individuale \u015fi \u00een afara dialogului s\u0103u cu Dumnezeu, Evul Mediu a fost mai bogat \u00een biografii \u015fi hagiografii dec\u00e2t \u00een texte cu miz\u0103 autobiografic\u0103. (&#8230;) \u00cen Rena\u015ftere genul autobiografic \u00eenflore\u015fte \u00een spa\u0163iul european, cu prec\u0103dere \u00een Italia. Una din cele mai faimoase autobiografii renascentiste este aceea a sculptorului Benvenuto Cellini (&#8230;) Tot \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 merit\u0103 amintit\u0103 (&#8230;)\u201c. Lucru cu at\u00e2t mai benefic cu c\u00e2t argumentul c\u0103r\u0163ii anun\u0163a o analiz\u0103 dinamic\u0103, dezvr\u0103jit\u0103 de construct \u015fi cli\u015feu de interpretare, dublat\u0103, iat\u0103, de spiritul istoricizant: \u201eO veche prejudecat\u0103 asupra literaturii spune c\u0103 cel mai simplu lucru pe care-l poate face un scriitor este s\u0103 scrie despre sine. Cum de a supravie\u0163uit aceast\u0103 idee grosolan\u0103 (\u00een fond), travers\u00e2nd, pe burt\u0103 sau \u00een pas de defilare, \u00eentreaga istorie, r\u0103m\u00e2ne un mister\u201c.<br \/>\nPe fast-forward, istoria autobiograficului \u015fi muta\u0163ia c\u0103tre autofic\u0163ional devine \u00eens\u0103 pu\u0163in didactic\u0103. Lucru de \u00een\u0163eles at\u00e2ta vreme c\u00e2t nu exist\u0103 \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc o polemic\u0103 real\u0103 sau alte studii largi asupra conceptului recent. Impresia c\u0103 asist\u0103m la o derulare complezent\u0103 a muta\u0163iilor culturale tipizate \u00een func\u0163ie de specificul social al perioadei este anulat\u0103 de caracterul aluvionar al referin\u0163elor \u015fi justific\u0103rilor. Astfel c\u0103 \u00eentrebarea legat\u0103 de necesitatea unei treceri \u00een revist\u0103 a fenomenului \u201eauto\u201c \u00een sine \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte r\u0103spunsul organic: ca \u015fi cum, pentru a scrie o lucrare despre proza rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989 era nevoie de o introducere \u00een literatura de fond comun. De\u015fi lucrarea putea \u00eencepe f\u0103r\u0103 mari compromisuri de la descrierea muta\u0163iilor contemporane de la Sainte-Beuve, ba mai apropiate \u015fi interesante fiind delimit\u0103rile spa\u0163iului francez contemporan, \u00een jurul unor teoreticieni ca Genette, Starobinski sau Doubrovsky. Apari\u0163ia conceptului de autofic\u0163iune (analizat \u00een carte comparativ) era deja anun\u0163at\u0103 de c\u00e2teva delimit\u0103ri \u00eentre memorii, jurnal \u015fi autobiografie \u00een era modern\u0103: \u201eDe\u015fi (\u00eenc\u0103) receptiv la actualitate, G\u00e9rard Genette nu d\u0103 mare aten\u0163ie noului concept vehiculat cu din ce \u00een ce mai mult\u0103 insisten\u0163\u0103 pe scena teoriei literare, trat\u00e2ndu-l \u00een aproape toate cazurile c\u00e2nd face referire la el expeditiv, f\u0103r\u0103 un interes real. De\u015fi d\u0103 mult mai pu\u0163in\u0103 aten\u0163ie subiectului dec\u00e2t Doubrovsky sau Lejeune, \u015fi \u00een cazul lui se poate observa o modificare semnificativ\u0103 a viziunii de-a lungul timpului, impresia ultim\u0103 fiind similar\u0103 cu a celorlal\u0163i doi. Genette folose\u015fte pentru prima dat\u0103 termenul \u00een 1982, denumind cu ajutorul lui amalgamul generic dintr-un text celebru, \u00cen c\u0103utarea timpului pierdut: (&#8230;)\u201c. \u201ePolemicile\u201c francezilor sunt relevante \u015fi pentru spa\u0163iul rom\u00e2nesc: discu\u0163iile din jurul marketingului, din jurul noului concept de public \u015fi orizont de a\u015fteptare, \u201enevoie de real\u201c \u015fi literatur\u0103 serioas\u0103 vs. facil\u0103 preg\u0103tesc \u00een cadrul acestui studiu analiza fenomenului rom\u00e2nesc. De aici \u00eencepe \u201edistrac\u0163ia\u201c: \u201eDarieussecq subliniaz\u0103 c\u0103 autofic\u0163iunea nu reprezint\u0103 o manevr\u0103 de marketing, adic\u0103 un soi de \u00abroman light\u00bb prin care se urm\u0103re\u015fte v\u00e2nzarea frauduloas\u0103 a vie\u0163ii adev\u0103rate, ci o practic\u0103 \u00absubversiv\u0103\u00bb, \u00abvertiginoas\u0103\u00bb, care \u00ab\u00eentoarce cu susul \u00een jos gestul autobiografic\u00bb\u201c.<br \/>\nAutofic\u0163iunea ca \u201enevoie de real\u201c<br \/>\nCe este, a\u015fadar, autofic\u0163iunea, \u015fi cum a func\u0163ionat ea autohton? Dup\u0103 o explicare a istoriei autobiografismului \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc \u00eenainte de 1989 \u015fi stabilirea centrilor (cu bune \u015fi rele) \u2013 Radu Cosa\u015fu, Livius Cioc\u00e2rlie, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Simona Popescu etc. \u2013, autoarea \u00eencearc\u0103 s\u0103 justifice nevoia de autofic\u0163ional \u015fi explozia genului dup\u0103 anii 2000. Aici, pericolul imposibilit\u0103\u0163ii de \u201eclasificare sau clarificare\u201c anun\u0163at \u00een prezentarea generic\u0103 de pe coperta a patra: \u201ea rezultat o Carte de identit\u0103\u0163i volatile \u015fi f\u0103r\u00e2mi\u0163ate, precum eul care se deghizeaz\u0103, \u00een era consumului extatic, \u00eentr-o multitudine de ipostaze, imposibil de clasificat sau de clarificat\u201c. Pentru cine va fi urm\u0103rit foiletonistica \u015fi cronica literar\u0103 a ultimului deceniu, exegeza va p\u0103rea acum complet\u0103: preset\u0103rile \u201ediacritice\u201c sunt preluate de alternative analitice, aerul didactic al interpret\u0103rii \u015fi repetarea verdictelor este dublat de maniera categoric\u0103 a studiului academic (\u201eRoman al propor\u0163iilor exacte \u2013 ratate, \u00eens\u0103, \u00een ultima parte \u2013, Orbitor orchestreaz\u0103 cu migal\u0103 o proz\u0103 vizionar\u0103, oniric\u0103, cu inser\u0163ii fals-realiste, o proz\u0103 enorm\u0103 care, ajuns\u0103 la suprasaturare, la epuizarea formulei, se autopasti\u015feaz\u0103\u201c, \u201ePrimul pas \u00een orientarea lecturii c\u0103tre referen\u0163ial \u015fi autobiografic este folosirea persoanei I \u015fi numirea naratorului-martor\u201c).<br \/>\nDe\u015fi studiul arat\u0103, cu excep\u0163ia notelor macro-literare, ca o colec\u0163ie de cronici redimensionate, numitorul comun transpare \u00een analiz\u0103. Ajustate pentru a servi demersului teoretic, profilurile autorilor selecta\u0163i (Baetica, Cecilia \u015etef\u0103nescu, Ioana Bradea, Claudia Golea, Chiva, Bucurenci, Schiop, Alexandru Vakulovski) se contureaz\u0103 \u00een raport cu aceast\u0103 teorie premeditat\u0103 a autofic\u0163iunii. Astfel, judec\u0103\u0163ile de valoare \u015fi analiza influen\u0163elor \u015fi a determin\u0103rilor sunt redate ca o re\u0163ea cu centrul \u00een explozia autofic\u0163ional\u0103: \u201eFa\u0163\u0103 de optzeci\u015fti, care f\u0103ceau uz de livresc, ironie, cofraje estetizante, intertextualitate sau fa\u0163\u0103 de nou\u0103zeci\u015fti, care \u015fi ei r\u0103m\u00e2n bine ancora\u0163i \u00een perimetrul estetic (de\u015fi literatura lor respir\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 aerul unei revolte \u00eempotriva comunismului fiind construit\u0103 cumva antifrastic fa\u0163\u0103 de acesta), milenari\u015ftii, de\u015fi diferi\u0163i \u015fi profund individuali\u015fti, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 un profil inconfundabil, reductibil la c\u00e2teva \u00eensu\u015firi-tip: lipsa de complexe, ludicul exacerbat, limbajul licen\u0163ios \u015fi argotic, neglijen\u0163a c\u0103utat\u0103, abolirea oric\u0103ror conven\u0163ii, completa dezideologizare, refuzul sistemului, fronda ostentativ\u0103 dus\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2nzele albe ale unui \u00abanarhism\u00bb literar\u201c. Se vorbe\u015fte mult despre caracterul prezenteist al scriiturii (\u00een m\u0103sura \u00een care termenul sugerat de Nicolae Manolescu r\u0103m\u00e2ne valabil pentru dou\u0103mii\u015fti), \u0163inta studiului nefiind justificarea unei atitudini sau direc\u0163ii, ci, \u00een cazul unor \u201etexte mai fragile \u015fi mai polemice\u201c, \u00een\u0163elegerea impulsului comun. Aici, principalele paradigme sunt racordate teoriilor occidentale: urm\u0103rind o discu\u0163ie deschis\u0103 \u00eenc\u0103 din anii \u201980 \u00een Fran\u0163a (folosirea pasager\u0103 a termenului la Genette, teza studentului s\u0103u L\u2019autofiction (&#8230;), 1989, Vincent Colonna \u015fi disputa \u00eentre autofic\u0163iune ca autobiografie sau ca fic\u0163iune \u2013 prima reclamat\u0103 de Lecarme, Arnaud Schmitt), Florina P\u00eerjol impune delimit\u0103rile: biografie \u015fi fic\u0163iune, gesticula\u0163ie literar\u0103 \u015fi univers literar interior etc.<br \/>\nLa fel, \u00een categoria a priori, poate p\u0103rea pu\u0163in ciudat\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea gender pe care o practic\u0103 autoarea. \u00cens\u0103, fiind vorba de autofic\u0163iune \u015fi despre condi\u0163ia eului \u00een proza milenarist\u0103, teoriile converg c\u0103tre o separa\u0163ie clar\u0103 prin tipul de sensibilitate: \u201eO alt\u0103 tem\u0103 preferat\u0103 a autoarelor de autofic\u0163iuni este corpul, \u015fi mai ales rela\u0163ia dintre corp \u015fi limbaj (central\u0103 \u00een teoriile despre ecriture feminine, elaborate de Luce Irigaray sau H. Cixous)\u201c. Aici ideile de simulacru, de explozie sexual\u0103, de scriitur\u0103 vitalist\u0103 \u015fi implicat\u0103: \u201eDescri\u015fi la unison drept pornografi, mizerabili\u015fti \u015fi autofic\u0163ionari nombrili\u015fti, mul\u0163i dintre autorii dou\u0103mii\u015fti scriu angajat, implicat, despre experien\u0163e individuale \u00eentr-o lume tot mai obsedat\u0103 de \u00abdatoria\u00bb de a avea succes \u015fi mai predispus\u0103 la uniformizare\u201c.<br \/>\nTotu\u015fi, greu de \u00een\u0163eles de ce, cople\u015fit de amalgamul autofic\u0163ional, nesigur pe concepte poate prea noi pentru a fi utilizate, teoreticianul Florina P\u00eerjol acuz\u0103, \u00een finalul studiului, z\u0103d\u0103rnicia teoretic\u0103 intrinsec\u0103: \u201eDin moment ce practica literar\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 autorii \u015fi textele \u00eencadrabile \u00een acest gen, din ce \u00een ce mai numeroase, sunt greu de redus la ni\u015fte tipare tematice sau stilistice, a face anatomia critic\u0103 a autofic\u0163iunii se dovede\u015fte a fi un gest heirupist. \u015ei inutil\u201c. Evident, o astfel de sugestie pesimist\u0103 nu poate dec\u00e2t s\u0103 ne lase cu impresia unei mici imposturi. O carte promi\u0163\u0103toare prin \u00eens\u0103\u015fi ambi\u0163ia de a rezolva sau expune un concept nou \u015fi tentant \u00ee\u015fi permite selec\u0163ia autorilor \u015fi numirea exclusiv\u0103 a momentelor centrale.<br \/>\nUn subiect at\u00e2t de sexy ca \u201eautofic\u0163iunea\u201c se simte astfel confortabil at\u00e2t \u00een \u201esociologia literaturii\u201c c\u00e2t \u015fi \u00een aerul de recenzie (amestecul didactic \u015fi hermeneutica stilului). O carte care vine s\u0103 \u00eengroa\u015fe tu\u015fele \u00een stabilirea schimb\u0103rilor de paradigm\u0103.<br \/>\n\u00cen final, cele mai importante momente ale demersului analitic r\u0103m\u00e2n sublinierile macro-sociale \u015fi reu\u015fitele de observare a muta\u0163iilor paradigmatice: leg\u0103tura cu politicul \u015fi secven\u0163ele esen\u0163iale ale tranzi\u0163iilor. \u201eAutofic\u0163iunea\u201c, se pare, ajuns\u0103 poate la maturitate abia \u00een ultimii doi-trei ani dup\u0103 explozia \u00eenceputului de mileniu, poate c\u0103p\u0103ta puterea semantic\u0103 real\u0103 prin l\u0103rgirea studiilor contemporane de gen. Conceptul, mai mult dec\u00e2t de cartografiere, are nevoie de o polemic\u0103 direct\u0103, \u00een demararea c\u0103reia Carte de identit\u0103\u0163i este primul pas.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Florina P\u00eerjol, Carte de identit\u0103\u0163i. Muta\u0163ii ale autobiograficului \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103 de dup\u0103 1989, Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014, 270 p. &nbsp; Exist\u0103 \u00een discursul critic contemporan c\u00e2teva concepte care au f\u0103cut carier\u0103 mai mult prin uzan\u0163\u0103 dec\u00e2t prin acoperirea lor real\u0103. Astfel, \u201emizerabilismul\u201c, \u201eminimalismul\u201c, \u201ecotidianismul\u201c, \u201eautofic\u0163iunea\u201c etc. sunt termeni indispensabili analizei literare actuale \u00eens\u0103, din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/presetari-identitare-cine-spune-ala-e\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Preset\u0103ri identitare: cine spune, \u0103la e<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12360,12359,12358,12356,12357,12355],"class_list":["post-20755","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cotidianismul","tag-minimalismul","tag-mizerabilismul","tag-carte-de-identitati-mutatii-ale-autobiograficului-in-proza-romaneasca","tag-discursul-critic","tag-florina-pirjol"],"views":1051,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20755","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20755"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20755\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20755"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20755"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20755"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}