\u00cen Istoria Rom\u00e2niei (1947), Graur subliniaz\u0103 de cel pu\u0163in cinci ori, pe parcursul a trei pagini, originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne: \u201estructura limbii rom\u00e2ne este o continuare a structurii limbii latine\u201d, \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 nu este dec\u00e2t o desvoltare a limbii latine\u201d, \u201e\u00centr-adev\u0103r, elementele morfologice sunt \u00een cea mai mare parte latine\u015fti\u201d, \u201e\u00cen diferite perioade, limba rom\u00e2n\u0103 a suferit \u015fi influen\u0163e latine \u015fi neolatine\u201d, \u201eiar influen\u0163a francez\u0103, ini\u0163iat\u0103 de fanario\u0163i, revars\u0103 cuvinte (neo)romanice cu duiumul\u201d, etc. Singura afirma\u0163ie \u201ereprobabil\u0103\u201d ar putea fi aceea c\u0103 vocabularul limbii rom\u00e2ne \u201eeste mai mult nelatin\u201d.
\nCu toate acestea, conform statisticii lingvistului rom\u00e2n, Dimitrie Macrea (Dic\u0163ionarul limbii rom\u00eene moderne, publicat \u00een 1958) din cca. 50.000 de cuvinte, elementele latine sunt 20,02%, deci mai pu\u0163in de jum\u0103tate \u015fi chiar de sfert. Statistica este citat\u0103 de Lucian Boia \u00een De ce este Rom\u00e2nia altfel, Editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2012, p.12. Boia sus\u0163ine chiar c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u201eeste, evident, o limb\u0103 romanic\u0103: totu\u015fi cea mai pu\u0163in latin\u0103 dintre limbile latine\u201d; de asemenea, \u00een ceea ce-i prive\u015fte pe vorbitori, profesorul bucure\u015ftean afirm\u0103 c\u0103: \u201eE greu de spus c\u00e2t s\u00e2nge roman au rom\u00e2nii, dar c\u0103 au mai mult s\u00e2nge slav dec\u00e2t roman este de domeniul eviden\u0163ei\u201d. Lucian Boia, aminte\u015fte c\u0103 Traian (98-117), \u201e\u00eemp\u0103ratul cuceritor, era spaniol\u201d, \u00een fapt, este primul \u00eemp\u0103rat roman care nu s-a n\u0103scut \u00een Italia, ci \u00een ora\u015ful Italica, provincia Baetica, din sudul Hispaniei, \u00eentr-o colonie roman\u0103 dintr-un tat\u0103 roman \u015fi o mam\u00e3 iberic\u0103, \u201evorbind prost latine\u015fte\u201d (vezi Dumitru Tudor, Figuri de \u00eemp\u0103ra\u0163i romani, vol. II, Editura Enciclopedic\u0103 Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti, 1974, p. 6.) Limba rom\u00e2n\u0103 a suferit o relatinizare mai ales prin intermediul neologismelor provenite din limba francez\u0103. Aceast\u0103 relatinizare este cenzurat\u0103 \u00een manualele de istorie sau \u00een cele de limba rom\u00e2n\u0103 de liceu, pentru a nu mai vorbi despre cele de gimnaziu.
\nRomanitatea\/ latinitatea stau \u00een origine \u015fi relatinizare prin intermediul francezei, mai cu seam\u0103 \u00een secolul XIX. Ca latini ortodoc\u015fi, valahii \u015fi muntenii foloseau \u00een Evul Mediu limba slav\u0103 ca limb\u0103 de cancelarie \u015fi de oficiere a slujbei \u00een biserici, deci limba slav\u0103 \u015fi paleografia slav\u0103 sau rom\u00e2no-chirilic\u0103, \u00een vreme ce vecinii unguri, fino-ugrici catolici, utilizau limba \u015fi scrierea latin\u0103. Se va scrie cu alfabet latin abia \u00een secolul XIX, dup\u0103 reforma ortografic\u0103 a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1860). Majoritatea rom\u00e2nilor \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 documentele lui \u015etefan cel Mare (1457-1504), spre exemplu, sunt scrise cu alfabet latin \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
\nManualul de istorie din 1947 introduce primele judec\u0103\u0163i despre \u201elupta de clas\u0103\u201d. Pentru prima oar\u0103 r\u0103scoalei din 1907 i se acord\u0103 un loc \u015fi un rol \u00een istorie \u015fi \u00een manualul de istoria Rom\u00e2niei (vezi, Istoria Rom\u00e2niei, 1947, redactor responsabil: Mihai Roller, Editura de Stat, Bucure\u015fti, pp. 578-591).
\nDincolo de orice calcule \u015fi \u00eensum\u0103ri, trebuie spus c\u0103 \u00een anul 1907 s-a deschis foc \u00een masele de \u0163\u0103rani r\u0103sculate, s-a tras cu tunul, iar \u201emii de \u0163\u0103rani\u201d au fost omor\u00e2\u0163i, tortura\u0163i, aresta\u0163i. \u00cen programa \u015fi \u00een manualele de istorie din prezent, R\u0103scoala din 1907 a disp\u0103rut! La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu statuile ridicate \u00een amintirea \u0163\u0103ranilor uci\u015fi \u00een urm\u0103 cu un veac. Jocul cifrelor este \u015fi el sugestiv: de la \u201e11.000 de victime\u201d se ajunge la \u201ec\u00e2teva mii\u201d, apoi la \u201ec\u00e2teva sute\u201d, apoi evenimentul dispare (cu tot cu victime). Este mai mult dec\u00e2t o falsificare a istoriei, este o amputare. Paradoxal, \u00een Dic\u0163ionarul Oxford de istorie contemporan\u0103 (Oxford University Press, 2008) se aminte\u015fte faptul c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia r\u0103scoala \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 din 1907 a fost \u201ebrutal reprimat\u0103\u201d (p. 581).
\nUn test dat elevilor admi\u015fi\u00a0 \u00een 2013 \u00eentr-un liceu bucure\u015ftean cu oarecare prestigiu arat\u0103 c\u0103 nici m\u0103car un singur elev nu a auzit de r\u0103scoala \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 din 1907. Noile genera\u0163ii nu cunosc existen\u0163a celei mai mari r\u0103scoale \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din Europa secolului XX, R\u0103scoala de la 1907 din Rom\u00e2nia. Dac\u0103 regimului comunist i-au corespuns marxismul \u015fi augmentarea luptei de clas\u0103, de la transformarea r\u0103scoalei lui Gheorghe Doja \u00een r\u0103zboi \u0163\u0103r\u0103nesc (compara\u0163ia lui Friedrich Engels \u00een lucrarea R\u0103zboiul \u0163\u0103r\u0103nesc german) p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ie (ultimul manual de istorie din perioada comunist\u0103, 1989), actualului regim \u00eei corespunde antimarxismul, \u015fi nu diminuarea, ci negarea luptei de clas\u0103. \u015ei R\u0103scoala din 1514 a fost eliminat\u0103 ca lec\u0163ie din programa de liceu, dup\u0103 principiul consacrat: \u201eCine controleaz\u0103 prezentul controleaz\u0103 trecutul\u201d (George Orwell, 1984).
\nDac\u0103 momentele 1514 sau 1907 nu \u00ee\u015fi mai g\u0103sesc loc \u00een programele de istorie, domnii rom\u00e2ni nu sunt departe de a fi exclu\u015fi \u015fi ei din propria istorie. Dup\u0103 momentul-cheie din timpul regimului Constantinescu (1996-2000), c\u00e2nd domnii rom\u00e2ni, de la Mircea cel B\u0103tr\u00e2n (1386-1418) la Mihai Viteazul (1593-1601), au pierdut b\u0103t\u0103lia cu istoriografia, fiind exclu\u015fi din manuale \u015fi \u00eenlocui\u0163i cu Andreea Esca \u015fi Cristian Tudor Popescu, evident f\u0103r\u0103 voia lor, marii domni revin \u201ede form\u0103\u201d \u00een manualele actuale sub forma unor men\u0163iuni de doar c\u00e2teva r\u00e2nduri. Tacticile de lupt\u0103 ale voievozilor rom\u00e2ni studiate la academiile militare din str\u0103in\u0103tate au disp\u0103rut din manualele de istorie, cu tot cu lupt\u0103.
\nSuccesiunea faptelor istorice din manualele actuale \u201etematice\u201d evit\u0103 rela\u0163ia cauz\u0103-efect dintre evenimentele, fenomenele \u015fi procesele istorice majore. \u201eIstoria \u00een \u015fcoal\u0103 este redus\u0103 ast\u0103zi la simple introspec\u0163ii \u00een trecut, din care elevii nu \u00eenva\u0163\u0103 mai nimic pentru via\u0163\u0103. Istoria nu mai este o devenire \u00een timp \u015fi spa\u0163iu a societ\u0103\u0163ii. Elevii nu mai afl\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi de ce s-a \u00eent\u00e2mplat, ci au de-a face cu un fel de Manual-Telejurnal dirijat \u015fi controlat de stat prin programe, obligatorii pentru profesori. Elevii pur \u015fi simplu sunt \u00eempiedica\u0163i s\u0103 descopere leg\u0103turile istorice \u00eentre evenimente, fenomene \u015fi procese pe termen lung\u201d. \u201eNa\u0163iunea\u201d devine la gimnaziu (clasa a VI-a) o \u201ecrea\u0163ie artificial\u0103\u201d, o \u201einven\u0163ie\u201d a iluminismului, spre deosebire de trib sau popor, care ar fi totu\u015fi crea\u0163ii istorice. Rom\u00e2nia era\u00a0 \u201eprovincie otoman\u0103\u201d (!?) p\u00e2n\u0103 \u00een 1877, \u00eentr-unul dintre manualele de liceu. (\u00centr-o discu\u0163ie particular\u0103, autoarea mi-a relatat c\u0103 editura i-a modificat textul f\u0103r\u0103 acordul acesteia, procedeu semnalat \u015fi de c\u0103tre istoricul Dinu C. Giurescu pentru lucrarea\u00a0 Rom\u00e2nia \u015fi comunismul. O istorie ilustrat\u0103, ap\u0103rut\u0103 de asemenea la Editura Corint, \u00een anul 2010).
\nAceste determin\u0103ri sunt \u00een concordan\u0163\u0103 cu modul \u00een care este privit\u0103 \u00een ansamblu istoria rom\u00e2nilor \u00een lucr\u0103rile de concep\u0163ie britanic\u0103 sau american\u0103. Spre exemplu, atlasele istorice de concep\u0163ie britanic\u0103 \u015fi american\u0103 prezint\u0103 Valahia ca parte integrant\u0103 a Imperiului Otoman. Paradoxal, \u00een acela\u015fi timp, atlasele istorice turce\u015fti prezint\u0103 Valahia ca av\u00e2nd un statut intermediar, de stat vasal, \u201edar-al-ahd\u201d, nu \u201edar-al-Islam\u201d, \u201esupus prin sabie\u201d de c\u0103tre turci, chiar \u015fi \u00een vremea de apogeu a statului otoman (1300-1600). \u00cen plus, atlasele istorice britanice prezint\u0103 Valahia ca parte integrant\u0103 a Regatului maghiar \u00een secolul XIV. Cele maghiare prezint\u0103 Valahia, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, ca stat distinct de Regatul ungar. Lucr\u0103rile ruse\u015fti ap\u0103rute \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 urmeaz\u0103 pentru aceast\u0103 perioad\u0103 concep\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103, plas\u00e2nd ob\u00e2r\u015fia poporului rom\u00e2n la nord de Dun\u0103re \u015fi existen\u0163a distinct\u0103 a Valahiei de Regatul maghiar \u015fi Imperiul Otoman.
\nLa clasa a XII-a, dup\u0103 con\u0163inutul despre \u201eRomanitatea rom\u00e2nilor\u201d prev\u0103zut de programa de istorie, elevii rom\u00e2ni \u00eenva\u0163\u0103 despre \u201epieile ro\u015fii\u201d din America (evident, nu li se spune nimic nici despre genocidul f\u0103cut de europeni \u00een Lumea Nou\u0103). Programa \u015fi implicit manualele de istorie au devenit anistorice (vezi Ministerul Educa\u0163iei, Cercet\u0103rii \u015fi Inov\u0103rii, Program\u0103 \u015fcolar\u0103 istorie, Bucure\u015fti, 2009). Elevii \u00eenva\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 ordine: modernizare \u00een secolele XIX-XX, apoi apari\u0163ia statelor medievale rom\u00e2ne\u015fti \u00een secolul XIV, urm\u00e2nd s\u0103 \u00eenve\u0163e despre \u201estalinism\u201d, iar mai apoi despre diploma\u0163ie \u015fi conflict \u00een Evul Mediu rom\u00e2nesc. Totul \u00eentr-o or\u0103 sau dou\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Nu este de mirare c\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, tot mai mul\u0163i elevi se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de \u015fcoal\u0103 \u015fi de promovarea examenelor na\u0163ionale \u015fi de istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Istoria Rom\u00e2niei (1947), Graur subliniaz\u0103 de cel pu\u0163in cinci ori, pe parcursul a trei pagini, originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne: \u201estructura limbii rom\u00e2ne este o continuare a structurii limbii latine\u201d, \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 nu este dec\u00e2t o desvoltare a limbii latine\u201d, \u201e\u00centr-adev\u0103r, elementele morfologice sunt \u00een cea mai mare parte latine\u015fti\u201d, \u201e\u00cen diferite perioade, limba… Cite\u0219te mai mult »Falsificarea istoriei \u00een manualele rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[12350,12352,12351],"class_list":["post-20751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-imperiul-otoman","tag-istoria-in-scoala","tag-programa-scolara"],"views":2120,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20751"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20751\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}