{"id":20753,"date":"2014-10-04T18:32:11","date_gmt":"2014-10-04T16:32:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=20753"},"modified":"2014-10-04T18:32:11","modified_gmt":"2014-10-04T16:32:11","slug":"expresivitati-involuntare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/expresivitati-involuntare\/","title":{"rendered":"Expresivit\u0103\u0163i (in)voluntare"},"content":{"rendered":"

Manuela Marin, \u00centre prezent \u015fi trecut: cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103,<\/em> Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014, 362 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen volumul coordonat de Florin S. Soare \u2013 Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu (Polirom, 2014) \u2013 figureaz\u0103 un studiu semnat de Manuela Marin, cu titlul Cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00eentre propagand\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103. Este vorba despre un fragment decupat dintr-o sintez\u0103 temeinic\u0103, rod al unui grant CNCS-UEFISCDI (2010\u20132012). Cartea pe care o comentez apare la \u015fase ani de la prima investiga\u0163ie a autoarei (Originea \u015fi evolu\u0163ia cultului personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu 1965-1989, Ed. Altip, 2008) \u00eentr-un domeniu pe c\u00e2t de intins, pe at\u00e2t de nesistematizat.<\/strong><\/em>
\nSpre deosebire de precedenta tentativ\u0103, r\u0103mas\u0103 totu\u015fi \u00een zona comod\u0103 \u015fi descriptiv\u0103 a percep\u0163iei, \u00centre prezent \u015fi trecut: cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 are dou\u0103 dimensiuni alc\u0103tuite cu grij\u0103. Pe de o parte, iese \u00een eviden\u0163\u0103 rela\u0163ia dintre stat \u015fi diverse comunit\u0103\u0163i \u00een forjarea, subminarea, compromiterea \u015fi negocierea imaginilor alipite dictatorului. Pe de alt\u0103 parte, prin analize cump\u0103tate sunt identificate tipologii ale adeziunii \u015fi ale rezisten\u0163ei publice la manifest\u0103rile oficiale de consacrare, izvor\u00e2te din politica a\u015fa-zisului \u201eumanism socialist\u201d. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, a\u015f fi domolit dialogul, derulat \u00een notele de subsol, dintre cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i ale cercet\u0103toarei. De\u015fi uneori se recomand\u0103 autocit\u0103rile, pentru a reaminti competen\u0163ele \u015fi chestiunile complementare, m-a\u015f fi rezumat la o precizare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu binevenitele continuit\u0103\u0163i dintre 2008 \u015fi 2014.<\/strong><\/em>
\n\u00cen\u0163elegeri<\/strong><\/em>
\nDe asemenea, ca o men\u0163iune general\u0103, Manuela Marin se arat\u0103 prea atras\u0103 de confirmarea propriilor considera\u0163ii prin invocarea bibliografiilor occidentale. Tehnica nu convinge. Dar nu neap\u0103rat la nivelul compar\u0103rii situa\u0163iilor (cu URSS, RDG \u015fi Italia fascist\u0103), ci \u00een rela\u0163ie cu terminologia din sfera stilisticii. Dac\u0103 fenomenele sunt analizate exemplar \u00een planul atitudinii sociale \u015fi al speciilor literare (\u201e\u00eenscrisurile cu caracter du\u015fm\u0103nos\u201d, inscrip\u0163ii, scrisorile de adeziune\/ protestatare, foi volante\/ manifeste, poezii omagiale\/ contestare \u015fi bancurile de factur\u0103 politic\u0103), cred c\u0103 sunt c\u00e2teva lipsuri \u00een disecarea strategiilor de comunicare. De pild\u0103, nu am g\u0103sit observa\u0163ii despre calambur, sarcasm sau antifraz\u0103. Sau o constatare \u00een fug\u0103 despre versific\u0103rile omagiale trimise lui Nicolae Ceau\u015fescu de oameni f\u0103r\u0103 preg\u0103tire literar\u0103, dar influen\u0163a\u0163i \u00een redactare de memoria \u015fcolar\u0103. E greu s\u0103 ne decidem dac\u0103 \u201epoezia unei religii politice\u201d (Eugen Negrici) a determinat mentalit\u00e3\u0163i. Sigur a influen\u0163at o modalitate (pre)pa\u015foptist\u0103 de a o gusta \u015fi de a o exersa.
\nMicile sc\u0103p\u0103ri ale c\u0103r\u0163ii rezult\u0103 din dispropor\u0163ia \u00eentre cauzele de ordin psihic \u2013 atent dezb\u0103tute \u2013 \u015fi efectele diseminate \u00een unghiurile aflate la \u00eentersec\u0163ia \u00eentre public \u015fi privat. Dup\u0103 cum semnaleaz\u0103 autoarea \u00eens\u0103\u015fi, figura lui Nicolae Ceau\u015fescu n-a r\u0103mas \u00eentr-un spa\u0163iu intangibil, protejat de arsenalul verbal \u015fi estetic al propagandei. Ci, \u00een pofida structurii ateiste a statului, secretarul general al PCR participa la s\u0103rb\u0103torile religioase, lu\u00e2ndu-\u015fi \u00een serios rolul de t\u0103tuc al poporului: \u201eO categorie aparte de scrisori erau cele prin care semnatarii lor aduceau la cuno\u015ftin\u0163a conduc\u0103torului rom\u00e2n faptul c\u0103 au primit darul s\u0103u. Primirea acestui cadou era rezultatul invita\u0163iei pe care familia o adresa lui Nicolae Ceau\u015fescu pentru a \u00eenf\u0103ptui \u00abun act cre\u015ftinesc\u00bb (de botez sau de cununie). Aceast\u0103 situa\u0163ie a determinat metamorfozele imaginii sale paternaliste \u00een aceea a na\u015fului. \u00cen tradi\u0163ia popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, institu\u0163ia n\u0103\u015fiei creeaz\u0103 o rela\u0163ie de rudenie simbolic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 familii, bazat\u0103 pe asumarea din partea na\u015filor a rolului de p\u0103rinte spiritual, dar \u015fi a unor obliga\u0163ii de natur\u0103 social\u0103 \u015fi economic\u0103, de ajutorare a finilor, \u00een caz de nevoie\u201d (p. 95-96). Ca atare, Nicolae Ceau\u015fescu renun\u0163a la distan\u0163a func\u0163iei, r\u0103spunz\u00e2nd gesturilor de adora\u0163ie pe care le primea cu \u201esinceritate\u201d de la cet\u0103\u0163enii confisca\u0163i de angrenajul agita\u0163iei partizane. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, Big Brother trimitea confirm\u0103ri c\u0103-\u015fi ascult\u0103 supu\u015fii.
\nPuneri \u00een context
\nClaude Rivi\u00e8re a denumit manifest\u0103rile publice, de consfin\u0163ire laic\u0103, drept \u201eliturghii politice\u201d, accentu\u00e2nd, pe urmele lui Mircea Eliade, procesul desacraliz\u0103rii riturilor. Numai c\u0103, societ\u0103\u0163ile totalitare, autoritariste \u015fi democratice n-au alungat niciodat\u0103 devo\u0163iunea din practicile comunitare. P\u00e2n\u0103 azi s-au perpetuat, ca ni\u015fte forme elegante, \u00eens\u0103 restrictive, protocolul \u015fi eticheta. A\u015fadar, idolatrizarea \u015fi demolarea pornesc din urgen\u0163a de a conven\u0163ionaliza. Orice act de (in)\/(sub)cultur\u0103 presupune o tez\u0103. De aceea, probabil, nici nu dispunem de capacitatea de a ne debarasa, \u00een discurs, de anumite dihotomii. Nuan\u0163ele par superficiale \u00een retorica antisistemic\u0103. Cine se opune agresiunii verbale recurge mai des la contrapropagand\u0103, mai pu\u0163in la etosul democratic, lucru atestat de arhive: \u201eDin p\u0103cate, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, natura surselor avute \u00een vedere, dar \u015fi a subiectului ca atare nu ne permite identificarea existen\u0163ei unor opinii contradictorii sau ambivalente ale indivizilor fa\u0163\u0103 de cultul personalit\u0103\u0163ii conduc\u0103torului statului rom\u00e2n. \u00cen consecin\u0163\u0103, organizarea analizei noastre va reflecta binomul revizionist de consens\/ colaborare versus opozi\u0163ie\/ rezisten\u0163\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte omagierea public\u0103 a lui Nicolae Ceau\u015fescu. Astfel, vom analiza pe r\u00e2nd opiniile \u00abpozitive\u00bb, respectiv cele \u00abnegative\u00bb lu\u00e2nd \u00een considerare faptul c\u0103 acestea sunt rezultatul familiariz\u0103rii, mai mult sau mai pu\u0163in voluntare, a individului, prin intermediul propagandei, cu fenomenul cultului personalit\u0103\u0163ii. \u00cen acest context vom demonstra c\u0103 toate aceste opinii reflect\u0103 ideile popularizate de c\u0103tre propaganda oficial\u0103 despre activitatea desf\u0103\u015furat\u0103 de Nicolae Ceau\u015fescu, de\u015fi cu scopuri diferite\u201d (p. 23).
\nDezinformarea reprezint\u0103 metoda clasic\u0103 de guvernare \u00een statele paternaliste. Ea e folosit\u0103 ca obiectiv \u00een sine, pentru c\u0103 eficien\u0163a manipul\u0103rii nu se m\u0103soar\u0103 \u00een cantitatea ascuns\u0103 din adev\u0103r, ci \u00een vizibilitatea (r)umorilor. Astfel, de\u015fi documentele favorabile lui Nicolae Ceau\u015fescu au fost extrase de Manuela Marin de la Arhivele Na\u0163ionale Istorice Centrale (ANIC, Bucure\u015fti, Fond \u201eCC al PCR \u2013 Sec\u0163ia Cancelarie\u201d), iar cele potrivnice, de la CNSAS, niciunele nu pot fi cau\u0163ionate de suspiciunea plastografierii. Numai c\u0103, a\u015fa cum indic\u0103 autoarea, inventarea cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi\/ sau cu rea inten\u0163ie a unor acte de venerare\/ acuzare intra \u00een cutuma de a-l sl\u0103vi pe dictator, ca exponent al sistemului, \u015fi \u00een efortul de c\u0103utare perpetu\u0103 a inamicilor care sabotau or\u00e2nduirea: \u201eRezisten\u0163a ca fenomen social \u015fi politic \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 existen\u0163a partidului-stat comunist \u015fi regimului s\u0103u. Acesta era cel care alegea s\u0103 clasifice \u00een documentele create de organele sale, \u00een cazul de fa\u0163\u0103 Securitatea, anumite evenimente, fenomene, practici sau categorii de ac\u0163iuni ca fiind ostile intereselor sale. Veridicitatea unei astfel de catalog\u0103ri nu trebuie apreciat\u0103 din perspectiva observatorului contemporan pentru care unele dintre formele rezisten\u0163ei cotidiene ar putea p\u0103rea banale, dac\u0103 nu chiar inofensive. Din perspectiva regimului comunist rom\u00e2n \u015fi a Securit\u0103\u0163ii, aprecierea caracterului \u00abostil\u00bb sau \u00abdu\u015fm\u0103nos\u00bb al unor ac\u0163iuni individuale sau colective se baza nu doar pe ra\u0163iuni de ordin ideologic, c\u00e2t mai ales pe evaluarea acestora ca reprezent\u00e2nd poten\u0163iale surse de instabilitate pentru regimul politic rom\u00e2nesc\u201d (p. 146).
\nExist\u0103, \u00een r\u00e2ndul tinerilor speciali\u015fti, tendin\u0163a de a judeca lucrurile cu dubla m\u0103sur\u0103. Alegerea \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte explica\u0163ia \u015fi prin prisma faptului c\u0103, dup\u0103 c\u00e2te am citit, genera\u0163ia noastr\u0103 \u015fi-a dat seama c\u0103 multe concesii rezultau din obi\u015fnuin\u0163a puterii de atunci de a utiliza, \u00een interesele ei, forme ale rezisten\u0163ei. Prin urmare, \u00centre prezent \u015fi trecut: cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este un argument s\u0103 consider\u0103m c\u0103 adeziunea necesit\u0103 nuan\u0163e prin raportarea obligatorie la voin\u0163a individului \u015fi la controlul absolut exercitat de sistem. Pe l\u00e2ng\u0103 actele de rezisten\u0163\u0103 \u2013 ale con\u015ftiin\u0163ei ne\u00eentinate \u2013, Manuela Marin discut\u0103 \u015fi despre ac\u0163iuni \u00een for\u0163\u0103, care merit\u0103 s\u0103 readuc\u0103 \u00een aten\u0163ie no\u0163iunea de \u201ede\u0163inut politic\u201d dup\u0103 1964: \u201eUn document al REL (Radio Europa Liber\u0103, n.m.) men\u0163iona cazul a doi \u0163\u0103rani din satul M\u0103l\u0103e\u015fti din jude\u0163ul Prahova, care au fost aresta\u0163i \u015fi condamna\u0163i la \u00eenchisoare pentru c\u0103 ar fi dat foc unor volume de discursuri ale lui Nicolae Ceau\u015fescu expuse \u00een centrul ora\u015fului Ploie\u015fti (aceastea aveau invariabil fie pe copert\u0103, fie dup\u0103 pagina de gard\u0103, reprodus portretul acestuia)\u201d (p. 169). O \u00eentrebare care m\u0103 preocup\u0103: nu cumva decizia poate fi catalogat\u0103 drept un act de vandalism, \u00eendrept\u0103\u0163it \u00een condi\u0163ii de opresiune, dar periculos \u00een oglinda istoriei arderii manuscriselor \u015fi a c\u0103r\u0163ilor?
\nDe\u015fi nu-l transform\u0103 pe Nicolae Ceau\u015fescu \u00een personaj, Manuela Marin a scris o lucrare fundamental\u0103, care \u00eei va permite s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 subiectul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Manuela Marin, \u00centre prezent \u015fi trecut: cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u015fi opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2014, 362 p.     \u00cen volumul coordonat de Florin S. Soare \u2013 Politic\u0103 \u015fi societate \u00een epoca Ceau\u015fescu (Polirom, 2014) \u2013 figureaz\u0103 un studiu semnat de Manuela Marin, cu titlul Cultul personalit\u0103\u0163ii lui Nicolae Ceau\u015fescu \u00eentre… Cite\u0219te mai mult »Expresivit\u0103\u0163i (in)voluntare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12294,12354,12353],"class_list":["post-20753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-florin-s-soare","tag-intre-prezent-si-trecut","tag-manuela-marin"],"views":994,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20753"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20753\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}